1,799 matches
-
Cupsa. "THE ROLE OF GLOBAL ECONOMICAL AND REGIONAL POLITICS ÎN THE TRANS-GLOBALIZATION OF THE TRANSPORT ACTIVITY." "Constantă Maritime University Annals" 17.1 (2012): 249-252. 9. Ovidiu-Sorin, Cupsa. "Factors and trends that influence the global integrated transport system." "Universității Maritime Constantă. Analele" 16.21 (2011): 2011. 10. Ovidiu-Sorin, Cupsa. "The influence of the block coefficient on the ship's behavior on its maneuvers în shalow waters having navigation restrictions." "Constantă Maritime University Annals" 15.1 (2011): 43-46. 11. Popa, Teodor; Cupsa, Ovidiu
Ovidiu Sorin Cupșa () [Corola-website/Science/308235_a_309564]
-
de a practica avocatura. Lucrează ca avocat începând cu anul 1900 la Constanța, unde devine și primar al orașului în 1910. A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei, răspândirea în cercuri largi a acestor cunoștințe, precum și fondarea unui muzeu
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
Cărții (1970-1971), instructor la Direcția Literaturii și Publicațiilor, sectorul Edituri, din Consiliul Culturii și Educației Socialiste (1971-1981), cercetător la Muzeul Literaturii Române și redactor și secretar de redacție la revista "Manuscriptum" (1981-1989), publicist-comentator la revista "Academica" (1990-1991), redactor responsabil al "Analelor Academiei Române" și șef al Biroului de presă al Academiei Române (1991-1994), apoi director adjunct al Bibliotecii Academiei Române (1994-2008). A colaborat cu articole încă din anii studenției la "Scânteia tineretului", "Viața studențească", "Informația Bucureștiului". A debutat în activitatea de critic literar cu
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
fost întâmpinați de cordoanele jandarmeriei și armatei. La refuzul studenților de a se dispersa, acestea au tras în mulțime, manifestația soldându-se în cartierul evreiesc cu ciocniri violente între studenți, evrei și jandarmi. Data de 10 decembrie a intrat în analele studențești ca fiind „începutul mișcărilor studențești împotriva elementului evreiesc”, formula aparținând însăși organizației oficiale a studențimii din Cluj, fiind folosită într-o adresă către decanul Facultății de Știință din anul 1928. Aniversarea a fost anual comemorată prin slujbe, congrese, marșuri
Cu carte și ciomag – Mișcarea studențească antisemită în perioada interbelică () [Corola-website/Science/295833_a_297162]
-
razei de curbură, când curbele sunt raportate la un anumit focar. Această formulă a obținut-o din formula existentă în coordonate rectangulare printr-o transformare de coordonate. A descoperit empiric o serie numerică a cărei sumă este numărul C. În Analele Academiei de Științe din Pavia, a publicat 26 de memorii. A tradus diverse lucrări, printre care și o "Hidrodinamică".
Gregorio Fontana () [Corola-website/Science/332061_a_333390]
-
cunoscuți cu numele de "Felâh-ı Vatan" avea sarcina să anunțe hotărârile Congresului de la Erzurum și celui de la Sivas. Mustafa Kemal a pus că „Pumnul națiunii este cel care a scris Pactul Național, care este principiul principal al independenței noastre în analele istoriei”. Deciziile luate în cadrul acestor ședințe parlamentare au fost utilizate ca bază pentru negocierile noii Republici Turce în cadrul Tratatului de la Lausanne.
Misak-ı Millî () [Corola-website/Science/322759_a_324088]
-
apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei și Antarcticei. Mai multe specii din acest ordin sunt ovovivipare, având organe de acuplare numite gonopodii (înotătoare analele modificate) și la unele dintre acestea există un dimorfism sexual accentuat. Masculii sunt, de obicei, mult mai mici ca femelele. Multe din ciprinodontiforme se hrănesc mai ales cu larve de țânțari și unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
și prin dispunerea bine evidențiată a planurilor și a unghiurilor. Grigore Ursu a fost un as al gravurii în lemn și s-a individualizat prin picturi de un inedit rafinament artistic. Stilul său a rămas în memoria Dornelor și în analele vremurilor sub semnul ineditului și al expresivității.
