402 matches
-
ca medic primar și cercetător principal în Clinica de Hematologie a Spitalului Fundeni, a îngrijit un număr important de bolnavi, cu toată patologia hematologică și de graniță. A avut o contribuție importantă la organizarea Secției de Hematologie și a serviciului ambulator aferent, iar conducerea Centrului de Hematologie l-a desemnat să organizeze noua sa unitate de transfuzie din Spitalul Fundeni. În Laboratorul de Cercetare a Hematopoiezei, pe care l-a creat în anul 1976, a continuat cercetările, în special de interes
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]
-
psihiatric s-a modificat în mod esențial în ultimele decenii. În trecut, pacienții psihici erau spitalizați pe timp îndelungat, de luni și ani. În prezent, durata unei spitalizări ("inpatients") - când este necesară - nu depășește câteva săptămâni, majoritatea bolnavilor fiind tratați ambulator ("outpatients"). Uneori internarea într-un serviciu psihiatric de specialitate se efectuează împotriva voinței bolnavului, când sunt lipsiți de discernământ, din motive de siguranță pentru starea lui de sănătate și în cazurile când reprezintă un pericol pentru societate. Internarea forțată este
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
alcătuiți din următoarele segmente: coxă, trohanterul, femurul, patelă, tars și gheare. Articolul terminal - tarsului (fix) și ghearele (mobile) formează o chelă (clește). Pedipalpii sunt folosiți la manipularea hranei, dar și ca ogane senzitive datorită abudenții a perișorilor senzitivi . Picioarele - apendicele ambulatoare - sunt alcătuite din 7 articole: coxă, trohanter, femur, patela, metatars (bazitars) și tars, plus gheare tarsale. Primele trei perechi de apendice sunt fixat rigid de corp, iar ultima pereche - mobil. La masculi, a treia pereche de picioare sunt modificate în
Ricinulei () [Corola-website/Science/318748_a_320077]
-
doar subordinul Laniatores se evidențiață prin pedipalpii hipertrofiați. Numărul articolelor este același ca și al picioarelor, cu diferența că metatarsul și tarsul sunt concrescute și, pur și simplu, sunt numite tars. <br> "Membrele locomotoare" (se mai numesc și picioare, apendice ambulatoare) constau din articolele: coxă, trohanter, femur, patela (rotula), tibia, bazitars și tars. La unii opilioni picioarele se termină cu gheare. La cele mai multe specii Eupnoi și Dyspnoi coxele sunt libere și mobile, în timp ce la alții sunt contopite cu corpul. Picioarele se
Opiliones () [Corola-website/Science/318096_a_319425]
-
în organism, ceea ce face ca eliminarea lui să se facă rapid și aproape în totalitate (98-99%) în 3-5 minute, față de celelalte metode de sedare, unde durează între 2 și 3 ore. Acest fapt este un avantaj mai ales pentru pacienții ambulatori, care vor putea părăsi cabinetul dentar la puțin timp după încheierea tratamentului, aceștia având posibilitatea de a-și reîncepe astfel activitățile cotidiene relativ repede. În anumite cazuri însă, se recomandă ca pacienții să fie însoțiti, să nu conducî autoturisme sau
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
4. Alți factori psihosociali: abuzuri sexuale. Pacientele diagnosticate cu tulburări alimentare au avut și o istorie mai încărcată de experiențe de abuz sexual în copilărie (până la 50 % din cazurile internate în spitale, cu o prevalență mai mică la cele tratate ambulator) (deși Waller 1991,1992 în Anglia a găsit că acest procent de 50% este egal cu cel din rândul femei lor din populația generală!). Deși trecutul de abuz sexual nu este considerat un factor de risc specific pentru anorexie (în
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
după revascularizare - care se distanțează de măsurarea rezultatelor în permeabilitatea grefonului și salvarea membrului propuse de Rutherford. Autorii propun patru parametri de mai mare importanță pentru pacient:permeabilitatea grefonului până la momentul vindecării plăgii;salvarea membrului pentru un an;menținerea statusului ambulator pentru un an;supraviețuirea la șase luni. Un alt studiu a examinat rezultatele de la 331 de pacienți consecutivi care au beneficiat de bypass pentru ulcere ischemice sau gangrene (71). La 36 de luni, permeabilitatea secundară și rata de salvare a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
