728 matches
-
secolele VI-VII și X-XI. Toate cele patru categorii de obiecte bizantine au avut un rol important în viața cotidiană a comunităților băștinașe din Bazinul Bârladului, fapt demonstrat și de numărul mare de piese din inventarele siturilor. Exceptând fragmentele de amfore bizantine, de la Dodești, precum și cana cu burlui de la Dumești - Vaslui, amintite deja, din cele 26 de stațiuni cercetate arheologic, 19 conțin și alte obiecte adiacente ceramicii, însă numai în inventarele a 16 situri s-au găsit importuri, de la minim 1-2
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aflat la sud de drumul spre Satu Nou, mărginit la est de Pârâul Stavnic și la vest de drumul spre Frenciugi, s-au găsit fragmente de vase modelate la mâna și la roată, caracteristice secolelor V-VI, împreună cu fragmente de amfore romano-bizantine din aceiași perioadă de timp. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 214, 229 (fig. 16/12), 243 (fig. 30/10); Teodor 1997c, p. 45. 11. Bârlad, județul Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Nou (comuna Șcheia), județul Iași a) Bobeică: la aproximativ 2km sud de sat, pe un promontoriu de pe malul stâng al Pârâului Stavnic, s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri orizontale și vălurite, precum și fragmente de amfore bizantine caracteristice secolelor IX-X. Cercetare A. Rusu, 1979-1980. Materialul se află în colecția Școlii din localitate. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 211, 221 (fig. 8/7), 238 (fig. 25/3), 239 (fig. 26/6); Teodor 1997c, p. 142. b) Promoroace
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
faianțe"; la un ospăț nocturn într-un ambient eteroclit ca acesta se etalează "ieruncile perpelite-n pezmeți / spetele de urs, garfele de mistreți, / balercile de crâmpoșie, / iar noi, eu și căpetenia, făceam filozofie / și toată lumea desfășura evantaie / de hohote printre amfore cu măruntaie..." Se instaurează fulminant o lume părelnică, răsucită, angoasantă, dar cu toate că apropiat absurdului, universul dimovian se sustrage sistematic morbidului și macabrului, diferențiindu-se de Blaga din Lauda somnului terorizat de vedenii, excedat de semne ale haosului primordial. Labirinticului dimovian
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de hermeneut, nedisprețuitor de fantezii; modernul corăbier de sunete și-l asociază pe Orfeu, cu care, alături, contemplă (în felul unui Pillat de final) armonia templelor eline: "Pe friza cerului, mai nou, / în neclitire de cocori / fetele-astre în apus / duc amforele către zori". Și erotica (fără nimic senzual) își asumă ecouri arhetipale, dimensiuni luminiscente, comune anticilor și, deopotrivă, modernilor. Selenara fantomă din Tu treci (eminesciană parcă) vine dintr-un cer etern și trece suavă în altă eternitate: Lin prin puzderia de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și P. Polonic, inclusiv la a doua bazilică, în 1899, deși nu s-au putut încheia atunci, au identificat o parte dintr-un baptisteriu cruciform (adâncime 0,50 m) al unei bazilici creștine fără criptă. Descoperirea altor numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.), toate ornamentate cu semnul crucii, determină datarea acestora după începutul secolului IV. La aproximativ 1 km nord de Axiopolis, pe un platou înalt de pe malul drept al Dunării, în dreptul insulei Hinog, cu prilejul efectuării unor lucrări agricole
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
unor lucruri semnificative ținutului vestic și nord pontic. Materialul arheologic constă în obiecte de factură tipic romano-bizantină: ceramică, vase de lut și de sticlă (frecvente în morminte), opaițe (cu o singură excepție, toate aparțin secolului IV), căni, vase pentru unguente, amfore, un urcior, fibule, centuri și catarame (ornament în formă de pește, secolul V), obiecte de podoabă din aur (pandantive, coliere, cercei simpli, secolul IV), din argint (cercei, secolul IV) și bronz (cercei, secolul V) tipice regiunilor pontice de nord-est; brățări
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
-V (dromosul la est, camera funerară la vest). Mormântul a fost profanat și distrus încă din antichitate. Pe podeaua camerei s-au descoperit două baze și trei fragmente de mici coloane de marmură. În interior, între alte obiecte (fragmente de amforă, pe unul fiind un început de inscripție greacă și semnul crucii; fragmente de sticlă; un mic vas de argint etc.), s-au descoperit patru monede de bronz: una de la Constantin cel Mare (306-337), două de la Constantius II (337-361) și o
