439 matches
-
fiecare din cei cinci autori izbutea să publice de-abia câte un ciclu, oamenii regimului au sesizat rapid potențialul dinamitard al volumului, care arunca în aer inerții și locuri comune. Și, mai ales, arunca în ridicol literatura oficială, evidențiind- i anacronismul și falsitatea. După ce, ani de zile, echipa protocronistă susținuse că poezia generației ’60 evoluează în mod natural către poezia patriotică a regimului Ceau- șescu - falsificând, desigur, realitatea: stilul înalt și regăsirea tradiției moderne nu au nimic de-a face cu
Diptic optzecist by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4607_a_5932]
-
panaceu sintactic. Unele poeme - delexifiate, cum le numește poetul - sunt însă eterogene, enumerativ-secvențiale și asintactice până la ilizibilitate: "biografeme, glife ale memoriei... podu iloaiei... centrul neantului... fata cu ochi verzi, de tăune... dubița teveu, fără ferestre... scriitori ieșeni, drumul de țară... anacronism, anacondism... cercurile... niciodată concentrice, literare... roțile bicicletei pionier... roșu mat... dar întâi, trotineta albastră, parcul copou, glifa paternă, glifa lampadar ci abajur tronconic, glifa țâșnitoare, glifa roi de țânțari, glifa seară, glifa bucurie... ș.a.m.d." (marele baraj de la assuan
Ultimul bip al lirismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11897_a_13222]
-
o altă formă, un alt stadiu de existență. Impresia mea este că idei precum cele ale lui Baudrillard trec prea puțin observate la noi, poate și pentru că sîntem atît de disperat agățați de o cultură modernista, refuzînd să îi înțelegem anacronismul. Celălalt prin sine însuși a apărut în traducere românească, grație lui Ciprian Mihali, tînăr filozof de la Cluj, căruia îi datorăm și Condiția postmodernă a lui Lyotard. Greu de tradus, fiind greu de înțeles, Celălalt... este, după părerea mea, excepțional tălmăcit
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
al. cistelecan Din traumă de sensibilitate (sensibilitate cu luciditate, se-nțelege, în exasperare reciprocă și geometrică) scrie și Livia Ștefan. Iar trauma devine, firește, din surplus și - mai ales - din anacronismul sensibilității și al idealelor într-o lume de cinism iremediabil. Livia face (și ea) răutăți și afronturi (în Re.volver, Casa de pariuri literare, București, 2012), declamă cinisme și sarcasme, dar totul din sensibilitate rănită (o sensibilitate exmatriculată din lumea
Tot despre fete stresate by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/3070_a_4395]
-
Singurele persoane de care s-ar fi putut să-mi "fie frică" erau gazdele mele, dar acestea nu-l cunoșteau pe Manolescu și, sunt sigur, nici alți locatari ai apartamentelor din vecinătate. Cred că amicul meu comite aici un mic anacronism, deplasând prea departe în trecut reputația sa ulterioară. Mai departe, e adevărat, în acea perioadă, aveam foarte mult timp liber, căci eram și eu exmatriculat din Facultate - fapt pe care N. Manolescu omite să-l pomenească. Dar, oricât de lipsit
Primim () [Corola-journal/Journalistic/6680_a_8005]
-
punct de vedere psihanalitic, s-a încercat deja o interpretare - a Laurei Mulvey - bazată pe deja clasicul scenariu oedipian, cu Dorothy în locul mamei (substitut), Frank ca tată pre-oedipal și, evident, Jeffrey în rolul fiului. Dar această interpretare suferă de un anacronism major: din visul protagonistului se poate deduce că el se identifică cu mama (Dorothy) - ceea ce, în termenii lui Freud, este unul dintre posibilele efecte ale depășirii complexului oedipian. Și totuși, modul în care Frank o tratează pe Dorothy face să
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
