4,800 matches
-
Pavel Șușară (o schiță istorică) Sfîrșitul celui de-a doilea război mondial găsește România într-o situație economică dezastruosă, altminteri tipică pentru astfel de momente, și într-o situație morală și politică de o extremă ambiguitate. Tradițional antirusești și, mai nou, antisovietice, sentimentele românești s-au îndreptat, permanent și în mod legitim, către Europa Occidentală. Dar, spre deosebire de opțiunea noastră curentă pentru Franța, forțele politice și militare românești au ales în deceniul patru, mai degrabă din rațiuni
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
știe, mulțimea lor în română e legată de resursele sinonimice ale diverselor straturi de împrumuturi lexicale (exemplul tipic e al grecismelor și al turcismelor folosite o vreme ca termeni la modă, apoi marcate depreciativ). Trebuie totuși să recunoaștem o anumită ambiguitate a situației: deși valorile stilistice suplimentare reprezintă o îmbogățire a limbii, iar codurile ironice permit constituirea de mesaje complexe, aceleași mijloace se pot transforma ușor în ofense, în insulte, producînd o extindere a agresivității cotidiene. Uneori se constată acumularea mai
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
o prietenă. Îi povestește cum Lia, fata ei, "trăiește" cu propriul său tată. Acesta revine în viața lor după o lungă absență și femeia, trecută de patruzeci de ani, încearcă să-l recucerească. Apare însă o concurentă neașteptată, fiica sa. Ambiguitatea erotică, gelozia, scîrba, cinismul (din partea tinerei) și stilul ales pentru expunere (epistolar) creează o expresivitate rar întîlnită în prozele contemporane. Foarte interesante sînt "realitățile secunde" pe care le surprinde autorul. În anii '70 era nebunia pantalonilor evazați pe care o
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
îi cere, prin simple aluzii, să-și părăsească soția pentru ea, judecătorul refuză. Nu protestînd sau argumentînd, ci pur și simplu continuîndu-i rutina, mergînd în fiecare zi acasă, la soția care îl așteaptă cu cina pregătită și cîteva vorbe convenționale. Ambiguitatea tonului lui Klima e impecabilă în acest text: care e de fapt adevărata iubire, prezența constantă și blîndă, ne-declarativă, previzibilă și tocmai de aceea fermă, definitivă, a soției, sau clandestinitatea și efemerul întîlnirilor de una sau două ore, cu
Ridicole iubiri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16006_a_17331]
-
atunci murii lepădat de cuvinte, nemaireușind să ies din citit, sub o religioasă ploaie" (dependența de alfabet). Ca și: "buzele ei sînt ca pulpele strugurelui iar mustul lor este semantic" (mișcarea buzelor). Ermetismului i se dedică linii plebeiene, de-o ambiguitate ce îmbină umanismul cu sfidarea, semnificative în sensul atracției exercitate de-o poetică "adversă": "am fost frate cu mallarmé. cel care nu știe să moară și de aceea se chinuie în istoria literară. cînd l-am întîlnit am spus cine
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
vor să pornească pe drumul Damascului. Păstrînd și chiar punctînd limitele deriziunii unei situații aproape banale, ordinare, regizorul dezvoltă filonul demenței, al patologicului introdus de Kovacevic în piesă. Pendularea între normalitate și boală, deraierile schizoide din societatea comunistă, suspiciunile și ambiguitățile de tot felul, conviețuirea victimelor cu torționarii, nasc în cea mai tipică familie un scenariu fabulos ce le modifică traiul cotidian. Nu și conștiințele. Soț-soție-copil-străin în gazdă. Tîrcoalele securității vigilente trezesc vigilența cetățeanului devotat patriei și partidului. Ce caută un
Comedie claustrofobă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16018_a_17343]
-
Nu cu fascismul voia Camus să se răfuiască ' scrie Judt ' o țintă ușoară, la urma urmelor, în 1947, ci cu dogma, cu conformismul, delăsarea sau lașitatea în toate formele de manifestare publică'. A doua obiecție ridicată de contemporani a fost ambiguitatea mesajului și a judecăților. Ca și în cazul apolitismului, Judt consideră că tocmai faptul de a nu moraliza pe tema nenorocirii și lipsei de rezistență a oamenilor reprezintă o calitate a romanului. Banalitatea răului de care a vorbit Hannah Arendt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