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
diferită de cea eretică din secolele V-VI, și, tot la Tomis, Paul Sirianul, hipodiacon. Concepția religioasă a populației din regiunea noastră poate fi ilustrată și prin invocațiile din formulele creștine întâlnite atât în inscripții, cât șipe alte obiecte, precum amforele, capacele de vase etc. Pe o arhitravă de la o bazilică din Tomis a fost scris în limba latină: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă. Pe o amforă descoperită la edificiul roman cu mozaic din Tomis
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
atât în inscripții, cât șipe alte obiecte, precum amforele, capacele de vase etc. Pe o arhitravă de la o bazilică din Tomis a fost scris în limba latină: Iartă (Doamne) păcatele lui Ioan... am împodobit (închinat) această clădire sfântă. Pe o amforă descoperită la edificiul roman cu mozaic din Tomis, întâlnim monogramul lui Cristos, iar pe alta, monograma Maicii Domnului. Adoptarea creștinismului are drept consecință schimbarea concepției despre viața de dincolo de moarte. Interesantă din acest punct de vedere este inscripția în limba
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
castrului, este de factură modestă și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore și chiupuri). Platourile și fructierele bine reprezentate au fost realizate din ceramică superioară, acoperită cu vopsea roșie de bună calitate; ornamentate cu motive zoomorfe, geometrice și florale, precum și cu simboluri creștine (cruci de diferite forme); sunt datate pentru secolele V-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
jud. Constanța) Cele mai vechi urme creștine la Sucidava, datează din secolul IV; dintre acestea menționăm o buză de albie de lut pe care găsim o cruce simplă interpunctată între brațe, imprimată în relief. Au mai fost descoperite și multe amfore de import sau de producție locală, precum și unele cruci pictate. Răspândirea creștinismului timpuriu în teritoriul dobrogean nu a reușit să oprească persistența urmelor vieții păgâne la Sucidava, manifestate cu precădere prin cultul cavalerului trac. Cu toate acestea, există anumite mărturii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
inhumație; erau orientate spre V-E. Amintim și descoperirea în mormântul D a unei cărămizi pe care era trasată o cruce. Tot pentru secolul VI a fost datat și fragmentul unei lucerne cu ansa cruciformă; în partea superioară a unei amfore sub gâtul căreia sunt scrise cu vopsea două însemnări, de unde rezultă că acest vas a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe întreaga suprafață a cetății s-au mai descoperit printre altele și unele amfore care aveau niște formule epigrafice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în partea superioară a unei amfore sub gâtul căreia sunt scrise cu vopsea două însemnări, de unde rezultă că acest vas a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe întreaga suprafață a cetății s-au mai descoperit printre altele și unele amfore care aveau niște formule epigrafice creștine, dintre care amintim: 1) Maria a născut pe Isus; 2) Maica Domnului; 3) Lumina lui Dumnezeu; 4) Dumnezeu preastrălucitor etc. În afară de blocul marcat cu o cruce adâncită, descoperit în puțul unei fântâni secrete, s-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Dumnezeul Întrupat, și altul în dărâmăturile de la colțul de S-E al cetății, unde, pe brațul superior al crucii, întâlnim cuvântul Cristos. S-au descoperit numeroase catarame, decorate în mijlocul lor cu câte o cruce. Numeroase sunt cazurile când, pe amforele de producție locală, expresiile creștine și indicația capacității este făcută către un preot, care semnează la finele textului. 12.7. Troesmis (Turcoaia, jud. Tulcea) Poetul latin Ovidius (43 a.Chr.-17 p.Chr.) menționează în anul 15 p.Chr. existența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
defuncții erau lipsiți de obișnuitul inventar funerar întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
m x 1,46 m) cu o scară cu trepte din blocuri de calcar, a cărei boltă de cărămizi s-a fragmentat. Se remarcă prezența unor elemente paleocreștine evidente precum: orientarea V-E a defuncților, obiectele de inventar (fragmente de amforă, de sticlă; un mic vas de argint etc.), motivele hagiografice, inscripțiile grecești simple sau cu monogramul lui Cristos pe o masă monolită de calcar cu două picioare, semnul crucii etc., prezența a 4 monede de bronz din secolul IV. 3
