739 matches
-
Oradea. 806 5 (Fălticeni), 5 faur 1974 Signor Eugenio, Trimit dactilograma prezentă care e revăzută mai cu atenție și mi-o trimiteți pe cealaltă. Cred că Întreg materialul ar trebui dactilografiat din nou căci are destul de multe corecturi 314. Cu amiciție, V. G. Popa 6 (Fălticeni), 16 faur 1974 Signor Eugenio, Trimit prin nepoata mea Anca, materialul privitor la „Coarnele robilor”. Aș fi venit eu până la Galerie, așa cum am promis, dar stau cu nepoata mea (altă nepoată), Magda, În vârstă de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și se duc să-și vadă de treabă. Se zice că mătura ar avea puterea de a Împiedica apropierea diavolului de leagăn. Acum În locul măturii stau eu! Cartea „Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu” o mai rețin câteva zile. Cu amiciție, V. G. Popa 7 (Fălticeni), 11 febr. 1975 Signor Eugenio, Trimit formularul etnografic cu completările făcute (atât cât am știut și cât m-am priceput). Vedeți că am notat niște lucruri f. importante pe 314 Cred că e vorba de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
e bogată, interesantă, cu multe noutăți. Cu privire la fotografii, trebuie să vă mai dau 80 lei pt. bădia Moscaliuc și restul pentru fotografiile ce mi-ați dat acum 3 zile. Ne Înțelegem și ne decontăm săptămâna viitoare când ne Întâlnim. Cu amiciție, V.G. Popa 9 Folticeni, 14 august 1975 Signor Eugenio, Am vorbit cu doamna Butnaru despre dactilograma privitoare la „Amintiri de la Rotopănești”... sau așa ceva316. Respectiva doamnă spune că a prezentat lucrarea la editura Junimea și anume la unul din șefii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
despre Mitrop. Dosoftei. Firește, voi face o prezentare cu multe lucruri noi. Dar, am mai propus Încă 4 subiecte: N. Iorga, M. Eminescu, Gh. Lazăr, C. Porumbescu, comemorări oportune. Sper că voi avea plăcerea de a vă revedea. Cu desăvârșită amiciție. Omagii respectuoase familiei. Dan Smântânescu 10 15 iulie 1974, București Apariția volumului Portrete și autoportrete 356 În care se află memoriile maestrului Alger, a fost dat pe piață abia câteva zile după Întoarcerea mea din Bucovina. Cum eu am plecat
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trecerea mea În scurt timp la cele veșnice! 640 D-na Eva Popa, soția ilustrului profesor de română, era bolnavă de nervi, producând multă Îngrijorare În jurul ei. 992 Urăm matale și alor matale dragi sănătate și sărbători tihnite. Cu toată amiciția, V. Tempeanu 75 Carte de vizită (Buftea), 17 sept. 1976 Familia și Prof. Dr. Virgil Tempeanu mulțumesc călduros d-nei și d-lui Eug. Dimitriu pentru felicitări și le urează, la rându-le, sănătate deplină. Am scris d-lor Jitariu și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
materiale (hornuri căzute, țigle sparte, pereți căzuți etc.) am scăpat cu pielea Întreagă. Scrie-ne, te rugăm, un rând să știm ce faceți! Ce este cu „Galeria” și mata? Sărutări de mâini Doamnei matale. Complimente de la ai mei. Cu toată amiciția, V. Tempeanu punerea În valoare a spiritualității bucovinene. A trebuit să mă resemnez și să rămân pe loc. În 1978, luam În primire „Casa Marian”, unde am găsit un liman de liniște. De aici, am ieșit la pensie la 1
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Fălticeni, soția avocatului Neculai (Culiță) Țanu, unchiul prof. George Țanu. Neculai a fost prieten din copilărie cu Jules Cazaban, cu Gr. Vasiliu-Birlic și Vasile Vasiliu-Falti. Mi-a furnizat multe amănunte din viața acestor oameni mari, la care se adaugă și amiciția foarte strânsă cu Ion Irimescu. 1033 renăscut oraș! Georgel 706 a fost și el la București câteva zile, venise de la Fălticeni, unde a vândut casa părintească, era destul de impresionat de acest lucru 707, Însă trebuia să vândă, casa avea nevoie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a face o strânsă documentație referitoare la Ion Creangă. Vom Încerca să Închegăm o arhivă imagistică referitoare la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mele de la „Leul Negru“. Și fără să apar deloc preocupat, am reușit ca întregul drum până la Londra să mă gândesc la Hartley. La urma urmei, sunt un actor. Rosina m-a lăsat în Notting Hill. Ne-am despărțit cu vagă amiciție. Era prea inteligentă ca să mă preseze în acest moment, mai ales că era convinsă că, prin exercitarea puterii, încununată de succes, dobândise un oarecare avantaj asupra mea. Nu aveam habar despre ce se petrecea în mintea ei sau ce dorea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