francez la București, i-am semnalat atât domnului Ayrault, cât și presei române și franceze, un nou caz de plagiat al autorilor Victor Ponta și Daniela Coman, de care luasem de curand cunoștință", spune Papahagi, care atrage atenția asupra unor anacronisme datorate distanței mari de timp între apariția celor două lucrări, "La Cour Pénale Internaționale. Le Statut de Rome", semnată de William Bourdon și Emmanuelle Duverger (Seuil, 2000) și "Răspunderea în dreptul internațional umanitar", semnat de Daniela Coman și Victor Ponta (Universul
Ponta, acuzat din nou de plagiat by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/35083_a_36408]
-
Grație acestei fabuloase mizanscene, al cărui detaliu nostalgic-neașteptat e unduirea pînzei ecranului în bătăia vîntului serii, "Capalbio Cinema" chiar asta este: un "rocky medieval picture show" (detaliu "nesemnificativ": Magenta e numele unui personaj din Rocky Horror Picture Show!) de-un anacronism și anatopism irezistibile. Desigur, o să spuneți, e încă unul dintre acele așa-numite "festivaluri 3P" (Plajă, Petreceri, Proiecții) în care primii 2P ocupă 80%, iar ultimul P (cel mai important!) - doar 20%. Dar oare nu asta susține și sloganul lor
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
urmări fenomenul literar în desfășurare temporală. Răspunzînd apelului pe care l-am citat prin abordarea în primul rînd a literaturii "vechi", am ajuns la concluzia că în acest domeniu cea mai mare preocupare pentru un istoric trebuie să fie evitarea "anacronismelor". Fiindcă aceste componente menționate - ideile estetice, filozofice, ideologice și politice - nu numai că se schimbă, uneori radical, de-a lungul vremii, dar de fiecare dată se și combină în cantități diferite. Și tocmai acest "dozaj" dă specificitatea epocii respective. Prin
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
poată aduce la viață, în deplină concretețe, lumea dispărută de care se ocupă: finalitatea ideală a unui astfel de studiu ar fi să-i permită unui cititor din secolul nostru să decodeze textul medieval potrivit propriului său sistem, dar fără anacronisme. în adevăr, repet, cel mai mare pericol este anacronismul - departe a ne ajuta, ne duce pe căi greșite și uneori comice, cum ar fi vînătoarea de "plagiatori" în literatura medievală, care nu avea sub nici o formă conștiința "proprietății intelectuale". Și
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
de care se ocupă: finalitatea ideală a unui astfel de studiu ar fi să-i permită unui cititor din secolul nostru să decodeze textul medieval potrivit propriului său sistem, dar fără anacronisme. în adevăr, repet, cel mai mare pericol este anacronismul - departe a ne ajuta, ne duce pe căi greșite și uneori comice, cum ar fi vînătoarea de "plagiatori" în literatura medievală, care nu avea sub nici o formă conștiința "proprietății intelectuale". Și atunci cum să te asiguri că viziunea ta este
Cum să învii un "text mort" by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/7994_a_9319]
-
filmul lui Antti-Jussi Annila figurează cum nu se poate mai înșelător la rubrica "Istoric" sau "Horror". La fel de bine ar funcționa și la rubricile "Dramă", "Acțiune" sau "Fantastic", însă Sauna fentează toate aceste clasificări. Ca film istoric conține o serie de anacronisme, cuvântul "stat" vă spune ceva la 1595, undeva în nord, la granița Suediei cu Rusia? Între 1590 și 1595 a avut loc unul dintre războaiele ruso-suedeze, inițiat de Boris Godunov care dorea să recupereze teritoriile de-a lungul golfului Finlandei
Întâlnirea din mlaștini by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7111_a_8436]
-
mai puțin decît pierderea pasului cu literatura română. Dacă, inițial, noua (recte reînnoita) critică "impresionistă" ar fi intrat într-un soi de "sincronicitate" cu literatura ce s-a înfiripat începînd cu mijlocul anilor '60, treptat ea ar fi vădit un "anacronism metodologic": "Formele sale tradiționale, utile pentru receptarea neo-modernismului anilor '60-'70, n-au mai avut elasticitatea necesară pentru a se adecva postmodernismului care s-a instalat în cultura noastră de-a lungul deceniului trecut.(...) Bastioane ale supraviețuirii spiritului liber (deși
