19,795 matches
-
să-ți ceară, de la obraz, favoruri pe care, la locul lor de muncă, probabil s-ar simți jigniți să le acorde altora. Cu alte cuvinte, legea dublului standard a devenit o componentă a personalității noastre: nu permit nimănui să se amestece în treburile mele, dar eu mă amestec în treburile tuturor! Situația e similară în cazul bacșișurilor. Am văzut destui oameni indignați că sub privirile lor funcționari publici primeau bacșișuri pentru munci pe care, în mod normal, ar fi trebuit să
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
care, la locul lor de muncă, probabil s-ar simți jigniți să le acorde altora. Cu alte cuvinte, legea dublului standard a devenit o componentă a personalității noastre: nu permit nimănui să se amestece în treburile mele, dar eu mă amestec în treburile tuturor! Situația e similară în cazul bacșișurilor. Am văzut destui oameni indignați că sub privirile lor funcționari publici primeau bacșișuri pentru munci pe care, în mod normal, ar fi trebuit să le facă gratis. Dar principialitatea le-a
"Orient Express"-ul nu oprește la Cannes by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11665_a_12990]
-
portrete", pe care istoriile literare pot miza, cum poate paria și istoria vieții private, dacă genul o să se mai poarte, din timpul întunecatului deceniu...De fapt, în fiecare crochiu, făcut cu rigoarea pe care le-o datorezi, îndeobște, cunoscuților, se amestecă amintiri de tinerețe și "încrucișări" de parcurs, judecăți regăsite, revizuite, confirmate, avînd, fiecare, farmecul micilor evenimente trăite "cu alții-n vileag/ tangent și-n zig-zag". Cartea lui Dumitru Chioaru e, în fond, o frumoasă poveste despre prieteniile literare, pe care
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
e acuzat de consăteni și chiar de propriul frate că ar fi colaborat cu nemții. Toate aceste stări (căutările copilului Isai, bizareriile de comportament ale omului matur, tulburat de acuzații nedrepte, încercările fiului de a-l înțelege pe părinte) se amestecă într-un singur flux narativ. Modernitatea romanului emană din sinuozitățile narațiunii, conexiunile și rupturile de memorie, suprapunerile temporale, fluctuațiile conștiinței, densitatea impresiilor subiective, dramatismul stărilor-limită, perspectiva inocentului confruntat cu spaima morții. Sensibilitatea morală ultragiată ca problemă esențială a omului îl
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
Simona Vasilache Absolută ca bonomia eroilor de basm mai e doar marea bunătate a idioților literari. Faptele săracilor cu duhul au, povestite, ceva din farmecul mucalit al temelor de vacanță, cu bătrînica ajutată să treacă strada. Se amestecă, adică, în ele cumsecădenia care nu-și are, totdeauna, rostul și o anume simplitate pe cît de înduioșătoare, pe-atît de caraghioasă. Eroii Alexandrei Târziu, din "scenetele" adunate în Fapte bune cu Lisa, volumul publicat anul trecut la Compania, nu sînt
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
sub chipul unor identități reale din cartea de istorie sau chiar sub cel al unor personaje fictive din marile romane ale literaturii universale. Existența omenirii, așa cum este ea percepută de Constantin Virgil Negoiță, seamănă cu un vis în care se amestecă Biblia, Istoria și marile romane care ne-au marcat formarea intelectuală. Aproape că nu există întîmplare cotidiană care să nu aibă corespondent în unul dintre aceste trei izvoare de înțelepciune aflate în permanentă comunicare și întrepătrundere. Formele se schimbă, culorile
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
a venit prea dvreme" (pp. 34-35). Dar ea nu este decît locul de întîlnire al amintirilor naratorului, martorul mut și pretextul rememorării fragmentare a evoluției sale din primii ani ai copilăriei pînă la vîrsta deplinei maturități. Personajele și amintirile se amestecă, oameni care au reprezentat la un moment dat centrul existenței naratorului părăsesc, pe nesimțite, cadrul, apar figuri noi, uneori se simte arsura unui sentiment uitat, totul este confuz, cum însăși viața, chiar dacă, uneori, din malaxor ies pentru o secundă la
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
spațiu cultural, în această Serbie, în acest moment al istoriei, rezonanțe acute. De fapt, toată tragedia se simte acut, imediat, dincolo de timp, de cuvinte, de apartenențe la culturi și civilizații diferite. Călătoria mea spre această Medee a lui Tompa Gabor amestecă destine, suferințe, ceea ce este repetitiv și semnificativ în ele, amestecă disperări, sfîșieri, vinovății, pe care mi le structurează dramatic. Patima insuflată Medeei de Euripide nu s-a diluat. Aș zice, dimpotrivă. Ororile s-au înmulțit, sofisticat, complicat. Diabolic. ... Ileana Mălăncioiu
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
rezonanțe acute. De fapt, toată tragedia se simte acut, imediat, dincolo de timp, de cuvinte, de apartenențe la culturi și civilizații diferite. Călătoria mea spre această Medee a lui Tompa Gabor amestecă destine, suferințe, ceea ce este repetitiv și semnificativ în ele, amestecă disperări, sfîșieri, vinovății, pe care mi le structurează dramatic. Patima insuflată Medeei de Euripide nu s-a diluat. Aș zice, dimpotrivă. Ororile s-au înmulțit, sofisticat, complicat. Diabolic. ... Ileana Mălăncioiu sintetizează formidabil liniile tragice ce o alcătuiesc. Este un pasaj
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
altă lumea. Cum le părem? Ce văd ei? Ce vedem noi? Eu cred că merită să mergeți și să găsiți, fiecare, un răspuns. Sau măcar să-l căutați. Fără patimi. Ca Tocilescu. La ieșire, întîrziind în holul Teatrului Mic, m-am amestecat pe stradă cu artiștii din cor. Ficțiunea în care joacă a fost realitatea în care am trăit.