30 de metri... 10 metri... Suntem în lumea liberă!” S-a întâmplat să trecem granița înaintea celorlalți, i-am așteptat în prima parcare. Familia care a garantat pentru noi la Generalul de Securitate din Brașov, cu care aveau relații de amiciție (ea era fiica unui fost comunist ilegalist), când ne-a văzut că îi așteptăm, au răsuflat ușurați ca după o vădită îngrijorare și s-au grăbit să ne spună „o să vedeți că prima ieșire a fost mai grea, deacum nu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
în pușcărie. Ideea ar fi că totul e nesigur pe lume, cu excepția cuvântului prietenului X, care, când îți zice: „Nici o problemă, se face!“, înseamnă că poți dormi liniștit. De la acei ani în care am ratat, din cauză că n-am talent la amiciții, cea mai mare șansă de împrietenire, au trecut câteva decenii, iar într-o după-amiază m-am găsit față-n față cu el, cu colegul de odinioară, în aer plutind iminența unei explicații. Ei, bine, am avut-o. Fostul meu coleg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
reprezentanțe diplomatice române pe lângă guvernul de la Nankin; asemenea intenție a guvernului român existase încă din 1928. La 1 martie 1930, ministrul Chinei la Berlin a propus ministrului de externe al României, având autorizația guvernului chinez, încheierea unui tratat de arbitraj, amiciție și conciliațiune cu România 22. Problema stabilirii de relații diplomatice dintre România și China a rămas în suspensie până în 1939, întrucât răspunsul României la propunerea Chinei a fost negativ. Guvernul chinez a propus la 16 mai 1939 guvernului român, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
rămas în suspensie până în 1939, întrucât răspunsul României la propunerea Chinei a fost negativ. Guvernul chinez a propus la 16 mai 1939 guvernului român, prin reprezentantul său la Praga, Lone Liang, "încheierea unui acord preliminar, sub forma unui tratat de amiciție, în vederea stabilirii de relații diplomatice între România și Republica China"23. În răspunsul dat se arată că "guvernul regal acceptă propunerea de principiu de a stabili relații diplomatice între România și Republica China, fără a crede că în acest scop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
dat se arată că "guvernul regal acceptă propunerea de principiu de a stabili relații diplomatice între România și Republica China, fără a crede că în acest scop ar mai fi necesară încheierea unui acord preliminar sub forma unui tratat de amiciție"24. Tot în cursul anului 1939, Lone Liang a făcut cunoscut reprezentantului român la Praga că a fost desemnat a reprezenta Republica China "în calitate de Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar pe lângă M.S. Regele"25, cerând totodată și agrementul. Acordarea agrementului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
conferințe de pace, avea de jucat un rol important. În această perspectivă, în vara anului 1917, când România trecea printr-o perioadă deosebit de dificilă a războiului, Guvernul României a reluat inițiativa stabilirii relațiilor diplomatice și a încheierii unei înțelegeri de amiciție cu Japonia. Prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr.302 din 6 august 1917, ministrul afacerilor străine a fost împuternicit să supună aprobării regelui Decretul privind înființarea oficiului diplomatic român la Tokio. În referatele care însoțeau proiectul de decret se arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și civili. La 13 septembrie 1917, prin decret, Nicolae Xenopol, senator, fost ministru de stat, a fost numit plenipotențiar învestit cu depline puteri ca să facă și să semneze, în numele nostru, cu plenipotențiarii guvernului Majestății Sale Împăratul Japoniei o înțelegere de amiciție între România și Japonia. Nicolae Xenopol a sosit la Tokio la 28 octombrie 1917, pentru a înființa Legația României, prezentând scrisorile de acreditare la 19 noiembrie împăratului Japoniei. Ziarul "The Japan Times" scria la 16 ianuarie 1918 că "negocierile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
altfel. Aștept cu nerăbdare răspunsul tău, însoțit eventual de o lămurire în legătură cu cele de mai sus. Soția mea îi trimite doamnei tale calde complimente. Din partea mea, omagiul sincer dintotdeauna. încă o dată te rog să-mi răspunzi cît mai repede. Cu amiciție, Mihai Drăgan P.S. Mă bucur foarte mult că s-a publicat articolul fratelui meu. </citation> (13) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”4 feb[ruarie] 1967”> Dragă domnule Călin, Am citit cu bucurie rîndurile tale și m-am dumirit
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
