560 matches
-
nu Îi lipsea atât motivul, cât energia. În acest moment prefera să rămână distantă și tăcută, ca să dea de Înțeles că nu agrea ospitalitatea turcească. — Așa, ia spune-ne, a rugat-o mătușa Feride după ce a terminat de inspectat coafura americancei și a găsit-o destul de urâtă. Cum e În America? Absurditatea Întrebării era Îndeajuns să o facă pe Asya să-și piardă stăpânirea de sine, oricât de hotărâtă ar fi fost În decizia ei de a rămâne distantă. I-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
brusc de interes. — Restaurant turcesc multe În America? a Întrebat mătușa Cevriye. — De fapt, cunosc mâncărurile astea pentru că fac partea și din bucătăria armenească, a răspuns Armanoush Încet. Fiind prezentată familiei ca fiica vitregă a lui Mustafa, Amy, o tânără americancă din San Francisco, plănuise inițial să dezvăluie treptat secretul celeilalte laturi a identității sale, după ce ajungea la un anumit grad de Înțelegere reciprocă. Însă iat-o galopând cu viteză maximă direct spre miezul problemei. Alunecând Într-o dispoziție Încordată, Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
spate și a privit Întrega masă de la un capăt la altul ca să vadă ce reacție avea fiecare. Chipurile fără expresie de care s-a lovit au silit-o să explice mai clar ce voia să spună. — Sunt armeancă... adică, armeancă americancă. De data asta cuvintele nu au fost traduse. Nici nu era nevoie. Cele patru mătuși au zâmbit În același timp, fiecare În felul ei; prima politicoasă, a doua Îngrijorată, a treia curioasă, iar cea de-a patra prietenoasă. Însă cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
un „nu“. Se simțea atât de mică În mijlocul imense cavernoase a pământului, cerului, stelelor și a dilemei care Îi pulveriza sufletul. — Poți să-mi pui Întrebarea al cărei răspuns mori de curiozitate să-l afli din clipa În care tânăra americancă ți-a povestit toate lucrurile alea triste despre familia ei. Nu vrei să afli dacă e adevărat sau nu? Nu vrei să o ajuți să descopere adevărul? Sau Îți păstrezi puterile doar pentru clienții tăi? a provocat-o Dl Bitter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu toții pe râs. — Spune-ne, Amy, de unde ești? a Întrebat-o Poetul Extrem de Netalentat pe Armanoush peste murmurul obișnuit din cafenea. — De fapt, Amy e o prescurtare de la Armanoush, a intervenit Asya, aflată Încă Într-o dispoziție provocatoare. E armeancă americancă! Cuvântul armean nu surprindea pe nimeni Într-un loc precum Café Kundera, Însă armean american era cu totul altă poveste. Cu armean armean nu era nici o problemă - cultură similară, probleme similare - Însă armean american Însemna cineva care Îi disprețuia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
extrem de maleabilă, chiar și atunci când era fisurată. Mustafa le va vizita ca și când n-ar fi trecut aproape douăzeci de ani de când fusese ultima oară acasă. CAPITOLUL CINCISPREZECE Stafide Aurii Vestea miraculoasă că Mustafa venea să le viziteze Împreună cu nevasta lui americancă a provocat o serie de reacții În casa familiei Kazanci. Primele și cele mai urgente implicau detergenții, praful de curățat și fulgii de săpun. În două zile Întreaga casă a fost curățată cu grijă de sus până jos, ferestrele șterse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vierme a universului și se poticnea printr-o altă dimensiune, un tărâm ciudat, unde nimic nu părea să fie normal și unde până și moartea era Învăluită În irealitate. Bunica Gülsüm stătea alături de ea, incapabilă să comunice cu această noră americancă pe care n-o văzuse În viața ei, Însă pentru care simțea Îngrijorare și milă acum, că Își pierduse soțul, deși nu atâta Îngrijorare și milă cât simțea pentru ea Însăși, acum, că Își pierduse fiul. Pe bancheta din spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ce urmau să fie servite. — Biata mama e distrusă. Cine s-ar fi gândit că tot ashure pe care l-a gătit pentru Mustafa avea să le fie servit jelitorilor lui? a spus mătușa Cevriye stând lângă plită. — Mda, mireasa americancă e și ea distrusă, a remarcat mătușa Feride, fără să ridice privirea de la o pată misterioasă de pe podea. Biata de ea. Vine la Istanbul pentru prima dată În viață și Își pierde soțul. Îți dă fiori, nu alta! Stând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
