6,246 matches
-
și-a schimbat obiectul: de la operă scriitorului la viața lui. Scriitorul a devenit (cînd a devenit) un VIP. Așadar, un subiect de biografie, de anecdota, de cancan. De ce scrie el, iată o problemă care îl lasă indiferent pe cititor. Cîte amoruri a avut, din cîte dintre ele a făcut personaje de român și așa mai departe, iată ce vrea să știe cititorul de azi. Într-un fel, scriitorul și-a pierdut, în ochii publicului, specificul, pe care i-l dădea motivația
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
concurență de la admiterea în facultăți profitabile. Din prima categorie, majoritatea sînt fete (mai studioase, răbdătoare și... idealiste decat băieții), iar dintre acestea, cele mai talentate și inteligente, îndrumate de profesori buni, ajung să dorească să practice critică literară, numai de amorul artei. Căci recompensă materială pentru efortul de a citi cel putin o carte pe săptămînă, de a alerga la biblioteci după referințe, de a respecta - ai, n-ai chef - termene fixe și de a-ți pierde zile prețioase ale tinereții
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
suferințe. Dar Jurnalul intim vizează prin acest soliloc maladii sociale universale. Întîlnindu-se undeva Dincolo de nori pe aceeași lungime de undă a laitmotivului solitudinii alienante, Wim Wenders și Michelangelo Antonioni își certifică fiecare propria individualitate artistică într-o insolita tetralogie a amorului - deopotrivă atracție carnala și tandrețe cerebrală, concepută en abyme (vezi și filmul filmului Fare un film e^ per me vivere de Enrica Antonioni). Posibil motto general, proverbul " Cine încearcă să se salveze piere, cine se dăruiește se salvează" constituie argumentul
Zilele filmului italian by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17851_a_19176]
-
cu momente de un kitsch hotărît. Altfel, filmul nu duce lipsă de "puncte de atracție", mană cerească pentru difuzori: îl are în rolul principal pe fiul lui Gérard Depardieu, care nu e lipsit de talent; are și o secvență de amor incestuos, de "sex pe bune" (cum titra un critic, a doua zi după lansare), între un frate și o soră; o mai are și pe Catherine Deneuve goală, în cadă, sub privirile fiului (o relație ușor incestuoasa, și ea, dar
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]
-
Bovary din România comunistă (textul datează din 1982): Gina și Mona, prima de patruzeci de ani, a doua - de douăzeci și cinci. Spre deosebire de eroina lui Flaubert, condamnată de soartă să trăiască în provincie, personajele prozatorului român duc o viață provincială doar în ceea ce privește amorul. Lipsite de sex-appeal, ignorate pe piața atracției erotice, ele rămân mereu la periferia a ceea ce se întâmplă important între bărbați și femei. Un ziar care ar cuprinde știri despre viața lor sentimentală ar fi neinteresant și ar sta nevândut pe
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
Melancolia lui Eminescu. Reproducem textul lui N. Nicoleanu: "Secreta mea durere se va-ngropa cu mine/ Și nimeni nu va plînge la capu-mi arzător,/ Un plîns de vecinic doliu, de vecinice suspine,/ căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor/ Zadarnică, perdută ca și cum n-ar fi fost!// Căci razele speranții și glasul mîngîierii/ Nu și-au vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor/ Zadarnică, perdută ca și cum n-ar fi fost!// Căci razele speranții și glasul mîngîierii/ Nu și-au vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut,/ Și rătăcind ca dorul pe stîncile durerii/ În sînul meu amorul trăi necunoscut/ Și jalnic ca o floare născută p-un mormînt.// O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite!/ Cînd noaptea se coboară cu șoapte fericite/ Pe patul tău odihna și somnul a chema,// Poate că zici adesea cu buzele
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
din zestrea universală, neputînd fi înlăturată din perspectiva ansamblului ultim. Astfel un Jeu d'Amour (Daena) ne oferă un tabel sinoptic de alură dantescă, al evoluției Erosului, o "teorie" ilustrată a acestuia, în trei faze. Cea dintîi, staza, consemnează exclusivitatea amorului, al cărui efect e îndepărtarea de tot ce nu-i aparține. Amorul ca obsesie tiranică, arbitrar-purgatoare: "!ca să pot să-ți spun că te iubesc,/ m-am îndepărtat atît de tine,/ toate cele-mi sînt străine/ îngerul meu, fără tine,/ ca să