Iatrogenie și geriatrie cardiovasculară 41.1. Definiție, cauze Definiția iatrogeniei cuprinde orice patologie sau eveniment indezirabil indus de o intervenție în cadrul sistemului de sănătate, fie ambulator, fie în spital, de către orice persoană implicată în actul medical, de la medic la infirmieră, kinetoterapeut, fizioterapeut sau psihoterapeut până la bolnavul însuși (prin nesupraveghere) (1). Numărul tot mai mare de articole ce investighează acest domeniu demonstrează că tendința actuală este de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ungureanu, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91958_a_92453]
-
Structura acestor programe e subîmpărțită în stagii de 1-2 săptămâni respectiv 2-8 săptămâni în ambulator. Managerul cazului trebuie să apeleze la informații clare, ordonate și să dirijeze întâlnirile grupurilor terapeutice care domină nivelul III terapeutic alături de calitatea alianței terapeutice. Programul ambulator intensiv coalizează mai multe tehnici psihoterapeutice și reabilitative aplicate timp de 3-10 ore pe săptămână. Ele fac tranziția spre programele ambulatorii și și-au confirmat eficiența la pacienții cu TP borderline (GUNDERSON, 2001, SMITH și colab., 2001Ă. Structurarea programului include
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Radiologie, Serviciul de Ambulator, Serviciul de Urgență, Laboratorul de Biochimie și serviciul de Morfopatologie. Institutul a fost structurat după model occidental, fiind clar definite atribuțiile și modul de colaborare între diferitele specialități. Circuitul bolnavilor este asigurat prin buna organizare a ambulatorului, a clinicii de cardiologie, a laboratoarelor de investigații invazive și neinvazive, de unde unii bolnavii sunt transferați investigați complet în Clinica de Chirurgie Cardiovasculară. Aria intervențiilor chirurgicale cuprinde patologia cardiacă a adultului, patologia congenitală și chirurgia toracică. Clinica de Chirurgie Cardiovasculară
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92064_a_92559]
-
dento-alveolară la un pacient cu teren cardio-vascular, medicul stomatolog se confruntă cu unele probleme deosebit de complexe și cu mare responsabilitate medico-legală. Aceste probleme sunt : • Diagnostic corect, gradul de compensare al afecțiunii cardiace • Riscul intraoperator. • Locul de desfășurare a actului terapeutic (ambulator, staționar ) • Investigațiile preoperatorii • Premedicația corespunzătoare terenului pacientului și tipului intervenției • Actul intraoperator și amploarea acestuia • Asistarea intra și postoperatorie adecvată. În privința pacienților care se prezintă pentru îngrijiri stomatologice se disting două categorii : Pacientul cardio-vascular care își cunoaște afecțiunea, este investigat
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
colaborarea cu medicul internist, cardiolog, diabetolog, neurolog, etc. dublată de experiența acumulată în timp, reprezintă premisa unei atitudini medicale judicioase , mai ales în situații limită, reușind astfel rezolvarea unor cazuri cu risc apreciabil. În cabinetul de practică stomatologică sau în ambulatorul de chirurgie orală și maxilo-facială, pot apărea urgențe medicale reale, urgențe în care rapiditatea unor măsuri eficiente este esențială. Anamneza medico-chirurgicală, examenul general pe aparate, investigațiile paraclinice, examenele biologice generale au rolul de a depista unele deficiențe, insuficiențe funcționale sau
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