Gaura din steag by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11729_a_13054]
-
acum păstrează prefața de atunci. Volumul e structurat în cinci secțiuni marcând perioada și spațiul în care au fost scrise, din Sibiul lui 1965 la San Francisco al anilor 1968. Cu toate acestea, amărăciunea și deopotrivă seninătatea libertății exilului se amestecă indistinct cu nostalgia și imaginea încă puternică a frustrărilor și fricii de acasă. Sentimente foarte amestecate se suprapun, interacționează și se influențează reciproc la nivelul sugestiei și al expresiei. Frenetic, declamativ, cu vitalitatea specifică juneții dar cu maturitatea experienței dure
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
care trăiesc/ fac istoria și "personaje" care doar o scriu se actualizează și aici...). și, chiar fără pretenții de palimpsest, niște memorii de memorii. Întîi, niște caiete din studenție, din vremurile de "răsucire", sucite: primăvara tîrzie a lui '44. Se amestecă acolo "fapte" (meniul de cantină studențească, foarte...cosmopolit, "fulgi de ovăz danezi, mazăre furajeră din rezervele armatei, liptauer, un fel de praf de brînză trimis de americani, și un alt praf, de ciocolată, foarte gustos, trimis de Crucea roșie suedeză
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
mușcător-colegiale. Proiecte trecute și viitoare, forfotă de mic clan care, dacă nu prea apucă lapte sau carne pe la cozi, măcar mai află ceva noutăți răsuflate, citate, cronici la cărțile tale și la ale altora, urmărite cu ochi critic, toate se amestecă printre amintiri din prima copilărie, scene izolate din viață, momente care trec, precum în vremea lui Caragiale bătrînul, pe sub fereastra vreunei berării. Prinse, la un loc, într-o a doua "secțiune" (după Oameni, locuri, întîmplări), Atelier. Crochiurile de proză saltă
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
turism cultural, deopotrivă voiaj în timp real și pribegie imaginară, stîrnită de amănunte din cărți. O lume (mare) ancorată de hulubele ochelarilor... Întîi, preambulul despre călătorii români, de cînd se știu, prin țările străine, un spectacol fantastic, în care se amestecă mirare cu admirare. Apoi Germania, cu orașele ei muzicale, adăpostind, în amintire, neostoite, celebre iubiri. Rusia, dimpreună cu literatura și, în parte, cu istoria ei. Italia, o țară, un muzeu. Emoția primelor "ieșiri", Ungaria, Polonia, China. America și International Writing
Amintiri cu de-amănuntul by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11741_a_13066]
-
iar în viziunea Sfântului Nil Ascetul, este cea mai de pe urmă rușine 14. Sfântul Grigorie Sinaitul, vorbind despre această patimă, o consideră ca ceva ce crește mai mult în partea poftitoare a sufletului și a trupului, deoarece plăcerea ei este amestecată întreagă în toate mădularele. Patima curviei este începătura, împărăteasa, stăpâna și plăcerea, care cuprinde toate plăcerile, având ca soață trândăvia, care poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satan. Despre ea se spune că este una din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sârguința, închipuindu-și că va putea să le despartă și iubirea trupească de sine va avea unită cu ea numai plăcerea. Fiind sub puterea patimii, omul nu știe că plăcerea nu poate fi niciodată fără de durere. Că în plăcere e amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă prin faptul că domină patima plăcerii. Pentru că ceea ce domină iese întotdeauna deasupra, acoperind simțirea a 68 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, capătul 59, în Filocalia..., vol. II
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
imaginile ei. Precum trupul are ca lume lucrurile, așa și mintea are ca lume ideile. Și precum trupul desfrânează cu trupul femeii, așa și mintea desfrânează cu ideea femeii prin chipul trupului propriu. Căci vede în gând forma trupului propriu amestecată cu forma femeii. Căci cele ce face trupul cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face și mintea în lumea gândurilor 153. Atunci când aceste imagini nu sunt furnizate de simțuri sau de memorie, ele pot fi făurite sub impulsul dorinței
