566 matches
-
înspre fenomenele sociale de interes real, la data respectivă, inclusiv televiziunea, filmul și alte "producții" ale pop culturii americane, cu scopul emancipat de a descoperi modalitățile subtile prin care "mijloacele de comunicare în masă dădeau, evident, contur culturii populare"30 americane, "noii critici retorici" își fac, treptat, loc în ceea ce pare să devină, post celebrul dicton al lui Marshall McLuhan ("Mediul este mesajul"), terenul incitant de desfășurare a unei adevărate "revoluții mediatice"31. Mai mult, dacă, până spre sfârșitul anilor '70
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
căreia, înainte de a fi expuși mesajului conținut în discurs, se simt, cu siguranță, total "inocenți". În termenii lui Edwin Black, gestul "solitar" al lui Chapman, acela de a invita, într-un mod abrupt și recursiv, publicul "să vadă crima drept americană, mai degrabă decât coatesvilliană, [...] trebuie să fi fost suficient de inconfortabil, din punctul de vedere al celor care se considerau atât americani, cât și coatesvillieni"122. Din punctul acestora de vedere, apreciază Black, portretul lui Chapman trebuie să fi rezonat
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
când, "cel puțin pentru câteva minute, într-un magazin gol dintr-un orășel obscur al Pennsylvaniei, convingerile diverse ale lui John Jay Chapman s-au întâlnit de așa manieră, încât să îi deschidă cele mai întunecate colțuri ale societății"175 americane. Răspunsul de atunci al pastorulului, oferit propriei viziuni și datorat unei remarcabile convergențe a valorilor în care credea, rămâne, încheie Black, "păstrat intact în propriul discurs"176. Nu mai urmează, în textul pe care Carl R. Burgchardt îl selectează, din
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
dintre clauzele Tratatului de la Versailles ce puneau piedici în calea înarmării Germaniei. “Planul Hoover” a fost întâmpinat cu nemulțumire de delegațiile Franței și Angliei. În noua situație creată de prezentarea “Planului Hoover”, conferința se găsea în fața a două propuneri: cea americană, care viza în ultimă instanță, reducerea efectivelor lăsând libertatea asupra bugetelor militare și cea franceză, care lăsa intacte efectivele dar limita, în mod mecanic, bugetele militare. Nicolae Titulescu a susținut punctul de vedere francez prezentat de primul ministru Andrė Tardieu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
foarte vechi și foarte contemporan, vital. Anumite similarități între epoca noastră și cea alexandrină din urmă cu 2000 de ani poate explica parțial acest lucru. Un amalgam de credințe și valori își disputau întîietatea atunci ca și acum. Numita Pax Americana seamănă, păstrînd proporțiile, cu celebra Pax Romana, ambele oferind un cadru de desfășurare a vieții umane, o dominație ce asigură o stabilitate plină de amenințări, o securitate plină de frică, o prosperitate plină de sărăcie. Același spirit multicultural, aceeași imoralitate
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
pe care nimeni nu știe cum le va mai putea controla și ale căror consecințe pot fi îngrozitoare. Ceva din spiritul multicultural, grandios și nihilist ce caracteriza mult invocata Pax romana pare să se regăsească și sub tutela actualei Pax americana. Mulțimea olimpiană a vechilor zei pare să fi revenit, sub alte nume doar: știință, rațiune, ideologie, politică, econo-mie ș.a. Atîta doar că noul Olimp nu mai e la fel de armonios, ci haotic și plin de incertitudine. Totul devine superfluu. Începînd cu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
durată și de multă răbdare”. După prezentarea planului american (Hoover), la 22 iunie 1932, N. Titulescu, în convorbirile sale cu diferiți participanți, a insistat asupra respectării intereselor României, cerând să nu se aplice, în mod mecanic, reducerea efectivelor (propunerea 48 americană) și a bugetelor destinate înarmării (propunerea franceză) și să fie avută în vedere situația specială a fiecărei țări, îndeosebi a statelor mici. În privința cheltuielilor de întreținere și de echipament al trupelor, Titulescu a arătat că "România nu poate să accepte
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
conținutului și principalelor domenii de interes în activitățile de politică externă ale Rusiei.37 Acest document, aprobat de președintele rus Vladimir Puțin la puțin timp după alegerile din 2000, afirmă existența în politica mondială actuala a două tendințe: atitudinea unipolara americană și existența unei lumi cu poli multipli de putere politică la care aspiră să participe și Federația Rusă. Influențele tradiției geopolitice la care subscrie Puțin pot fi descoperite din prioritățile regionale enunțate în documentul amintit. Astfel, pe locul întâi în
by Paula Daniela Gânga [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
