8,976 matches
-
plăcerea lecturii sporește cu fiecare pagină parcursă, inevitabila ariditate documentaristică a expunerii istoriografice e însoțită mereu de interpretări subtile, într-un limbaj de sobră expresivitate, în fraze ample, ale căror volute se închid adesea sub pecetea unei afirmații tăioase, lapidare, amprentă indelebilă a frecventării izvoarelor clasice. Reîntorși din exilurile prin care ne-a călăuzit, atent, autorul însuși, ne-am simțit îndemnați să încercăm, cu propriile mijloace, un exercițiu de admirație.
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
printre artiști, ca și respectul. A mai avut o șansă: Horia Lovinescu, pe care l-a întîlnit la începutul drumului. Într-un fel, Lovinescu i-a gîndit traseul, i-a construit succesiunea rolurilor, provocîndu-i talentul. Vigoarea și prospețimea își lăsau amprenta clară într-o interpretare sau alta. Cînta, dansa, avea acea prezență specială într-un music-hall (Bună seara, domnule Wilde, de exemplu) sau o candoare fără margini în Rică Venturiano, dublată mai întîi de agresivitatea timidului și pe urmă de disperarea
Farmecul generalului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16414_a_17739]
-
dramatic. Dar faptul că este jucat, e drept, conjunctural, pe o scenă a Naționalului poate deveni deodată semnificativ. Piesa nu are o structură dramatică, nu are replică, tensiune atît cît pot să-mi dau seama din ce am văzut, purtînd amprenta regizorală, și nu și din ce am citit. Multe lucruri sînt discutabile dar nu flagrante, nu eronate, nu încărcate deformator de o doctrină sau de alta. Cristian Tiberiu Popescu, filolog, știe precis care sînt zonele minate și se ferește de
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
și devin protagonști. Personajele însă nu au anvergură din scriitură și aici este problema autorului. Stilul spectacolului nu seamănă cu acela al lui Gonța (dacă n-ai ști cine este regizorul, n-ai putea să-l descoperi din semne și amprente) și nici chiar performanțe actoricești nu ies la iveală. Aș vorbi mai degrabă despre corectitudine față de această punere în scenă cu apariții (mai mult sau mai puțin) episodice. Nu există excese, fie în zona plusului, fie în aceea a minusului
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
cu 1971 de "Zilele cinematografice" de la Solothurn. 46 de autori, 36 de opere - un recul istoric pentru a fi pregătite descoperirile tehnice, stilistice, tematice ale generațiilor viitoare de autori. O istorie în mers a unui gen ce și-a lăsat amprenta asupra Festivalului de la Solothurn și care, anul acesta, a fost vedeta a patru programe tematice: albastru sau cinematograful de animație, expresie a imaginarului cineaștilor (printre aceștia, celebrii Gisèle și Nag Ansorge cu "Anima" sau mult aplaudatul "Tablouri dintr-o expoziție
Ca un ceasornic elvețian by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16396_a_17721]
-
cu o sută de argumente subtile, cu toate si bemolurile - vreo 50 de capcane - care la "Met" musai să sune tare. Inteligența lui transcende ceea ce este renumit a fi "una bella voce". Auzită pentru prima dată acolo, în anul 1968! Amprenta James Levine, baghetă și boss al Met-ului a făcut restul, care e aproape de tot. Nu am putut părăsi audiția, timp de patru ore, pentru că pauzele foarte lungi, au fost gândite și realizate de Mihaela Soare, cu un spectacol radiofonic - Verdi
Centenar Giuseppe Verdi: Lumina de peste timp by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16413_a_17738]
-
real al românului Parfum de femeie de Giovanni Arpino, apărut în colecția "Cartea de pe noptiera", la Editură Humanitas este Întunericul și mierea. Ediția românească păstrează însă numele celor două ecranizări de succes ale cărții. Filmul poartă, am putea spune, doar amprenta cărții, scenariul fiind foarte mult modificat, adaptat realității unei culturi diferite de cea italiană. Mai mult, oricît de bine realizat, un film nu poate oferi avantajul multiplelor lecturi posibile, și mare parte dintre semnificații nu pot fi recuperate. Schematizînd foarte
Călătorie în realitatea imediată by Ana-Maria Popescu () [Corola-journal/Journalistic/16448_a_17773]
-
de la Brașov se datorează însă și modului inspirat în care regizorul a operat tăieturi, mai ales în actul al treilea și a eliminat vorbăria multă și inutilă. Astfel, a dispărut cu desăvîrșire înclinația melodramatică - care ar fi putut imprima o amprentă desuetă - tensiunea relațiilor a crescut, a amplificat raporturile, a evidențiat balanța fină în care stau derizoriul și esențialul, ridicolul și sublimul, rîsul și plînsul, dramaticul și comicul. Trecerile de la un registru la altul sînt foarte alerte și subite, orice moment