simbolului: „Domnule Piaget, vă mai amintiți de mine? Nu mă recunoașteți? Am vorbit despre moluște și despre etopee...“. Era spre sfîrșitul unei după-amieze de noiembrie și era deja Întuneric. Sosisem la Geneva În ajun În compania lui Jennifer, o tînără americancă pe care o cunoșteam de opt zile. Jennifer era singura femeie pe care am abordat-o vreodată pe stradă. Eram Într-o cafenea de pe Champs-Élysées după ce vizionasem un film la spectacolul de la miezul nopții, iar ea intrase, cu picioarele goale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și Maicii Sale“. Probabil că ne-a Încredințat pe Tina și pe mine de multe ori lui Dumnezeu și Fecioarei Maria. Și recunosc că Dumnezeu și Sfînta Fecioară și-au făcut bine treaba. La Paris, totuși, Îi plăceam mult unei americance care locuia la Cité universitaire și care nu era... — Treci la căsătorie, dragul meu. La căsătorie! — CÎnd am intrat În biserică la brațul mamei, am ochit-o pe una dintre cele mai frumoase femei din lume. Și Tina era una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
-ți plătească ieșirea În oraș, m-ai folosit ca să te scutesc de discuțiile plicticoase cu Corinne, m-ai folosit ca să te Învăț cum să scrii piese de teatru. De ce nu te-aș putea interesa eu, pur și simplu? Apropo, nici o americancă, vreau să spun una care se respectă, nu iese În oraș FĂRĂ bani. Nu se așteaptă să plătească, e absolut În regulă, dar măcar e pregătită să contribuie la notă. — Nu ți-a cerut nimeni nimic, Sam. Se strădui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
s-a permis niciodată să mă Întorc În Iran. Oricum nu mai am pe nimeni acolo. Pentru mine Iranul Înseamnă doar niște amintiri Încețoșate și un morman de poze alb-negru la care nu mă uit aproape niciodată. — Prin urmare ești americancă printr-un concurs de Împrejurări, spuse Kitty. — Da. Tu? — Eu sunt americancă de bunăvoie. Când eram mică, sub regimul comunist, mă uitam la filmele americane. Acolo era vară În fiecare zi, toți oamenii erau frumoși, senini și civilizați. Îmi imaginam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
am pe nimeni acolo. Pentru mine Iranul Înseamnă doar niște amintiri Încețoșate și un morman de poze alb-negru la care nu mă uit aproape niciodată. — Prin urmare ești americancă printr-un concurs de Împrejurări, spuse Kitty. — Da. Tu? — Eu sunt americancă de bunăvoie. Când eram mică, sub regimul comunist, mă uitam la filmele americane. Acolo era vară În fiecare zi, toți oamenii erau frumoși, senini și civilizați. Îmi imaginam că America era Încă un ținut pustiu, unde oamenii nu aveau nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Oferta era foarte generoasă, dar Îi era teamă de implicații. Unde stai? Departe de aici? Întrebă ea prudent. — Am o casă În Bel Air și una În Malibu, răspunse el. Îmi petrec timpul Între cele două. Kitty era probabil ultima „americancă“ din lumea Întreagă care nu știa nimic despre geografia L.A.-ului. Să ai două apartamente În același oraș și să nu Închiriezi nici unul i se părea la fel cu a te muta dintr-un apartament din Upper East Side Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Inima parcă Încetă să-i mai bată. Bineînțeles că avea o prietenă. N-ar fi putut spune chiar că era surprinsă. Ar fi fost imposibil ca un bărbat ca Matthew să nu aibă prietenă. Oare avea doar o prietenă? — E americancă și trăiește la Paris. Deci era o relație cu jumătate de normă, fără plictiseala, imperfecțiunile și nevoia de-a se suporta unul pe celălalt pe care le aduc viața de fiecare zi. Totuși, din toate scenariile, cel cu prietena de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
În mașină, sub forma lui Carlos Riggs, bărbatul de pe locul șoferului, bronzat și cu o personalitate extrem de puternică. — De unde ești? Întrebă el curios. — Din New York. — Ai un accent anume, unde te-ai născut? — M-am născut În România, dar sunt americancă, răspunse cu o mândrie pe care o simțea adesea În voce, spre propria-i uimire. Poftim, stătea cu toate bagajele făcute, gata să se Întoarcă În Europa, și cu toate astea se mândrea că era americancă! — România a fost o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
În România, dar sunt americancă, răspunse cu o mândrie pe care o simțea adesea În voce, spre propria-i uimire. Poftim, stătea cu toate bagajele făcute, gata să se Întoarcă În Europa, și cu toate astea se mândrea că era americancă! — România a fost o țară comunistă, zise el cu un interes brusc. Nu-i așa? — Ba da. Tu de unde ești? — M-am născut În Argentina; tatăl meu era britanic, a murit Într-un accident de mașină... Mama s-a recăsătorit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