În desfășurarea unei intervenții stomatologice și de chirurgie dento-alveolară, medicul stomatolog se confruntă cu unele probleme deosebit de complexe și cu mare responsabilitate medico-legală. Aceste probleme sunt : Diagnostic corect, gradul de compensare al afecțiunii generale Locul de desfășurare a actului terapeutic (ambulator, staționar, cabinet stomatologic ) Investigațiile preoperatorii Premedicația corespunzătoare terenului pacientului și tipului intervenției Actul intraoperator și amploarea acestuia Asistarea intra și postoperatorie adecvată RISCUL DECLANȘĂRII UNEI URGENȚE MEDICALE. În privința pacienților care se prezintă pentru îngrijiri stomatologice se disting două grupe diferite
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
mijloacele de investigație și de reechilibrare ale pacientului . După efectuarea tratamentului de echilibrare (prescris și urmărit de către medicul internist, cardiolog, neurolog ) în limitele permise, se poate stabili de către echipa medic internist + medic stomatolog/chirurg dento-alveolar, tipul de premedicație, timpul, locul (ambulator, staționar sau staționar dar în condiții de ambulator) planul, amploarea și durata intervenției propuse. Pregătirea psihologică preanestezică nu reușește însă să înlăture total anxietatea și nu poate oferi analgezie, amnezie sau vagoliză, motiv pentru care adeseori este necesară administrarea unei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
care publicațiile amintite le conțin sunt greu sau imposibil de sintetizat pentru că ele se referă la informații foarte variabile. Astfel, uneori ele privesc procentul de bolnavi litiazici urinari, raportat la numărul de internări în spitale; alteori ele includ și bolnavi ambulatori; în alte numeroase cazuri ele se referă la numărul populației. Adăugând la aceasta și faptul că în același timp publicațiile se ocupă numai de o parte mai mică sau mai mare a instituțiilor sanitare curative dintr un teritoriu dat, cât
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament. by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
boală renală sunt următoarele? • un istoric recent de tratament îndelungat cu aminoglicozide (mai recent de șase zile), mai ales cu doza neadaptată funcției renale, sugestiv pentru IRA (necroza tubulară acută prin mecanism toxic direct); • un istoric recent de tratament antibiotic ambulator sau intraspitalicesc, cu derivați de peniciline, cefalosporine, chinolone, însoțit de IRA și, eventual, de manifestări alergice cutanate. Sugerează nefrita interstițială acută alergică • un consum recent de AINS, mai ales la vârstnici, diabetici și hipertensivi, pacienți cu IRC preexistentă, în special
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
astăzi tratamentul clasic („standardul de aur”) pentru majoritatea pacienților. Doze: Melfalan 0,2 mg/kg/zi + Prednison 2 mg/kg/zi, 4 zile, odată pe lună, timp de 12 luni. Are avantajul de a fi simplă, necostisitoare, se poate administra ambulator și pe cale orală. în loc de Melfalan se poate folosi Ciclofosfamida, în aceeași doză. Un răspuns la tratament se obține la 60 % dintre pacienți, dar remisiune completă numai la 3 %. • Polichimioterapiile VMCP-VBAP și ABCM (V = vincristina, C = ciclofosfamida, A = adriamicina, B = BCNU
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
rapid, pacientul putând duce o viață aproape normală, cu o activitate profesională ajustată și o viață afectivă satisfăcătoare. în condițiile unei dialize eficiente și în absența complicațiilor, spitalizarea nu este necesară. în prezent, în România, HD se practică în regim ambulator, în centrele județene de dializă, pacienții fiind aduși cu salvarea de la domiciliu, de 2-3 ori pe săptămână. în țările dezvoltate se practică, la o minoritate a pacienților HD, selecționați, funcție de disponibilitățile financiare, logistice și/sau de acceptabilitatea pacientului, metode speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
bolnavilor, părăsirea mediului habitual, a ambianței familiale, de fapt a microuniversului personal și înlocuirea lui, cu atmosfera gravă a spitalului, cu lumea lui de oameni în halate albe, nu întotdeauna atenți la frământările fiecăruia. O situație specială, o prezintă bolnavii "ambulatori" care încep să perceapă cele două medii fundamentale ale existenței lor, ca pe niște posibile pierderi, în perspectiva evoluției nefavorabile a bolii. Bolnavii văd lumea spitalului dominată de o atmosferă rece, deprimantă, deosebită de cea de familie. De multe ori