Grigore Ursu () [Corola-website/Science/321446_a_322775]
-
titular la Academiei Române, dar și alte personalități care au avut un rol esențial în cadrul învățământului sucevean interbelic, respectiv postbelic, și anume: Gheorghe Iftinchi, profesor de limba și literatura română în orașul Iași, pasinat de dialectologie, ceea ce duce la publicarea în Analele Universității din Iași a numeroase articole pe teme de dialectologie; Modest Iftinchi, profesor universitar la Conservatorul din București, cunoscut pe plan european la fel; Nuța Iftinchi, profesor universitar la același Conservator; Ion Covașă, primul profesor de limba și literatura română
Comuna Frătăuții Vechi, Suceava () [Corola-website/Science/299676_a_301005]
-
consiliului de administrație, funcție pe care o va avea până în anul 1848. A adăugat fabricii de acid sulfuric din Chauny ,turnul Gay-Lussac’’ care permitea prevenirea emanării în atmosferă a oxidului de azot. În 1816, împreună cu François Arago, preia conducerea revistei "Analele de chimie și fizică", urmând să devină redactor-șef al acestei reviste. În anii 1822 și 1834 prezidă Academia de științe. În 1831, Gay-Lussac a fost ales deputat al departamentului Limoges, în 1834 și în 1837 a fost reales, iar
Joseph Louis Gay-Lussac () [Corola-website/Science/322682_a_324011]
-
a Partidului Național Liberal, apărută în anul 1997 sub coordonarea lui Șerban Rădulescu-Zoner, la acea vreme deputat liberal. A fost membru în colegiile de redacție ale Anuarului Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași, Arhivele totalitarismului - București, Cercetări istorice - Iași, Analele Facultății de Istorie de la Universitatea Spiru Haret - București și Arhivele Securității - București. De asemenea, a efectuat o serie de documentări științifice în Franța, Polonia, China, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, Statele Unite, Olanda etc. Odată cu înființarea Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor
Gheorghe Onișoru () [Corola-website/Science/306423_a_307752]
-
din Milet prezisese o eclipsă care s-a produs în timpul bătăliei dintre mezi și lidieni. Soldații celor două tabere și-au aruncat armele și au proclamat pacea în urma acestui fenomen astronomic. O listă a eclipselor celor mai fiabile descrise în Anale și clasate după sarosul lor este disponibil. O eclipsă de Soare a marcat victoria zulușilor asupra britanicilor la Isandlwana la 22 ianuarie 1879. De atunci această zi este cunoscută în limba zulușilor sub denumirea de "„ziua Lunii moarte”". La 15
Eclipsă de Soare () [Corola-website/Science/304033_a_305362]
-
apoi reia activitatea la catedra de la Cernăuți, pe timpul războiului. Este transferat la Universitatea din București, fiind epurat în 1947. A fost fondator (1931), director și colaborator al "Revistei de pedagogie". A publicat numeroase studii, mai ales de pedagogie în revistele "Analele Universității din Cernăuți", "Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași", "Revista de filosofie", "Revista generală a învățământului", "Convorbiri literare", "Junimea literară", "Îndreptar", "Preocupări literare", "Revue internationale de sociologie" și în altele. Debutează cu versuri, în revista "Vieața nouă" în 1918. Colaborează
Constantin Narly () [Corola-website/Science/310888_a_312217]
-
1034), a fost rege al scoților din 1005 și până la moartea sa. A fost fiul lui Cináed mac Maíl Coluim; Profeția lui Berchán afirmă că mama sa era o femei din Leinster și îl denumește Máel Coluim Forranach, „distrugătorul”. Pentru analele irlandeze care i-au înregistrat moartea, Máel Coluim a fost "ard rí Alban", Înalt Rege al Scoției. În același fel în care Brian Bóruma, Înalt Rege al Irlandei, nu a fost singurul rege din Irlanda, Máel Coluim a fost unul
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
rege prin care acesta își demonstra priceperea în război), care a implicat un asediu al Durhamului. Aceasta pare să se fi soldat cu o înfrângere grea pentru northumbrienii, în frunte cu Uhtred din Bamburgh, viitorul earl al Berniciei, relatată în analele Ulsterului. Un al doilea război Bernicia, probabil în 1018, a avut și mai mult succes. Bătălia de la Carham, de pe râul Tweed, a fost o victorie a scoților în frunte cu Máel Coluim și a oamenilor lui Strathclyde în frunte cu
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
Cnut la Roma, și în încoronarea Împăratului Roman Conrad al II-lea, unde Cnut și Rudolph al III-lea, regele Burgundiei, au fost oaspeți de onoare. Dacă Máel Coluim ar fi fost prezent, și repetatele afirmații despre pioșenia sa în anale sugerează că este foarte posibil ca și el să fi făcut un pelerinaj lar Roma, așa cum a făcut și Mac Bethad mac Findláich („Macbeth”) ulterior, atunci încoronarea i-ar fi permis lui Máel Coluim să denunțe vreo suzeranitate a lui
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