crearea unei copii după Statuia Libertății, la afganii eliberați în anul 2001 care au solicitat o copie a Cartei Drepturilor, la tinerii iranieni care vizionează azi pe ascuns, în intimitatea casei lor, casete video și programe de televiziune prin satelit americane interzise de autorități. Toate acestea sunt exemple ale puterii blânde exercitate de America. Dacă reușești să îi determini pe ceilalți să îți admire și să îți împărtășească idealurile, nu trebuie să mai investești în "bețe" și "morcovi" pentru a-i
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
doar a televiziunii, ci și a altor fațete ale culturii nigeriene."31 În Japonia, însă, lucrurile au stat cu totul altfel. Aparent, japonezii sunt consumatori culturali neobosiți și neselectivi. Dar elementele străine ale culturii importate și mai ales ale celei americane sunt trecute prin filtrele și mâinile atente ale agenților culturali... Cultura americană este dezasamblată și recontextualizată în funcție de experiența cotidiană a poporului. Cultura americană de masă nu reprezintă monopolul americanilor; ea este mediul prin care oamenii din întreaga lume își reorganizează
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de Est și se bazează pe o enormă armată convențională devenită forță de ocupație. în ciuda demobilizărilor, aceasta menține sub drapel 4 milioane de oameni - în 1947, ea numără, în Europa, 60 de divizii, față de numai 4 divizii britanice și 2 americane. Totuși, încă de la începutul Războiului Rece*, Stalin e obligat să se angajeze într-o cursă a înarmărilor nucleare. Dacă în 1949 URSS se dotează și ea cu bomba A și atinge paritatea cu SUA în anii 1970, ei îi va
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ministrul rus Evgheni Primakov. Unul din terenurile privilegiate ale dezinformării și unul din principalele ei succese au fost campaniile de luptă pentru pace*: contra pericolului prezentat de bomba atomică americană, cu Mișcarea pentru Pace din anii 1948-1952 și contra rachetelor americane Pershing II, între 1979 și 1983. Fiecare campanie este plasată sub controlul PCUS și dispune de mijloace importante în oameni - între 10.000 și 15.000 persoane ale KGB, 3.000 de Stasi, printre care și falsificatori, istorici, lingviști, sociologi
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și deportează pe Insula Goli Otok zeci de mii de comuniști prosovietici, lipsind URSS de orice mijloc de intervenție internă. Pe plan internațional, Tito va adera la Mișcarea de nealiniere*, pentru a se sustrage atât hegemoniei sovietice, cât și celei americane. Stalin reacționează violent, lansând în întreaga lume comunistă o campanie anti-titoistă. Pentru a-i teroriza pe ceilalți lideri ai democrațiilor populare, el pune KGB să organizeze procese* trucate în Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, procese în decursul cărora înalți responsabili comuniști sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o politică de eliminare a întreprinderilor private, fie ele românești sau străine. S-au făcut presiuni asupra companiilor americane din România, iar atunci când guvernul si-a fabricat o bază legală, a preluat controlul asupra lor. În cazul Companiei Petroliere Româno Americane angajații au fost arestați, salariile fixate arbitrar, iar prețurile și condițiile de muncă imposibil de îndeplinit. În aprilie 1948 Compania a fost expropriată fără compensații, iar la 11 iunie 1948, printr-un decret guvernamental s-au naționalizat efectiv toate proprietățile
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
fac rabat de la regulile democrației, dețin arme ce nu sunt îngăduite tuturor sau, mai grav, întrețin relații cu rețele teroriste. Se încearcă impunerea hotărîtă (cel puțin președintele Bush vrea să pară foarte hotărît), cu forța, a unei păci universale (pax americana, pentru răutăcioși), care se poate dovedi o utopie la fel de periculoasă ca și cea a jihad-ului islamic, bunăoară. Doctrina suveranității condiționate poate să apară ca reflexul, inevitabil subiectiv, al mesianismului neoconservator american sau, mai larg, liberal-occidental, față cu fundamentalismul islamist
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
din era Brejnev. O înțelegere va fi dificilă, se vor cere garanții de securitate, ridicarea sancțiunilor, dreptul la un program nuclear civil ș.a., dar numai așa se poate renunța la calea armelor. Iar timpul nu mai are răbdare. Actuala "pax americana" va mai dura cel puțin o generație. Problema e ce va urma după? Va fi o perioadă la fel de neagră ca după căderea imperiului roman sau lumea a mai evoluat? Desmond Tutu le recomandă americanilor "puțină smerenie", care să-i scoată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
unui nivel al dobînzii apropiat de zero. Acesta este capitalismul japonez, altădată triumfător, dar clientelar și paternalist. "Miracolul japonez" a devenit un clișeu. Potrivit revistei Fortune, printre cele mai mari 20 întreprinderi din lume, 9 sunt japoneze și numai 6 americane. Dar, dintre primele 20 cele mai profitabile, 12 sunt americane și nici una japoneză. În aceste condiții, devine iminentă preluarea controlului asupra unor segmente ale industriei japoneze (automobile, electronice ș.a.) de către giganți străini, deja prezenți pe piață. La fel s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