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Jeu d'Amour (Daena) ne oferă un tabel sinoptic de alură dantescă, al evoluției Erosului, o "teorie" ilustrată a acestuia, în trei faze. Cea dintîi, staza, consemnează exclusivitatea amorului, al cărui efect e îndepărtarea de tot ce nu-i aparține. Amorul ca obsesie tiranică, arbitrar-purgatoare: "!ca să pot să-ți spun că te iubesc,/ m-am îndepărtat atît de tine,/ toate cele-mi sînt străine/ îngerul meu, fără tine,/ ca să pot să-ți spun cît te iubesc,/ toate cele-mi sînt străine
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
oameni" ("România liberă" = RL 2147, 1997, 9) - apare folosit cu sensul de "a ajunge la..." într-un context total diferit: cel sentimental. E drept că citatul de mai jos provine din cronica la un film în care chiar povestea de amor e întrețesută cu detalii electronice (corespondența purtată prin e-mail) - "între a iubi fictiv, metafizic (...), a iubi electronic și a iubi în stil tradițional, tot ultima variantă rămîne cea viabilă. Dar pentru a o putea "accesa", Joe va trebui să cîștige
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
care ne ocupăm stă sub semnul morții muzelor. Celebrul șal al Isadorei Duncan, care i-a provocat sfîrșitul, îi oferă titlul, după cum o altă inspiratoare eseniniană, Galina Benislavskaya, se vede celebrată postum într-o veritabilă baladă cu ritumuri alegru-macabre: Cînd amor nu mai e/ ne rămîne sub cer/ o Promenade des Anglais,/ un Hotel Angleterre.// Unii mor cînd vor ei,/ ceilalți nu-și cunosc ora;/ pentru blondul Serghei/ moare nu Isadora.// (Să juri, azi, nu-ți mai cer,/ pe-o eșarfă
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
tip "Playboy", schimbare de guvern, exod al tinerilor, nașterea sau avortarea unei "legi", o revoltătoare corupție deșănțată, arestare de coțcari "de rangul doi", aventuri sau declarații ori achiziții - a noului Mercedes sau vilă ori apartament -, ori măcar ceva despre recentul amor al ziselor "VIP"-uri, rememorare materializată în vorbe, în imagini TV, în filme, a "revoluției" și a "teroriștilor". "Material" se arată uneori a fi șí un avatar a ceea ce ar putea fi spiritual: ridicarea unei catedrale mărețe, ca surogat al
Enescu - între Père-Lachaise și Tescani by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17348_a_18673]
-
ultimă componentă amintind pe alocuri The Thin Red Line al lui Terrence Malick. S-a considerat însă că revelația acestor Udineincontri a fost cinematograful sud-coreean a prezent cu șapte titluri acoperind, iarăși, cam toată gamă posibilă, de la "college horror" la amor și trecînd printr-o neașteptată satiră la adresa lumii cinema-ului (în foarte apreciatul Killer Story). În ce mă privește, am jubilat la farsă macabră The Quiet Family (de Kim Jee-woon, 1998): o comedie neagră "cum scrie la carte", cu un
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
care d-ta ai știut s-o joci bine, nu-i vorba, dar în care mie rolul de bufon nu-mi convine... Nu crede că-ți fac imputări. Ce imputări se pot face unei femei ușoare." Reiese, de aici, ca amorul lor ajunsese destul de departe și că poetul trăia amară, dezamăgitoarea concluzie că iubita este o femeie ușoară și o părăsește. Într-o altă epistola, din același an 1876, redactată în franțuzește, reiese că, atunci cînd Veronica se plimba prin parc
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
an 1876, redactată în franțuzește, reiese că, atunci cînd Veronica se plimba prin parc (Copou) era "în societatea de ofițerași a unei artilerii considerabile prin mustățile sale mari". Și, totuși, aceste declarații de jignita despărțire nu sînt decît expresia unui amor năbădăios. Pentru că următoarea epistola, datata 20 august 1876, începea cu apelativul "dulcea mea amica" și îi mărturisea că ar voi o fotografie a iubitei fără coafura ei înaltă, pentru că "în genere te iubesc în proporții cît se poate de proprii
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Eminescule, acea poesie e simțită - și doar eu am dispărut din inima ta - era oare altceva decît inima ta la care am ținut mult mai mult decît am avut aparentă?"). Dar asta nu a tulburat întîlnirile lor bucureștene, în care amorul carnal n-a cunoscut margini. ("Nu mă mai recunosc după noaptea noastră întreaga"). Veronica nutrea, acum, gînduri matrimoniale. Dar mai întîi trebuia să soluționeze chestiunea pensiei, pentru care depunea stăruințe pe lînga deputați (că M.Kogălniceanu și N. Gane). V.