a anunțat admiterea pentru 10-25 martie. (La Iași, la franceză - l[im]b[ă] și lit[eratură] - conducător e N.I. Popa.) închei această scrisoare, rugînd-o pe dna Ani să primească omagiul meu și îmbrățișarea caldă a soției mele. Cu toată amiciția, Mihai Drăgan P.S. Fratele meu te întreabă dacă recenzia la I. Pop mai apare. </citation> (14) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”14 aprilie 1967”> Iubite domnule Costel, Te-am așteptat să descinzi la Iași, cu atît mai mult
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
domnule? Bucuria în familia noastră ar fi fost și mai mare, iar eu ți-aș fi mulțumit verbal pentru scrisoarea de acum o lună care m-a emoționat atîta. Acele rînduri au fost și sînt pentru mine o dovadă de amiciție rară, o explozie de sinceritate în care căldura intelectuală se îmbină cu generozitatea, atît de rară azi, mai ales în Iașul nostru vestit altădată și pentru aceasta. Observațiile pe care mi le faci sînt foarte drepte. Una dintre ele își
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
15) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”8 mai 1967”> Iubite domnule Călin, Mai întîi mulțumesc foarte mult pentru șpaltul cu nota despre studiul meu. îl voi păstra (ca, de altminteri, toate rîndurile tale) ca pe o dovadă de amiciție dintre cele mai alese. Lașitatea lui C . și a celor care gîndesc precum el iese acum mai mult în evidență: li s-a strîns inima, probabil, cînd au văzut că sînt apreciat. Mi-ai face o mare plăcere dacă i-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în toate, de la cea vestimentară la cea comportamentală. înainte de facultate fusese impiegat de mișcare în gara din satul natal. își păstrase conduita profesională, care cere exactitate și fermitate. Amiciția cu el se oprea la lucrurile vizibile. Apropiat, era în același timp și misterios. I-am respectat discreția, astfel că nici azi n-am habar de aspectele boeme ale vieții sale studențești și postuniversitare. Ulterior, deși am păstrat legătura, ne-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
contact cu mine, și-a luat toate informațiile și recomandările și În toamna anului 1935 eram cu bagajele gata pentru a porni spre SUA. Americanii (SUA) sunt foarte grijulii. Nimeni nu aplică mai mult ca ei dictonul: „socoteala bună face amiciție bună”. Mă prezint la legație pentru Îndeplinirea formalităților. După ce le arăt că sunt invitatul și bursierul fundației Rockefeller, o domnișoară se prezintă cu un lung formular-chestionar. Sunteți căsătorit? - Da. - Plecați cu soția? - Încă nu știu. Aștept răspunsul fundației În privința fixării
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cu țările socialiste la ziarul "Le Monde", au condus la o relație de încredere și apreciere reciprocă, reflectată prin apariția de informații obiective despre România. Ziaristul Jean Couvreur, de asemenea, de la ziarul "Le Monde", apreciind la diplomatul român calitățile și amiciția, a dat curs, cu încredere, invitației făcute de a vizita România, vizită finalizată cu publicarea unei pagini întregi în prestigiosul cotidian francez. Relația lui Dumitru Mihail cu Michel Hamelet, șeful secției economice la ziarul "Le Figaro", a condus, în urma unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
tendință ascendentă, devenită de-a dreptul explozivă în ultimul deceniu. Afurisita muiere (examinat prin etimologie, substantivul muiere n-are nimic peiorativ) trăsnește în dreapta și-n stânga, fără a ține seama de sex, rasă, vârstă, prestigiu, susținere politică, box-office ori eventuală amiciție. În același timp, apără. Apără din răsputeri, potrivit "listei lui Ursache", în care-s opisate valori incontestabile, în curs de regretabilă maculare. Își poate permite, pentru că nu s-a înregimentat în găști, grupuri de presiune și coterii interesate (pleonasm, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
degrabă în treacăt, preocupările principale fiindu-i, desigur, altele. Citez, pentru semnificația lor, câteva subtitluri: Capitalul cultural și abilitatea de a vorbi despre nimic, De ce se urăsc intelectualii, Intelocrația și etica viciată, Cohorte de politologi, Subvenționarea onoarei, Coronițe uscate, Ostilități, amiciții, servituți, Cum se poate face avere scriind editoriale?, Gherilele sau afacerile etc. etc." Aflăm, apoi, cum se dau premiile de tot felul, cum sunt constituite grupurile, cum se moștenesc funcțiile, cât de bănoasă poate fi gazetăria pentru unii ș.a.m.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]