490 matches
-
206, 278, 282 ambreior 29, 129, 135, 221 anaforă vs cataforă 237, 239, 240 aranjare în pagină 98 articol hotărît (determinant) 221, 233, 234, 266 articol nehotărît (determinant) 54, 221, 231 asertor 206, 207 aserțiune 23, 28, 166, 208, asociativă (anaforă) 253 asumare 64, 165 autonimică (modalizare) 188, 191 autonimie 191 C cadru scenic 103 captare 205 caracter 118 care citează vs citat (discurs) 167 cataforă vs anaforă 230, 240, 243 cataforizant/cataforizat 242 categorie (nume de) 255-257, 260 cititor model
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
determinant) 54, 221, 231 asertor 206, 207 aserțiune 23, 28, 166, 208, asociativă (anaforă) 253 asumare 64, 165 autonimică (modalizare) 188, 191 autonimie 191 C cadru scenic 103 captare 205 caracter 118 care citează vs citat (discurs) 167 cataforă vs anaforă 230, 240, 243 cataforizant/cataforizat 242 categorie (nume de) 255-257, 260 cititor model 53 co-enunțiator 63 co-enunțiatori 63 comunicativă (competență) 45 contaminare 187 context 17, 26, 27, 64, 133, 228, 229 contract 81 conținutul afirmat vs conținutul presupus 250 cooperarare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
colectiv 162 enciclopedică (competență) 46, 270 endoforă 239 enunț vs enunțare 66 enunț vs frază 66 ethos 113, 157, 176, 206, 264 eu 149, 153 evocator (nume) 266, 269 exhaustivitate (lege) 37 F fațetă pozitivă vs negativă 40, 75 fidelă (anaforă) 244, 248 finalitate 78 frază vs enunț 66 funcția limbajului 70 G garant 116, 122 gen de discurs 35, 45, 66, 69, 71, 74, 76, 85, 105, 211, 226, 280 generic (enunțiator) 177-179 generică (competență) 45, 48, 49, 52 generică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
iconic (semn) 67, 97 identificatorie (interpretare) 227 imitație 211 imperfect 138, 145 implicatură 33 implicit 33 imprimat 95, 96 independent de mediu (enunț) 90, 92 indicarea referentului (mod de) 219 indirect (discurs) 181 indirect liber (discurs) 185 inferență 33 infidelă (anaforă) 244, 248, 251 infinitiv 21 informativitate (lege) 37 instabil (enunț) 89, 100 instrucțiune 28, 219 insulă textuală/enunțiativă 183, 189 interactivitate 62 interacțiune 62 interdiscurs 23, 65 ironie 212 italice 202 Î înglobantă (scenă) 102, 261 întruchipare 119, 262 J
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
272 non-ambreiat (plan) 135, 146, 152 non-coincidență a spuselor 194 non-persoană 126, 158, 159 normă 31, 65 O oral vs grafic 63, 88, 95 oral vs scris 88, 95 P paradigmă 138 parataxă 91 paratext 20, 97 parțială vs totală (anaforă) 243 perfect compus 138 perfect simplu 138, 141 persoană 23, 126, 129, 149, 157 pertinență (lege a) 35 polifonie 165, 205, 212 pozitivă (fațetă) 40 pragmatică (componenta) 19, 28, 30, 60, 237 pragmatică (valoare) 20 predicativă (interpretare) 227 presupus vs
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
23, 65, 81, 92, 96 timp 23, 24, 129, 138 tip de desemnare 272, 273 tip de discurs vs gen 72 tipologie a discursului 70 tipologie comunicațională 70 tipologie discursivă 74 tipologie enunțiativă 73 tipologie situațională 71 totală vs parțială (anaforă) V validată (scenă) 108 viitor 138 voi 149, 152 vorbit (stil) 93, 115, 281 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
text Tipuri și genuri discursive Medium și discurs Scena enunțării Ethosul Ambreierea enunțiativă Plan ambreiat și plan non-ambreiat Utilizarea persoanelor Discursuri indirecte, forme hibride Modalizare autonimică, ghilimele, italice De la proverb la ironie: polifonie, captare, subversiune Tipuri de desemnări Coeziunea textului: anafora și catafora Nume de mărci și de produse Concluzii Bibliografie selectivă Index Dominique Mangueneau
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
teatral cu care-și va obișnui cititorii, portretul, îl înscrie în linia vechilor poeți rătăcitori. Și intertextul devine evident prin sublinierea motivelor preluate de la Fr. Villon: "îngerul vagabond", ceata de "vagabonzi, hoți, nebuni", moartea prin spânzurare. Acel "noi", subliniat prin anaforă, îl face exponentul unei întregi comunități, unei generații nefericite, dar e, totodată, un plural al autorității, indicând detașarea de condiția mizeră și contemplarea spectacolului unei peregrinări prin lume din ipostaza oraculară a celui care a înțeles cursul existenței și poate