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cultul cavalerului trac (secolul IV). În acest caz, asistăm la sincretismul unor culte păgâne cu elementele prezenței paleocreștine din zona rurală, culte care au rezistat noii religii multă vreme; 2) prezența la Axiopolis (Cernavodă, jud. Constanța) a numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii (secolul IV); 3) existența la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a materialului ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a) cruci pictate, opaițe, vase, obiecte de metal, sculpturi, a unei cruciulițe de bronz etc.; b) fragmentul dintr-o lucernă cu ansa cruciformă care a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe suprafața cetății au mai fost descoperite și câteva amfore cu formule epigrafice creștine (vezi supra) catarame decorate în mijloc cu câte o cruce; 12) prezența la Tomis (municipiul Constanța): a) a unui fragment epigrafic grecesc ce amintește de prezența unui «martir și episcop»; inscripția (secolul VI) fiind incompletă, nu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Doamne, cu drepții, mormântul fiind un locaș veșnic. Trei fragmente din marmură de formă circulară, ne spun că au fost depuse, în cinstea lui Dumnezeu: Pentru pomenirea și odihna robului tău, Sergiu etc. c) a unor invocații paleocreștine prezente pe amfore, unde întâlnim monogramul lui Cristos (al Maicii Domnului, pe verso), capace de vase ornamentate uneori cu invocații paleocreștine (la Tomis și Callatis) etc.; d) a unor invocații paleocreștine prezente pe un taler descoperit în 1912, având în centru monograma «chi-rho
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fost descoperită o bazilică cimiterială martirică uninavată, o capelă funerară, un cavou funerar, inscripții etc. și o parte a unui baptisteriu cruciform (adânc de 0,50 m), aparținând unei bazilici fără criptă. S-au mai descoperit și numeroase obiecte ceramice (amfore, candele, capace etc.) ornamentate cu semnul crucii, o cruciuliță de aur etc. Toate elementele paleocreștine axiopolitane sunt datate după începutul secolului IV; 3) la Beroe (Piatra-Frecăței, jud. Tulcea) a fost descoperită o bazilică creștină cu criptă, cruciulițe de bronz (M236d
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de diferite forme), opaițe etc.; 14) la Sucidava (jud. Constanța): o bazilică creștină și o alta cimiterială având o necropolă pentru personalitățile locale (fără inventar); reprezentări de cruci, opaițe, vase, obiecte de metal, cruciuliță de bronz, sculpturi, inscripții (uneori pe amfore); 15) la Tomis: bazilicile creștine (unele cu cripte), mormintele colective (M103 și M111) dispuse în formă de cruce (sărăcia ori absența inventarului funerar), prezența și frecvența crucii din diferite materiale și forme variate, opaițe cu semnul crucii, incizii de cruci
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu altare și baptisterii în formă de cruce (Argamum și Axiopolis). Prezența elementelor paleocreștine poate fi constatată atât în necropole cât și în așezările în care creștinismul a reușit să pătrundă. Amintim aici prezența numeroaselor obiecte ceramice sau metalice: 1) amfore, candele, capace, opaițe, vase ceramice etc. (Axiopolis, Beroe, Callatis, Siutghiol, Sucidava, Tomis ș.a.m.d.) ornamentate cu semnul crucii; 2) cruciulițe de aur (Axiopolis, Histria), de bronz (Beroe, Sucidava) și cruciulițe simple sau duble (relicvate) de bronz (Capidava), cruciulițe de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
au pus în evidență urme care vorbesc indubitabil de vechimea Cotnarilor și de dezv oltarea sa de-a lungul timpurilor. Urmele vorbesc despre cult ura viței de vie aici, începând cu mii de ani î.Hr. Basoreliefuri, pietre funerare, statuete, monede, amfore, cupe de v in, unel te viticole având imprimate struguri sau lăstari de viță stau mărturie populării acestor locuri cu cultivatori de vi e. Arheologii, comentând descoperirile pe marginea tezaurelor descoperite în zonă, situează Cotnariul, ca vechime, în neolitic, adică
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
urcă-n căldărușă, nu ți se suie, brusc, la cap? Și dacă știi să-i pui temeiul, îți pare din oțel condeiul și nu-ți mai trebuie nici un hap... - După Frâncuș-s frânt, Magistre; visez să-mi vină un transport, în amfore nu în canistre - cum o duc unii la export, s-o beau în orele candorii când caii pasc din rouă zorii și-atunci să vină cititorii să vadă versul cum mi-l port! - Dar Busuioacă de Moldova care să-ți
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]