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
În plus de a scrie această carte care va permite pacientului să Înțeleagă mai bine care sunt riscurile bolii, dar și ale investigațiilor sau tratamentului. Tot În foaia de observație vor fi notate analizele pe care pacientul le-a făcut ambulator sau În cursul internării respective. Investigațiile obligatorii ce trebuie efectuate pacientului litiazic sunt : 1. Timp de sângerare, timp de coagulare, grupul sanguin. Orice intervenție extracorporeală, intracorporeală sau chirurgicală clasică, poate fi făcută la un pacient care are o coagulabilitate normală
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
TTP [43]. Pentru cazurile de CHC inoperabile, dar fără TTP, în comparație indirectă retrospectivă, eficacitatea TARE este echivalentă TACE (SV mediană 15 versus 14,4 luni, iar SV2 ani: 30 versus 24%, ns). Avantajele TARE cu Yttrium 90 sunt caracterul ambulator în 97% din cazuri și riscul mai mic de febră; astenia a fost mai frecvent raportată după TARE [44]. Majoritatea ghidurilor societăților profesionale au integrat TARE în stadiile intermediare sau avansate [45]. Asocierea TARE cu sau după Sorafenib este în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacso () [Corola-publishinghouse/Science/92144_a_92639]
-
efectele lor au fost destul de profunde. Într-un raport despre starea generală de sănătate a populației din Transilvania În primul deceniu după unire, Aurel Voinea descria cu mândrie activitățile desfășurate de dispensarele ambulatorii: „Numărul total al consultațiilor date de aceste ambulatoare În curs de 10 ani se ridică la cifre impresionante. Rezultatele activității lor sunt În adevăr minunate, mai ales dacă avem În vedere mijloacele materiale modeste, de care au nevoie pentru Îndeplinirea misiunii lor.” 18. Dispensarele medicale au funcționat datorită
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Sora de Ocrotire, vol. 2, nr. 3-4, 1944, pp. 25-31. Moldovan, Iuliu, „Familia țărănească și familia burgheză. Biologia lor”, Transilvania, vol. 73, nr. 10, octombrie 1942, pp. 735-741. Moldovan, Iuliu, Igiena națiunii, Editura Asociațiunii, Cluj, 1925. Moldovan, Iuliu, „Instrucțiuni pentru ambulatoarele policlinice. Nr. 10992/1921”, Sănătatea Publică, Cluj, vol. 1, nr. 5, mai 1921, pp. 3-7. Moldovan, Iuliu, Introducere În etnobiologie și biopolitică, Sibiu, 1944. Moldovan, Iuliu, „Modificarea legii sanitare și de ocrotire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 5, nr. 7
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
februarie 1911, pp. 30-32. Soma, Sorin, „Politică demografică În Italia,” Preocupări Universitare, vol. 1, nr.1, decembrie 1943, pp. 106-107. Spârchez, Tiberiu, „Astra medicală la sate”, Societatea de Mâine, vol. 4, nr. 19, 15 mai 1927, pp. 256-257. Stanca, Dominic, „Ambulatorul policlinic ca organ special În combaterea plăgilor sociale”, Societatea de Mâine, 6, nr. 9-10, 15 mai-1 iunie 1929, pp. 163-165. Stanca, Dominic, „Lupta contra prostituției”, Societatea de Mâine, vol. 2, nr.32-33, 9-16 august 1925, pp. 571-573. Stanca, Dominic, „O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Murphy, G.E., Levine, J.L., Wetzel, R.D. (1986), „Cognitive theraphy and pharmacotherapy for depression: Sustained improvement over one year”, Archives of General Psychiatry, 43, 43-48. Terapia interpersonală este utilă în cazul pacienților depresivi, nonpsihotici, fără tulburare afectivă bipolară, tratați în regim ambulator. Inițial, aceasta a fost folosită ca terapie de scurtă durată, ulterior fiind utilizată și ca terapie de menținere pentru pacienții cu depresie recurentă. Se poate folosi atât individual, cât și în asociere cu medicația antidepresivă. În cadrul acestei terapii se face
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]