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cadru teoretic, uzurile pronominale actuale într-un corpus semnificativ, voi schița câteva elemente de gramatică discursivă a pronumelui românesc în limba română actuală. 1. EVOLUȚIA PRONUMELOR SPRE ANAFORICITATE/DEICTICITATE DIFUZĂ La nivelul sistemului, pronumele sunt pro-forme care funcționează ca deictice/anafore discursive, luându-și referința din contextul situațional, respectiv de la un antecedent sau de la un subsecvent din discurs. Lucrările de cultivare a limbii încadrează multe dintre uzurile deictice printre fenomenele de oralitate și insistă asupra preciziei în desemnarea anaforică (relație clară
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
cunoașterea reciprocă dintre interlocutori, tema de discuție sunt variabile care lasă interlocutorilor libertatea de a negocia gradul în care "se formalizează". Câteva diferențe dintre discursul formal și cel informal sunt marcate și prin selecțiile lexicale operate în clasa pronumelor: frecvența anaforelor/deicticelor, utilizarea celor două serii paralele de demonstrative, tendința de reorganizare a sistemului politeții pronominale, constituirea unor opoziții discursive între diverse forme pronominale. 4.1. Opoziția de frecvență în utilizarea deicticelor/anaforicelor Folosirea pronumelui în locul numelui este o modalitate de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Ierusalim; grâul Demetrei, dar și ofranda fascinației mele - zeița Bendis; de ce nu grâul lui Blaga; narcisa cu care zeii au ademenit-o pe Persefona și transformat pe Narcis, devenită astfel simbol al morții... Și, Însăși legătura cu transcendentul, adică grâul anaforei și al colivei - hrana de „dincolo“ a fiecăruia dintre noi. Iar cum tot atâtea gânduri, de când lumea, trebuiau scrise, tot monocotiledonatele au oferit cel mai vechi suport, papirusul; și pe cel de astăzi, hârtia, din paie ori stuf, iar În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Intervenții verbale scurte Intervenții verbale lungi INDEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ DEPENDENȚĂ CONTEXTUALĂ Rolul puțin important al elementelor nonverbale în comunicare Rolul important al elementelor nonverbale în comunicare Focalizare Nonfocalizare Patternuri deductive în comunicare Patternuri inductive în comunicare Redundanță Elipsă Rolul important al anaforei Rolul important al deixisului ACCESIBILITATE INACCESIBILITATE Distanțe mici de interacțiune Distanțe mari de interacțiune Posturi de interacțiune deschise Posturi de interacțiune închise Animozitate verbală Reticență verbală Intimitate comunicativă Lipsa intimității comunicative Expresivitate Lipsa expresivității Număr mare de back-channels Număr mic
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cineva s-a bolnăvit greu și s-a întors singur cu fața la părete, apoi se crede că va muri; dacă însă s-a așezat cu fața în casă, apoi se crede că se va însănătoșa. Cînd un bolnav se împărtășește, și anafora ce este în linguriță șade deasupra vinului, bolnavul se va face sănătos; iar de cade la fund, va muri. Se crede că dacă rămîn la un mort amîndoi ochii sau numai unul deschis, apoi în curînd va muri cineva din
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban de argint, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
enunțiativă a enunțurilor / 130 4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
4. Orientarea argumentativă (ORarg) a enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțurilor / 140 5. Micro-acte de discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> / 180
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
discurs / 143 Capitolul 4. Tipuri de legări ale unitățior textuale de bază / 153 1. Construirea textuală a referinței (legări semantice 1) / 154 1.1. Coreferință și anafore / 154 1.2. Anafore pronominale / 158 1.3. Anafore definite / 163 1.4. Anafore demonstrative / 167 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> / 173 2. Izotopia discursului (legări semantice 2) / 175 2.1. Cotopie, poliizotopie, heterotopie / 175 2.2. "Le Gymnaste" [Gimnastul] de Francis Ponge <1> / 180 2.3. Fragmentul 128 din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de lungă durată), ci prioritar, cunoștințele disponibile în memoria de lucru și de scurtă durată. Din punct de vedere cotextual, o unitate lingvistică, odată apărută, devine suport potențial pentru reluări. Altfel spus, entitățile textuale sînt tot atîtea antecedente posibile ale anaforei și "a folosi un anaforic nu înseamnă altceva decît a semnala că o enunțare este legată de o anumită stare a memoriei." (Berendonner 1983: 231) Noțiunea de memorie discursivă (MD) ne permite să adăugăm faptul că propozițiile enunțate într-un