precum venirea cuiva, declanșarea unui proces etc.). De aceea, așteptarea poate fi considerată ca trăsătură a unui moment sau a unei succesiuni de momente dominate de aspectul imperfectiv al modalității reprezentate de "a vrea să se întîmple ceva". În pragmatica americană, așteptarea servește pentru a caracteriza, în anumite situații conversaționale, actantul comunicării. Esteticianul german H. R. Jauss a introdus în estetica receptării expresia orizont de așteptare, pornind de la ideile lui E. Husserl, pentru a denumi caracterul previzibil al formelor de organizare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că a plecat de la București cu convingerea că începutul convorbirilor de la Paris, cu participarea sa, vor ajuta mult la convenirea parametrilor discuțiilor viitoare cu Vietnamul. În anul 1968, când au început la Paris primele negocieri directe între părțile în conflict, americană si vietnameză, A. Harriman fiind șeful delegației SUA, s-a discutat îndelung, inclusiv aspecte cu caracter protocolar și procedural, dar important a fost că începutul a fost făcut. După numirea unor noi șefi ai celor două delegații, Le Duc Tho
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
motiv pentru care noii căsătoriți nu și-au mai putut urma studiile. Și atunci cum să faci chiar și o cruce, mai ales în prezența altor tovarăși?! La Teheran, în anii 1960-70, exista un singur post de televiziune aparținând armatei americane. O bună parte din program era adresată militarilor americani, dar avea un caracter preponderent distractiv, în care erau inserate, de asemenea, emisiuni culturale în limba persană. Redactorul programelor destinate telespectatorilor iranieni era un localnic, fiul unui arheolog cunoscut cu care
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
însuși, niciuna dintre aceste critici nu a vizat argumentul central angajat de teza în discuție, și anume acela al ineficienței predicțiilor marxiste cu privire la evoluția societății occidentale, o ineficiență cu atât mai vădită în contextul unei societăți particulare cum este cea americană. Raportându-se, pe rând, la criticile redate mai sus, teoreticianul american susține că acestea se fundamentează pe erori survenite în înțelegerea argumentelor sale. Astfel, în ceea ce privește prima categorie, Bell subliniază că nu poate fi vorba de o perspectivă orientată în interesul
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
șaizeci, această dimensiune (revolta împotriva vechilor discipline, despre care vorbea Gene Wise mai sus, dar și reconsiderări ale semnificației și ale mecanismelor ideologice ale culturii) intrând în dialog și confruntare cu cele mai diverse aspecte ale culturii (în sens larg) americane. Una dintre cele mai importante percepții din perspectivele studiilor culturale și studiilor americane de orientare apropiată (American Cultural Studies) este considerarea unei market society în strânsă legătură cu o market culture, în care conceptele de piață și mercantilizare (commodification) sunt
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
entertainment pe scurt, nemaiatinse de persoane de sex feminin înaintea lor în America sau în lume. Este, fără îndoială, un geniu în cultivarea publicității și în manipularea presei, elemente esențiale în promovarea unei figuri iconice într-o cultură precum cea americană actuală. "Icoana laică" fabricată de industriile culturale postmoderne simulează și parodiază în același timp stereotipurile feminității, afirmă A. Ciugureanu, într-un demers tipic al actualei paradigme culturale (Ciugureanu: 141). Plecată din Bay City, Michigan, unde se născuse și studiase dansul
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
mai sus și mai departe, strădaniile sale universitare terminându-se cu o diplomă în studii ale comunicării. Comunicarea care îl interesează pe autor în romanele sale este cea promovată de cultura media americană postbelică, lucru evident din primul său roman, Americana (1971). Protagonistul este un tânăr, David Bell, ce părea să meargă pe drumul cel bun al afirmării într-o companie de televiziune, dar care începe să se plictisească de o muncă prea repetitivă. În a doua parte a romanului, Bell
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
prima mare corporație multimedia mondială. Prin aceasta, Luce, un republican consecvent, apărător al liberei inițiative și al lumii de afaceri, combinând anticomunismul cu credința fermă în exceptionalismul american (vezi AMERICAN EXCEPTIONALISM) și-a pus amprenta asupra evoluțiilor politice și culturale americane majore până la anii generației contraculturale și ai mișcării drepturilor civile. M MAILER, NORMAN Mailer este una din personalitățile care au făcut valuri semnificative în mai multe din oceanele culturii americane postbelice. Cele mai importante dintre acestea au legătură cu apele
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]