au apropiat pe Eminescu de conservatorism. Poetul nu a devenit conservator doar fiindcă era antiliberal 14), cum nu a fost nici mai conservator decât conservatorii înșiși 15). Privit din interior, adică dinspre datele personalității sale, conservatorismul eminescian nu suferă de ambiguități și nu reclamă nuanțări îngăduitoare. Acesta este rezultatul firesc al simbiozei dintre personalitatea sa și spiritul epocii în care s-a format. Atașați cu sinceritate marilor idealuri naționale, precum și celor de reformă socială și instituțională, principiilor moderne ale legalității, proprietății
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
ca să ne consolăm puțin, iată, cenzura funcționează și la americani, nu doar la noi, prin Stelian Duțu: de pe caseta video în care Bin Laden se conversează cu un saudit despre atentatele din 11 septembrie au fost tăiate referiri neplăcute la ambiguitățile Arabiei Saudite, cu care SUA nu vor să se pună rău. Pentagonul răspunde în doi peri acuzației: caseta ar fi fost tradusă de mai mulți reputați specialiști independent unul de altul. Oare de ce era nevoie de mai mulți? Ce temeri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15634_a_16959]
-
de bulan al lui Vadim ("niște gunoaie ale intelectualității românești racolate de UDMR") la previzibil obtuza declarație a unui fruntaș pedist ("o asemenea idee este absurdă" - de ce-o fi absurdă, doar mintea de categoria pană a autorului știe!) până la ambiguitățile și lipsa de profesionalism a altor așa-ziși lideri de opinie democrați, textul ardelenilor a căzut ca o mană cerească în monocolorul peisaj politic românesc. în realitate, el nu e decât varianta în oglindă a "Manifestului" lansat de curând chiar
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
puerilă, neastâmpărată, ochi albaștri, infantili, conștientă de valoarea ei și de un... nu știu cum să spun... un egoism generos... (pe scenă). Diverse metode de a minți, de a ocoli adevărul, două cazuri în care este mascată minciuna: amphibologia și reservatio mentalis, ambiguitatea, echivocul, fraza cu două înțelesuri, rezervația mentală în care adevărul este ocultat dinadins, - tehnici scolastice. Iezuiții care se bazează pe etica lui Aristotel, - Etica nicomahică, o etică practică, ,,accesibilă" omului, opusă eticii de origine divină, ideală, inaccesibilă a lui Platon
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
De fapt, tradiția de interpretare a neologismului mai include la noi o idee foarte adevărată, dar care riscă să devină un clișeu de gîndire: că în genere neologismul e mai puțin poetic, mai puțin literar, avînd mai puține conotații, ecouri, ambiguități și fiind asociat de obicei cu sfera comunicării eficiente și impersonale. Lucrurile s-au schimbat evident în ultimele decenii, dar cred că nostalgia sau prestigiul purismului continuă să acționeze și azi. Preferința manifestată într-o anchetă literară relativ recentă de
Neologismul și purismul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15729_a_17054]
-
vreuna, ar fi o dovadă că puțin îmi pasă de muzicalitatea frazei, că nu mă interesează cum e scrisă cartea, că de fapt nu-mi place să citesc. Cele mai bune întrebări puse autorilor s-au iscat din remarcarea unei ambiguități, a unui cuvînt șocant, pe care nu ai nici o șansă să le descoperi dacă pui lectura pe același plan cu alergarea. Apoi, cînd cititul este o meserie, disponibilitatea vizuală și spirituală trebuie să fie maximă. Să ai timp, să nu
Bernard Pivot - Bună dispoziția ziaristului de cursă lungă by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/15702_a_17027]
-
dezavantajul de a fi viu. Abia schimbarea recentă de atitudine a domnului Iliescu față de Rege a permis reconsiderarea poziției față de Mareșal. Declarația premierului are, firește, originalitatea ei așa-zicînd personală, dar eu nu pot să nu văd că ea pune capăt ambiguităților după ce dl Iliescu pare să fi încetat a se teme de restaurație. Oricum ar fi, președintele și premierul vor conta, în mod evident, de aici înainte, în demersul lor, mai mult pe electoratul opoziției decît pe acela propriu. Declarații, precum
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
rău. Ca și tergiversările, cusute cu ață albă, ale unor prefecți sau primari, cînd e vorba să schimbe denumirile de străzi și să dea jos statuile. Cu toate riscurile, această atitudine este corectă și trebuie menținută. Ea reprezintă sfîrșitul unei ambiguități. Și o promisiune că România se află pe drumul cel bun.