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
informației. Grupul situat cel mai la stînga, tema, este, din punctul de vedere al enunțătorului, punctul de plecare al enunțului. Acest grup este mai puțin informativ, deoarece este înscris în cotextul unei reluări (un element deja citat este tematizat: fenomenul anaforei), sau înscris în contextul unui reperaj deictic legat de situația de enunțare. În cazul din urmă, elementul tematizat este absent din discurs, însă legat de contextul schimbului, prezent în situația de interacțiune sau presupus prezent în memoria enunțătorului sau co-enunțătorului
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Aceste reluări textuale sînt posibile datorită unor proprietăți ale limbii: pronominalizare, articulare, referențializare deictică cotextuală, coreferință lexicală, la care trebuie să adăugăm recuperările presupoziționale și alte reluări de inferențe despre care vom vorbi în 4.2. 1.1. Coreferință și anafore Coreferința este o relație de identitate referențială între două sau mai multe semne interpretabile semantic independent unul de celălalt (spre deosebire de un pronume, gol de sens fără referentul său). Astfel, în faptul divers T5, victima este obiectul unor desemnări foarte variate
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
fapt, complementare semantic. De exemplu, Băiețelul precizează sexul bebelușului și atunci cînd apar copilul sau copilașul, identitatea referentului nu se schimbă. Relațiile semantice de coreferință sînt numite anaforice în măsura în care interpretarea unui semnificant depinde de un altul, prezent în cotextul stîng (anaforă propriu-zisă) sau în cotextul drept (cataforă)1, fără a exclude cazul referentului prezent în situație (referință contextuală sau deictic-situațională, numită exoforică). Pronumele el, de exemplu, este interpretabil ca o reluare a referentului introdus anterior printr-o expresie autonomă: nu printr-
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
semnificant prin el însuși. Tocmai legătura semantică între cele două expresii nominale cu articol hotărît (ca și următoarele) și prima verigă cu articol nehotărît din lanțul de coreferințe este cea interogată în construirea unei relații și a unei interpretări anaforice. Anafora este numită fidelă dacă este reluat același lexem, și infidelă dacă nu este exact același lexem. O anaforă poate referi la un segment lung pe care-l sintetizează: T24 UGERE DE VACĂ UMFLATE CU SERINGA AUSTRALIA Niște crescători australieni au
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și prima verigă cu articol nehotărît din lanțul de coreferințe este cea interogată în construirea unei relații și a unei interpretări anaforice. Anafora este numită fidelă dacă este reluat același lexem, și infidelă dacă nu este exact același lexem. O anaforă poate referi la un segment lung pe care-l sintetizează: T24 UGERE DE VACĂ UMFLATE CU SERINGA AUSTRALIA Niște crescători australieni au fost surprinși umflînd ugerele vacilor lor cu seringa pentru ca să arate mai impresionante în cadrul unuia dintre cele mai importante
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
impresionante în cadrul unuia dintre cele mai importante concursuri agricole din țară. Doi crescători și doi specialiști în pregătirea vacilor pentru concurs au fost excluși după ce paznicii au descoperit scandalul duminică, după spusele organizatorilor lui Royal Qeensland Show. (ATS-AFP) Vorbim de anaforă rezumptivă în cazul reluării titlului evenimentului, notat cu bold la începutul articolului din depeșa de mai sus, prin calificarea sintetică de scandal. Legăturile anaforice pot ține în aceeași măsură și de segmente inferabile pornind de la referent: T25 UN CABRIOLET CADE
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]