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cel mai de succes film de dragoste din ultima vreme, Amélie, pe exact asta mizează: îți oferă o fantezie care e imposibil de trăit, un basm spectaculos și tocmai de aceea ireal. Pe când Despre dragoste face mult mai mult, fiindcă amestecă tandrețea, gingășia și grația cu cele mai cotidiene situații cu putință. Nu-ți dă pe tavă niște personaje ciuntite și neplauzibile, cărora le stă capul doar la viața lor sentimentală. Ci te educă să descoperi frumusețea "din mers", să te
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
curînd para-poezii decît părți de roman, avînd talia subțire a confesiunilor care, niciodată, nu compromit. Amintiri de l'outre tombe, despre iubiri protector- suave, puppy-loves, pentru nimfete dispărute în floare, care se întorc, tot așa de frumoase, printre vii, se amestecă, disproporționat, cu plăceri mature, dospite, pe cît de intense, pe-atît de fade. Nu putem ști care dintre ele va fi scandalizat mai tare, într-o lume a tuturor îndrăznelilor și-a tuturor prejudecăților. Pasajele cu pricina au indignat cenzura care
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
rimbauldian "Je est un autre". Clasicismul se termină în franjurile romantice ale unui "dat nativ" (Philippide crede că romantic te naști, iar clasic devii prin cultură), în timp ce suprarealismul ŕ la Magritte, cu stranii colaje vizuale executate cu precizie impersonală, se amestecă, prin variația laturii formale, cu "imnele" de transfigurată elevație ale lui Hölderlin. Sufletul este un palimpsest: "Șterg scrisul proaspăt și deodată iese / Alt scris, cu slove ciunte, neînțelese". Ce impact afectiv are ideea, cînd ne gîndim la copilul precoce, deja
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
nu s-au prea născut discuții. Cînd degradarea a ajuns și în teatru și a contaminat decisiv opere și caractere, alunecările, de orice fel, au fost prezente. Acum nu mai este interesant să separi bobul de neghină, ci să le amesteci, prețios, în spațiul spectacolului sau al comentariului despre, trăgînd în derizoriu totul. E banal să pui degetul pe valoarea existentă, reală. E cu mult mai interesant să forțezi nașterea unor nume, să împingi în față spectacole minore. Sînt două tipuri
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
total etc.). Poezia lui George Meniuc începuse în zona unui simbolism întârziat, din care va păstra ulterior teme specifice. În poemele din anii 1937-1938, toamna, singurătatea, fiorul necunoscutului, răvășirea, "cirezile spaimei", "moartea în crepuscul" (motive poetice de sorginte clară) sunt amestecate cu elementele derutante ale unui tradiționalism nereprimat: câmpia basarabeană, pădurea, bucuria, natura, învierea, părinții, șerpii ca simbol al ispitei - toate învăluite în "ceața zilei", în "văi muzicale" și în chemarea zărilor, ceea ce dovedește că fondul predominant e simbolist. Fiorul cosmic
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
curețe. Probabil din cauza hranei (în Canada, veterinării nu recomandă că hrană oamenilor să fie dată câinilor) excrementele blândelor patrupede se aseamănă cu cele ale orășenilor. Oamenii calcă în piciore mizeria care se întinde pe jos, miroase urât, se usucă, se amestecă cu pământul, se ridică în aer devine praf. Bolile căilor respiratorii sunt la ordinea zilei, mai ales când aerul este uscat și este frig. Este ușor de înțeles de ce oamenii scuipa flegme scârboase, care se amestecă cu ce este pe
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
urât, se usucă, se amestecă cu pământul, se ridică în aer devine praf. Bolile căilor respiratorii sunt la ordinea zilei, mai ales când aerul este uscat și este frig. Este ușor de înțeles de ce oamenii scuipa flegme scârboase, care se amestecă cu ce este pe jos, se usucă și iar intra în circuitul « natural » al prafului și mizeriei. Chiar și în cartierele noi ale elitei bucureștene (incluzând cunoscutul și invidiatul cartier Pipera) se poate observa dezordinea, praful și mizeria. Să nu
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
și vine spre cal. Aheii își țin răsuflarea. Troienii dau ocol animalului de lemn și se uită la el curioși. Discută-între ei, dar aheii, deși-și ciulesc urechile, nu aud ce spun. Ajunge până la ei doar un murmur de vorbe amestecate cu freamătul valurilor. Acum, în sfârșit, vor lua calul și-l vor duce-năuntru. Dar nu, n-o fac, se întorc în cetate și închid porțile. În acea noapte, războinicilor ahei le e și mai greu să adoarmă. Foamea și
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]