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
ridicoli». Realitatea invizibilului rămâne totuși vie , pentru unii, pentru mine, ei neurmând linia preponderent postmodernistă, egalizatoare a criteriilor sau indiferentă la sensul ascuns sub crusta cotidianului.” Adrian Popescu are dreptate: dacă să fii preocupat în poezie de realitatea invizibilului înseamnă anacronism, atunci e de preferat să fii anacronic. De citit Recomandăm din revista 22 (nr. 28, 16-22 iulie) dezbaterea, care a avut loc în cadrul Târgului de Carte BookFest, despre cartea lui Joachim Gauck Iarnă-n vară. Primăvară-n toamnă, dezbatere la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
ecran, un motiv să zîmbească, ceea ce - în limitele genului - nu e puțin lucru. Filmul e o glumă (dar o glumă bună), care amestecă "înaintea erei noastre" cu era efectelor speciale (mecanice și digitale), un joc care cultivă cu grație (postmodernistă?) anacronismul, aluzia, "clin d'oeil"-ul pentru inițiați. De pildă, pe inventatorul unui ascensor avant la lettre din film, un fel de scripete tras de robi, care să-i urce pe Cezar și Cleopatra, îl cheamă... Otis (numele celei mai faimoase
Nasul Monicăi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14232_a_15557]
-
la procesele psihice ale protagonistei sale, o consemnare epică a fluxului conștiinței, a meandrelor vieții interioare a Ceciliei. Un alt merit al romancierului este faptul de a fi reușit să-și aducă firescul omagiu compozitorului și concitadinului său, în ciuda numeroaselor anacronisme pe care le recunoaște în capitolul „Note". Ficțiunea își avea dreptul deplin de a-l captiva pe cititor, ceea ce îl determină pe autor să ceară în numele acestuia indulgența istoricilor și biografilor lui Vivaldi, îmbu-nându-i printr-o amoroasă, succintă și selectivă
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
Cronicar Locul Norilor Noi ăștia, tot mai puțini, care manuscriem la propriu și avem pe mijlociul mîinii drepte o bătătură profesională (marcantă ca și pata de sub bărbie a violoniștilor), ne asumăm de multă vreme, rușinați și sfidători, anacronismul. Dar complexul desuetudinii instrumentelor noastre ne provoacă o admirație vecină cu uluirea în fața posibilităților extraordinare ale editării computerizate și în special ale difuzării în "rețeaua" care acoperă planeta. Cronicarul semnala prin iarnă prima revistă literară românească în variantă exclusiv electronică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
memoriei colective, redescoperind resursele poeziei ritualice, așa cum se întâmplă în Șoapte și strigăte, Balada unui meșter zidar și a muierii lui mult smerite, rescriere, într-o cheie personală, a legendei despre Meșterul Manole, cu excese baroce materie prețioasă, cu discrete anacronisme pline de pitoresc, cu accente de parodie benignă, ce-i conferă poemului ceva din aerul naiv al unei icoane pe sticlă. Dar Mioara Cremene nu are doar nostalgia trecutului, o are de asemenea pe aceea a literaturii române, astfel încât volumul
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
revoluția "socială". El era convins că "ordinea capitalistă a pornit să se clatine de niște figuri șfriguri?, n. M.P.ț care par ale morții". Părerea lui este că "democrația și capitalismul", care sînt cam unul și același lucru, sînt un anacronism, reprezintă lumea veche, înăbușitoare, ce trebuie schimbată prin revoluție: "ceea ce se cheamă în România democrație, nu este opoziție de luptă și nici măcar una de orientare, ci un refugiu al lumii vechi, care în disperata ei atîrnare de valorile răposate, acceptă
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