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
Fiecare îl poartă altfel pe Ghiță. Noblețea și discreția lui, forța extraordinară de pe scenă sînt lucruri trăite de cei de față. Mulți au traversat cu el o viață. Cu bune și rele, cu dureri. Prezența lui Cozorici a lăsat o amprentă, artistică și umană, pe destinul lor. Și felul în care-i cinstesc memoria în acest decembrie 2000 e mai altfel. Și solemn și cald. E o mare familie unită în jurul valorii teatrului. Sînt foarte tușată de comportamentul lor. Toate discuțiile
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
într-un context social și politic imediat, fie pentru că misia lor este de a-l analiza, ori de-al anticipa, recupera, corija etc. În clipa în care studiile literare își arogă dreptul, sau fie și putința de a-și lăsa amprenta asupra realității, ele deviază din matca lor disciplinară și sînt înglobate în alte domenii. Suprema erezie a noului istorism sau a studiilor culturale este că ele sabotează autonomia spațiului literaturii. Chiar și Marxismul e vinovat, după Fish, în primul rînd
Autonomia esteticului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16528_a_17853]
-
accesibili. Liviu Lungu este mai întîi un prozator abil și tenace. Nu lipsit de talent însă dar asemenea multor scriitori tineri, acesta pare mai degrabă o clonă a lecturii și ambiției de a se exprima artistic și mai puțin o amprentă nativă. Scrisul său e de cele mai multe ori aspru, încrîncenat, cu sincope și fraze eliptice, alteori stufoase, cu sintaxe complicate ce eșuează în prolixitate. Acest aspect e sesizabil mai ales în penultima sa carte, Întîmplare..., caracterul prolix al textului dincolo de sintaxă
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
care trebuie reamintite: Miek Coppens este predominant cerebrală, formele ei sînt construcții raționale, cu structuri cristaline, repetitive, care amintesc de ordinea lumii minerale și de stereotipia înaltă a unei mecanici abstracte. Peste acest nivel ordonat și glacial, artista suprapune, finalmente, amprenta unei senzualități reținute, curbele unei mișcări vii, dar nu scăpate întru totul de sub controlul unui puternic instinct ordonator. Egle Vertelkaite este, din contra, un spirit epic, o conștiință însetată de evenimente și cucertită de enorma capacitate combinatorie a lumii vii
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
în lucrările ei, inspirate direct din scrijeliturile și din intervențiile mai mult sau mai puțin accidentale de pe zidurile orașului, un lirism înalt și o sensibilitate fremătătoare, care trimit atît către memoria unei vitalități ocultate, a unei aluviuni preistorice stocate în amprenta unor misterioase fosile, cît și spre amintirea matricială a unei străvechi geometrii minerale, spre urma abstractă a unei realități reduse la esență. Realizate exclusiv prin tehnici de atac, fără efecte cromatice ostentative și fără nici un alt gen de retorică anexă
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
și în relație personajele, dînd unitate unui text, acum de-sine-stătător și foarte viu. Acest tip de lucru dramaturgic se practică și în alte spații teatrale și e departe de a fi lipsit de interes. În formula finală am găsit și amprenta prezentului - și nu neapărat unul românesc -, dar și o dimensiune universală, de circulație, pe care tema în sine o conținea. Cu o singură rezervă: dorința exhaustivității tarelor societății! Spațiul de întîlnire a personajelor, predominat feminine, și a poveștilor de iubire
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
ceea ce rezultă e de nerecunoscut. L.V.: Puneți preț pe sensibilitatea romancierului? Unde vedeți hotarul dintre melodramă și inovația narativă dezlănțuită? J.B.: Sensibilitatea romancierului e ființa lui specială, ceea ce-l deosebește de alții; e bătaia inimii lui, e setul lui de amprente. Cred că sensibilitatea mea implică o gamă destul de largă de tonalități, după cum ați și indicat; în fond, așa e sensibilitatea modernă în general (deși nici Shakespeare nu era altfel). L.V.: Romanele dvs. sunt, în parte, distopii afective (ca o absență
Julian Barnes - Desperado sau nu? by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16564_a_17889]
-