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
decenii) n-am găsit ceva ce cred că ar merita din plin: entuziasm. Peste tot Ioan Groșan e recunoscut a fi, un artist, cel mai inspirat umorist al ultimelor două decenii, un ficționar, un autor de jocuri superioare și de ambiguități rafinate, un creator de material didactic pentru studiul postmodernismului metaficțional, etc. Nu știu cîte din toate astea îl mai interesează pe cititorul de azi. Nu știu nici dacă nu cumva Ioan Groșan nu este un mare scriitor tocmai acolo unde
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Irina Coroiu Într-un secol XXI care se prefigurează ca eră a incredibilului, cineaștii înclinați spre meditație se refugiază inevitabil în echivoc. De unde și ambiguitatea fabulelor cinematografice pe care le livrează unui public în genere blazat. Lars von Trier e conștient că asupra generațiilor tinere - obișnuite să decripteze filmul și să-i depisteze cel mai mic artificiu - nu se mai poate acționa decît vizîndu-se percepția
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
romanistică și studenților din cîmpul umanioarelor care au avut de susținut vreodată examene la literatură franceză sau comparată, Iubirea și Occidentul este nelipsită din bibliografiile de specialitate, a fost reeditată periodic, tradusă în numeroase limbi, contestată sau doar criticată pentru ambiguitatea influențelor, și mai ales mereu revizuită de autorul ei, conștient de gravitatea temei și de naivitatea pretențiilor de a o putea epuiza într-o singură viață. Pe de altă parte, pentru publicul mai mult sau mai puțin avizat din România
Mitul pasiunii by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16143_a_17468]
-
putea da fiori lingviștilor și nelingviștilor. În realitate, e vorba doar de o exprimare sumară, concisă, care omite explicațiile, încercînd să indice simultan obiectul și eticheta lui. Exprimarea trădează intenția autorului de a descrie - într-un context care nu riscă ambiguități - exact ceea ce destinatarul trebuie să selecteze dintr-o pagină scrisă în engleză (la rubrica intitulată language). Citatul mai atestă și răspândirea formei link-uri - la un substantiv (link) care se folosește în sensul său informatic mai ales la plural și
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
în termeni preciși. Și, apoi, n-am nici o șansă dacă ei vor raporta (și, cu siguranță, așa vor proceda) cîștigurile din citit la cele din activitățile lucrative. Cu pierderile, lucrurile stau puțin altfel: este, în orice pierdere, o doză de ambiguitate, de (da, acesta e cuvîntul!) mister, pe care n-o găsim în cîștig, nici căutînd-o cu lumînarea. Ceea ce pierdem ne stimulează imaginația într-o măsură incomparabilă față de ceea ce cîștigăm. Pedagogia bazată pe sugerarea unei eventuale pierderi are resurse mai adînci
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
EZ 1429, 1997, 1). În multe cazuri, în vorbirea curentă, nu e nevoie să se ia nici o decizie morfologică: construcția (fără articol sau determinant adjectival) e ambiguă, putînd fi la fel de bine singular sau plural, masculin, neutru sau feminin. Găsim asemenea ambiguități atât la forma în -e ("anul trecut, de Paște" - EZ 1450, 1997, 2); cît și la cea în -i ("acum, înainte de Paști" - România liberă = RL 2147, 1997, 9). În ultimul timp destule exemple indică preferința vorbirii curente pentru forma de
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
termenul în sine mustește de un sentimentalism căruia ușor îi poți cădea pradă. Luna trecută Svetlana Boym a publicat o carte de peste 400 de pagini, The Future of Nostalgia (Viitorul nostalgiei), care în întregimea ei e un pariu dificil. Cu ambiguitatea conceptului, cu seducția lui, cu prejudecățile celor care inevitabil cred că dacă ai ales drept subiect dorul sau nostalgia se cheamă că glosezi simple marginalii la propria-ți trăire. E o carte impresionantă, ca volum, calibru, ideatică. Deși atinsă de
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
în exercițiul acestei funcțiuni, declara că guvernezi cu cine poți, pentru a justifica coaliția patrulaterului roșu, coaliție în care se afla PUNR-ul dominat de Gh. Funar și, în poziție de auxiliar, PRM-ul lui CVTudor, un auxiliar care, din pricina ambiguităților PDSR, a devenit cel mai important partid de opoziție. Se pare că președintele Iliescu însuși a devenit agasat de creșterea PRM-ului și că încearcă să-i limpezească și pe simpatizanții din PDSR ai liderului peremist asupra riscurilor politice pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
efort de căutare de sine, se rezumă onest la a descoperi mai multe ipostaze ale autorului, și de a recunoaște că între ele se poate să nu existe nici o legătură. Fără titlu poate să însemne și neîndreptățit, într-o superbă ambiguitate paradigmatică pentru o ontologie a autobiografismului. Căci acel moment privilegiat și iluzoriu, în care există un "eu binecunoscut mie" va fi urmat întotdeauna de dimineți în care oglinda abia dacă ne dezvăluie un chip familiar. Frank Kermode, Not Entitled. A
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
aceste eseuri în perioada 1962-1965, o perioadă relativ scurtă - așa se explică și omogenitatea care a transformat o culegere de articole într-un manifest care a marcat o epocă. În eseul care dă și titlul volumului este întreținută voit o ambiguitate a agresivității. Este autoarea împotriva interpretării, a hermeneuticii ca atare, sau denunță doar valul copleșitor al criticii care diviza fără discernămînt "sensul" într-o perioadă bine determinată? Reproșul principal ar fi acela că interpretarea întreține himera "conținutului" unei opere de
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]