În special traducerile erau înțelese de către junimiști drept părți componente ale unui amplu proces, care urmărea construirea unei identități inconfundabile în interiorul ansamblului multicultural european. De aici, atenția deosebită acordată acestui sector, pentru a se evita receptarea unei imagini deteriorate prin anacronism a celuilalt. Despre atenția pe care junimiștii o acordau traducerilor o mărturie sugestivă aduce intervenția pamfletară a lui Maiorescu la adresa versiunii, apreciată drept catastrofală, a unei poezii de Goethe. Citez concluzia: "să ne ierte dl. Bogdan, dar când e vorba
Modelul junimist by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/7830_a_9155]
-
clar profesori de la Filologia brașoveană (Crăciun, Mușina), poeți (Mitoș Micleușanu, Claudiu Mitan, Mircea Doreanu, Ianuș ș.a.) sau politicieni (Iurie Roșca, Vladimir Voronin, și Vlad Cubreacov, fostul primar al Brașovului Ioan Ghișe, foștii președinți Constantinescu și Iliescu); undeva e invocat, prin anacronism, și un articol al Iuliei Popovici care desființează literatura lui Anton (a.k.a. Crudu); personajele mai puțin episodice au identități ficționalizate, dar modele reale recognoscibile. Din păcate, volumul are un caracter brut, neredactat; apar, la tot pasul, stîngăcii de
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
idei în limitele cărora se desfășurau disputele teologice într-o epocă aparținând simultan neîndurătoarei Inchiziții și contra-reformei, care stimula dezvoltarea unor arte plastice în slujba catolicismului. Dispunând de toate aceste instrumente, și-a putut permite să se joace de-a anacronismele, să exprime preocupări proprii unui intelectual nonconformist din ziua de azi, să fantazeze pe marginea datelor seci lăsate de contemporani (de la Caravaggio n-a rămas nici o însemnare despre intențiile lui artistice). Licențele și artificiile de acest gen pun și mai
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
e un familiar al "tertipurilor", "subterfugiilor", "deturnărilor". Simplist, didacticist, Maiorescu e mortal devansat de "gîndirea estetică europeană". Nu e întîmplătoare împrejurarea că din rîndul "favoriților" săi "aveau să se recruteze cîțiva dintre cei mai serioși critici ai elementarității, dogmatismului și anacronismului ideologiei literare a acestuia". Să ne mai mirăm că e proclamată supremația lui Gherea, care ar fi, "prin felul mai larg și mai nuanțat de a înțelege critica (...) " în mai mare măsură decît Maiorescu, contemporanul lui Eminescu și Caragiale"? Sau
Un duel cu aerul (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7705_a_9030]
-
Edward Sava Disprețuit de Picasso care l-a condamnat în sentințe fără drept de apel de genul "opera sa este o succesiune de indecizii" sau "nu este cu adevărat un pictor modern", Pierre Bonnard a fost multă vreme socotit un anacronism: un impresionist creând multă vreme după ce impresionismul își trăise viața. Lipsa de înțelegere a afectat în special aprecierea creației târzii a pictorului. Chiar și cei dispuși să accepte caracterul novator al lucrărilor sale de tinerețe, din anii mișcării "Nabis" și
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
multiculturalism, introdusă probabil de dragul identificării spectatorului cu protagonistul, reușește să contracareze realismul psihologic: dacă tot îi căutăm motivații pentru fiecare acțiune, această atitudine nu are de unde proveni. Mai contracarează și realismul istoric pentru că o astfel de atitudine contemporană e un anacronism în Antichitate. Și aici te oprești și te întrebi ce-a fost în mintea lui Stone: tot designul producției - care a fost responsabilitatea lui Jan Roelfs, designer care a lucrat adeseori cu Greenaway - e menit să dea impresia de realism
Alexandru and Aristotel by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12094_a_13419]