orașului pe care l-am părăsit și cum au ajuns în ultimii ani cele ale "metropolei Banatului", în care m-am mutat. Nu e cazul să idealizez pe nimeni, dar știu că bunul gust al arhitectului Seculici a lăsat o amprentă clară asupra unei urbe care astăzi aproape a revenit la nivelul civilizației interbelice, când era o poartă atât de atrăgătoare la intrarea în România. Am și un alt motiv pentru a considera normală numirea lui Gheorghe Seculici - cu sau fără
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
picturii ardelenești, în care observația formei se conjugă permanent cu paroxismele cromatice ale unui expresionism nordic și cu o energică dezlănțuire a tușei, el părea să fi optat fără ezitări pentru un spațiu estetic, moral și expresiv cu o puternică amprentă regională. Iar izolarea sa la Zalău, în județul Sălaj, unde nici pe departe nu există o atmosferă artistică și culturală comparabilă cu cea din marile centre universitare, ducea și ea cu gîndul la o carieră sigură în limitele enunțului și
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
Ilea, un furaj cvasi-mistic prin care el își alimentează reveriile și prin care se convinge pe sine însuși că visul are consistența realității tangibile. Și, în sfîrșit, cel de-al cincilea nivel este acela al unui spațiu cu o puternică amprentă temporală. Este un nivel al memoriei, al nostalgiei, al afectului și al unei zădărnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
este o scriitoare foarte atentă la micile probleme ale cotidianului. Fină observatoare a universului casnic, dotată cu spirit de analiză, autoarea problematizează în permanență. Fără a rupe gura tîrgului, proza sa - care poartă o evidentă tentă feminină și, pe alocuri, amprenta poetei Carmen Firan - se citește cu interes tocmai prin această potențialitate a ei de a atrage atenția asupra bolilor care macină relațiile interumane la începutul mileniului III. Caloriferistul și nevasta hermeneutului este o culegere de lecții de viață, poate mai
Clipa dezamăgirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11898_a_13223]
-
de calibru mic, fără amortizor ( manieră nu foarte comună de a comite un asasinat) și fără a purta mănuși de protecție (în locul din care se presupune că a fost tras focul fatal - unicul, de altfel - s-au găsit mai multe amprente, fără însă ca persoana care le-a lăsat să poată fi identificată). Cartea lui Ted Anton, Eros, magie și asasinarea profesorului Culianu este, de acum, o lucrare clasică. Publicată, în 1996 în Statele Unite, distinsă cu Premiul "Carl Sandburg", ea se
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
Botta în definirea specificului românesc se datorează, fără îndoială, acestor predecesori iluștri care au pus în evidență orizontul spațial al inconștientului colectiv. Dan Botta publică, tot în "Gândirea", în octombrie 1935 (deci în același an), eseul Frumosul românesc, unde relevă amprenta unui "stil al pământului ca un sigiliu al creației" de oriunde, stil răsfrânt diferențiat - după cum arată autorul - în Divina comedie, Antigona sau Miorița. Un fond tracic se perpetuează în panteismul poeziei noastre populare și în sentimentul cosmic al destinului. Melancolia
Dan Botta și Lucian Blaga - idei în litigiu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11931_a_13256]
-
Acasa > Poezie > Amprente > ZVON DE PRIMĂVARĂ Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului Printre norii grei de ploaie, Un mândru soare s-a ivit. Și cu raza lui bălaie, El ne urează:„bun găsit!” Azi
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SEARĂ MELANCOLICĂ Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului seară melancolică izvoare cu fluier de-argint curg singure, nălucind, lunecă la vale pe seară, în timp ce îngerii zboară. ciute cu ochii de
SEARĂ MELANCOLICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382723_a_384052]
-
Acasa > Poezie > Amprente > SFADĂ ÎNTRE SURORI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului O sfădește, prima oară Iarna, noua Primăvară, Zicându-i în față verde, Celei pe care-o precede: - Fii atentă ! Vezi ce
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
timpului, un fel de labirint al lui Minos, din care nu găseau scăpare decât cu greu, urmărind firul salvator al Ariadnei. În clase, adolescenții aveau figuri specifice, cele ale unor oameni triști, oprimați, pe care vitregia vieții pusese de timpuriu amprenta. Deși studiau într-un colegiu național, nivelul lor de pregătire era unul scăzut, corespunzător unei școli profesionale dintr-un liceu industrial. Majoritatea dintre ei aveau ambii părinți plecați la muncă în străinătate, alții erau orfani dați în îngrijire iar majoritatea
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]