cinci ani în 1014. Oricare ar fi succesiunea evenimentelor, înainte de moartea lui Máel Coluim, un vasal al regelui scoților controla Caithness și Orkney. Dacă Máel Coluim avea vreun control asupra Morayului, ceea ce este departe de a fi universal acceptat, atunci analele consemnează o serie de evenimente ce sugerează o luptă pentru putere în nord. În 1020, tatăl lui Mac Bethad Findláech mac Ruaidrí a fost ucis de fiii fratelui său Máel Brigte. Se pare că Máel Coluim mac Máil Brigti a
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
Nepotul său, Thorfinn, nu a fost acceptat ca rege al scoților, iar regele a ales unul din fiii celeilalte fiice, Bethóc, căsătorită cu Crínán, abate secular al Dunkeldului, și posibil mormaer al Athollului. Posibil doar ca o coincidență, în 1027 analele irlandeze relataseră arderea Dunkeldului, fără însă a detalia circumstanțele. Moștenitorul ales al lui Máel Coluim, și primul "tánaise ríg" cunoscut cu certitudine în Scoția, a fost Donnchad mac Crínáin („Duncan I”). Este posibil ca o a treia fiică a lui
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
nu sunt dovezi clare în acest sens. Máel Coluim a murit în 1034, Marianus Scotus punând data ca fiind 25 noiembrie 1034. Listele de regi afirmă că ar fi murit la Glamis, fiind descris ca un rege „prea-glorios” și „prea-victorios”. Analele din Tigernach afirmă că „Máel Coluim mac Cináeda, rege al Scoției, onoarea întregii Europe de vest, a murit.” Profeția lui Berchán, probabil sursa de inspirație a relatărilor lui Ioan din Fordun și Andrew din Wyntoun în care Máel Coluim este
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
că a murit violent, în luptă cu „paricizii”, despre care sugerează că ar fi fiii lui Máel Brigte din Moray. Probabil cea mai notabilă informație despre moartea lui Máel Coluim este relatarea lui Marianus, coroborată cu lipsa de informații din analele irlandeze, care arată că Donnchad I a devenit rege și a domnit cinci ani și nouă luni. Dat fiind că moartea sa în 1040 este descrisă de analele din Tigernach ca survenind „la o vârstă imatură”, în 1034 probabil că
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
Máel Coluim este relatarea lui Marianus, coroborată cu lipsa de informații din analele irlandeze, care arată că Donnchad I a devenit rege și a domnit cinci ani și nouă luni. Dat fiind că moartea sa în 1040 este descrisă de analele din Tigernach ca survenind „la o vârstă imatură”, în 1034 probabil că era tânăr. Absența oricărei opoziții sugerează că Máel Coluim înlăturase ferm orice opoziție pe parcursul vieții sale. Tradiția, din vremea lui Fordun sau chiar mai veche, este că piatra
Malcolm al II-lea al Scoției () [Corola-website/Science/324251_a_325580]
-
lungă durată a populației scoțiene și la conflicte. Constantin a domnit timp de 18 luni, fiind mereu hărțuit de către Malcolm și unchiul său nelegitm, Kenneth, un soldat cunoscut pentru puterea sa care se străduia cu toată puterea să-l omoare. Analele Tigernach raportează că Constantin a fost ucis într-o luptă între scoțieni în 997. O altă Cronică a Scoțienilor și Picților sugerează că acesta a fost ucis de către Kenneth, fiul lui Malcolm, la Rathinveramon. Nu este cunoscut dacă Constantin a
Constantin al III-lea al Scoției () [Corola-website/Science/331043_a_332372]
-
Dumitrescu) - doctor hematolog, și Despina Andreescu - colecționar de artă. Cele doua fete s-au stabilit în Germania. Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă" a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea" (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române", „Analele Dobrogei", „Arhiva", „Convorbiri literare", „Frățil'ia", „Grai bun", „Grai și suflet", „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig", „Peninsula Balcanică", „Revue historique du sud-est europeen", „Vieața nouă", „Viața românească", „Byzantion", Revistă armânească (una dintre cele mai semnificative
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
hematolog, și Despina Andreescu - colecționar de artă. Cele doua fete s-au stabilit în Germania. Debutează în 1892, cu Cântece de leagăn la macedoromâni, în „Revista nouă" a lui B.P. Hasdeu. Editează revista „Dunărea" (1923) și colaborează la „Analele Academiei Române", „Analele Dobrogei", „Arhiva", „Convorbiri literare", „Frățil'ia", „Grai bun", „Grai și suflet", „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig", „Peninsula Balcanică", „Revue historique du sud-est europeen", „Vieața nouă", „Viața românească", „Byzantion", Revistă armânească (una dintre cele mai semnificative publicații ale
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
guvernul Transilvaniei l-a destituit din funcția de director, din cauza exceselor dovedite cu prilejul anchetei din 15 iulie, când Șincai a spus în stare de ebrietate că el este capul conjurației. În 1811 a publicat lucrarea istorică, scrisă sub forma analelor, intitulată amplu: "Hronica românilor și a mai multor neamuri în cât au fost ele amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora față de ale altora nu se pot scrie pre înțeles, din mai multe mii de autori, în cursul
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]