stare s-o Înțeleagă. Iar ea n-ar fi putut să-i Împărtășească experiența ei. El Își petrecea timpul cu cei bogați și celebri, pentru el aventura Însemna un tur În jurul Europei În hoteluri de cinci stele Împreună cu prietena lui americancă, retrasă Într-un exil confortabil pe plajele din Saint-Tropez și pe versanții din Les Trois Vallées. În turneele ei cu compania de teatru din București Întâlnise multe americance venite la Paris sau În sudul Franței să trăiască o viață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
un tur În jurul Europei În hoteluri de cinci stele Împreună cu prietena lui americancă, retrasă Într-un exil confortabil pe plajele din Saint-Tropez și pe versanții din Les Trois Vallées. În turneele ei cu compania de teatru din București Întâlnise multe americance venite la Paris sau În sudul Franței să trăiască o viață de vis, pe bani mulți și cu puțin talent. Nu trebuiau să-și facă vreodată griji că n-aveau unde dormi sau că n-aveau bani de mâncare, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
sinceră, să-i explice că relația lor nu mai mergea, că el nu se mai simțea bine așa și că avea nevoie de cineva pe pământ american. Parcă era un război Între America și Franța, În care prietena lui, o americancă stabilită În Franța, reprezenta echipa franceză, iar Kitty, o europeancă naturalizată În America, reprezenta echipa americană. Dragostea adevărată ar fi trebuit să fie curată, fără Încurcături, nu? Dar el se culca cu Kitty, făcea dragoste cu ea, o ținea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
pat, se dusese la fereastra mare, franțuzească, asemenea unei uși duble de sticlă, și privise Statuia Libertății, gândindu-se... asta era tot? Visul American? Visul ei American? Să moară singură În frig, cu cazanul ăsta vechi cântându-i prohodul? Devenise americancă din Întâmplare, dar mulți dintre prietenii ei - Kitty, Pedro sau colega ei de cameră, Flan - veniseră aici din proprie voință, seduși de Visul American. Însă ei visul ăsta i se părea un concept la fel de ruginit și de ineficient ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
se prăbușește. Nu-i venea să creadă. Omul ăsta iubea America, putea să facă ceva aici; nu putea să lase totul În urmă pentru o femeie, ca prințul de Wales, care renunțase la coroană, la tron, la tot, pentru o americancă divorțată. Se Întoarse spre ea și observă, cu plăcere, suferința ei tăcută. Nu, glumesc. Nu mă mut În Europa. Nici vorbă! Apoi zâmbi, o luă În brațe și o sărută ușor În colțul gurii. Voia să-l Întrebe multe, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
sorbit ultimul espresso supraevaluat la o tejghea din Gara de Nord, rememorînd blestemul lui Baudelaire Împotriva plictiselii: „Din obișnuință, cultivăm remușcarea, așa cum cerșetorii Își hrănesc păduchii“. Funcționari de birou mișunau În jur, grăbindu-se spre casă, spre jumătățile lor nemulțumite. Auzi o americancă plîngîndu-se unei prietene de soțul ei francez: — Nici nu mi-ar păsa că fute tot ce prinde dacă ar avea mai mult bun simț. Dar are pretenția ca eu să-i calc cămășile, să-i gătesc și să Îi cresc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
bodysculpture deschizând ușa vestiarului. Tonul ei era dulce, lipsit de reproș. Am avut treabă, spuse Antonio. — Păcat, spuse fata și Închise ușa În urma ei. Pe ușă era scris: PERSONAL. Antonio Își amintea cu greu numele ei. Poate o chemaSarah. Era americancă. Cu câteva luni În urmă, alergând pe tapisroulant, simțise că ea Îl privea. Avusese impresia că Îl plăcea. Ieșiseră Împreună la cină, la restaurantul etiopian de pe bulevardul Regina Marguerita. Antonio ura mâncărurile africane, chinezești sau mexicane. Poate pentru că-i aduceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
stricat. Simțea În gât un nod dur, ceva ce-l Împiedica să Înghită. Ar fi vrut să parcheze la Ponte Milvio, să coboare pe malul solitar al fluviului, pe unde se plimbau bicicliștii și maratoniștii, și să o pună pe americancă să-i povestească orice tâmpenie - dacă se simțise bine la Roma, ce mai făcuse de când nu se văzuseră. Și să rămână acolo până la căderea nopții, și atunci ar fi fost prea târziu pentru orice, și n-ar mai fi putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]