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
clipă și numai o clipă"), făcînd, din nou, referire geloasa la Mite ("năsoasa de Mme Kremnitz"). La 1 septembrie 1881 îi cerea înapoi corespondență. Dar în 9 septembrie 1881 se află în București și-l invită seară la ea acasă. Amorul s-a reînchegat, după textul exaltatei scrisori din 23 decembrie 1881, în care îi amintea de domnul lipsit de cavalerism (era vorba de Caragiale), care refuză să-i înapoieze scrisorile. Ciudată, într-adevăr, aceasta Veronica, trecînd usuratec de la un barbat
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
pe care, după mărturisirile lui Negruzzi, depravata Veronica, în tovărășia unor ofițerași, ar fi primit-o cu indiferență. S-au revăzut la Iași, unde poetul, iremediabil bolnav, fusese stabilit, avînd o formală slujba, banii de leafa vărsîndu-i, prin colecta, Maiorescu. Amorul se stinsese, deși e cunoscut episodul, din 1888, cînd Veronica, după mulți ani de indiferență totală, îl răpi, din Botoșani, unde locuia la sora să Henrietta, plecînd împreună la București. S-a păstrat o ultimă scrisoare, datata decembrie 1888, a
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Contimporanul. Facla, în cele patru pagini ale sale, era un ziar democratic, acordînd mult spațiu literaturii și artelor. Acolo lucra, ca factotum, N. Carandino, care pe lînga cronică teatrală, semna și editoriale. Și asta pentru că zile întregi Vinea, acaparat de amorurile sale, era de negăsit. Cînd un eveniment politic mai deosebit reclamă semnătură directorului sub editorial, daca Vinea nu era de găsit, atunci N. Carandino (mi-a povestit-o nu o dată) îl redacta el sau altcineva, semnîndu-l pe Vinea. Dar pentru
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
belgiencei Inès Rabadan). Alteori filmul promite (La Réserve al franțuzoaicei Pascale Breton), dar "demonstrația" durează prea mult și finalul își pierde din forța. Dacă adaug acestora un film din programul italian (Clermont-ul a fost gazda Italiei în ^99), anume Senti amor mio? al Robertei Torre - poate cea mai frenetica joacă formală din Festival -, aș putea conchide că femeile-cineast au fost "surprizele ediției"... Ei, bine, nu: surpriză a fost austriacul Martin Arnold, cu al său Alone. Life Wastes Andy Hardy. Un filmuleț
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
În loc să refac raționamentul lui Paz, care uneori se pierde în speculație și pură idiosincrazie după părerea mea, prefer să remarc deocamdată unul dintre aspectele sale cele mai interesante. Pentru scriitor, istoria dragostei este inseparabila de aceea a libertății femeii. Apariția amorului curtean, de pildă, crede Paz, ar fi inexplicabilă fără evoluția condiției femeii. E vorba de femeia nobilă, evident, care prin însăși condiția ei socială se bucură, crede autorul, de circumstanțe mult mai favorabile unei împliniri a personalității lor decît se
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
o chestiune bine știuta că apariția masculinului în adresarea către iubita va fi desemnat, aparent, tocmai faptul că aceasta poezie nu era adresată unei femei, ci dimpotrivă, unui alt bărbat. Marrou susține, între alții, destul de convingător această ipoteză conform căreia amorul curtean, cel dintre poet și o femeie, nu întîmplător căsătorită întotdeauna, e iubire între doi bărbați, trubadurul și soțul, nu soția. Paz nu ia însă în seamă asemenea variante, pentru că ele i-ar contrazice raționamentul conform căruia iubirea medievală presupune
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
-și pierde din impact, în primul rînd datorită interpretării extraordinare a celor doi tineri actori - doi francezi: Frédéric Andrau și Vincent Branchet. Primul e mereu instabil, adesea melancolic, cerșind înțelegerea; cel de-al doilea se aruncă trup și suflet în amorul pentru idolul sau, ajungînd un accesoriu, un obiect erotic. Criză relației lor (cu accente à la Zulawski) îl va duce pe unul în paradis (sau infern), iar pe celalalt îl va aduce cu picioarele pe pămînt...Cît despre spectator, acesta
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
mai eficient decât Decebal Traian etc. Remeș? Aș spune chiar că pedistul de la Transporturi e infinit mai priceput în a trage zeci de piei de pe spinarea contribuabilului decât omul care, prin lege, e obligat să adune banii de la populație. (De amorul artei, poate n-ar strică, măcar în această perioadă de maximă criză, să facem rocadă între ireproșabilul căpitan de cursă lungă și întru totul reproșabilul finanțist de răsuflare scurtă! Poate în felul acesta vom vedea și noi cum "banii dumneavoastră
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
tot anul,/ neasemuita: ăponebanus tuis, Cynthia, temporibus,/ et modo gaudebam lapsos formare capillos/ nunc furtiva cavis poma dabam manibusă,/ cîstigînd-o cu farmecul versului sfios./ Nu cu aur sau perle din Indii, cu farmecul blîndului vers./ăsaepe venit magno fenore tardus Amor.ă O știu:/ăvine adesea cu grea camăta amorul tîrziu.ă// Astăzi, cînd toate se șterg, el de ce nu s-a șters?/ Să fie, cu vremea, desi potolit, tot mai viu?" (Intertextualism). Aspirația acestei producții nu e disjuncția, ci conjuncția
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]