1,788 matches
-
filologie cu teza Tipare portretistice în epica orală și scrisă. După 1989, este director adjunct al Direcției Relații Internaționale din Ministerul Învățământului și Științei (1990), vicepreședinte executiv al Fundației Culturale Române (1990-1992), director al Institutului de Istoria Artei. Debutează în „Analele Universității din București” (1977). Colaborează la „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Limba și literatura română pentru elevi”, „Limbă și literatură” ș.a. Alcătuiește în colaborare cu Octav Păun culegerile Folclor din Dâmbovița (1981), Legende populare românești (1983) și Basme, cântece
ANGELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285366_a_286695]
-
ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE, publicație care apare la București, în serii, din 1868, iar începând cu anul 1879 pe secțiuni („Memoriile Secțiunii literare”, „Memoriile Secțiunii istorice”), cu separarea „Părții administrative și dezbaterilor” pe de o parte, și a „Discursurilor de recepție”, pe
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
din 1868, iar începând cu anul 1879 pe secțiuni („Memoriile Secțiunii literare”, „Memoriile Secțiunii istorice”), cu separarea „Părții administrative și dezbaterilor” pe de o parte, și a „Discursurilor de recepție”, pe de altă parte. În intervalul 1868-1878 titlul publicației este „Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Memoriile Secțiunii literare”, „Memoriile Secțiunii istorice”), cu separarea „Părții administrative și dezbaterilor” pe de o parte, și a „Discursurilor de recepție”, pe de altă parte. În intervalul 1868-1878 titlul publicației este „Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele Academiei Române”. Tomul inaugural cuprinde, conform referatului lui C.A
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
administrative și dezbaterilor” pe de o parte, și a „Discursurilor de recepție”, pe de altă parte. În intervalul 1868-1878 titlul publicației este „Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele Academiei Române”. Tomul inaugural cuprinde, conform referatului lui C.A. Rosetti și al lui V. A. Urechia, actele de
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
recepție”, pe de altă parte. În intervalul 1868-1878 titlul publicației este „Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele Academiei Române”. Tomul inaugural cuprinde, conform referatului lui C.A. Rosetti și al lui V. A. Urechia, actele de înființare a Societății Literare Române (devenită ulterior Societatea Academică Română), regulamentul
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Analele Societății Academice Române”, din anul 1879 acesta devine „Analele Academiei Române”; între anii 1949 și 1965 se intitulează „Analele Republicii Populare Române”, iar în perioada 1966-1989 titlul va fi „Analele Academiei Republicii Socialiste România”; din 1990 periodicul revine la titulatura „Analele Academiei Române”. Tomul inaugural cuprinde, conform referatului lui C.A. Rosetti și al lui V. A. Urechia, actele de înființare a Societății Literare Române (devenită ulterior Societatea Academică Română), regulamentul de organizare și decretul de numire a membrilor, printre primii numărându
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
Catedra de literatură română și comparată a aceleiași facultăți. Între 1972 și 1976 a funcționat ca lector de limbă și civilizație românească la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier și la Sorbona. Din 1977 a fost secretar de redacție al revistei „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza» din Iași”. A debutat cu articole de critică literară în revista „Iașul literar” (1960). A mai colaborat la „Ateneu”, „Gazeta literară”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tomis”, „Ramuri”, „Orizont”. Volumul de debut al lui
APETROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
Wenzel Anton von Kaunitz-Rietberg Își compune zilnic „maiestuoasa frivolitate” a unei toalete. Nimic nu-l poate smulge de la complicatul și prelungul ritual al Îmbrăcatului, parfumatului, pudratului. Nici măcar agonia și moartea protectoarei sale, Însăși Împărăteasa Austriei. Cu totul unică rămâne În analele elegantologiei trecerea cancelarului Mariei-Theresa printr-un șir de saloane, pe lângă zeci de valeți Înarmați cu mănunchiuri de pene, care Îl pudrează din mers pentru a-i da părului exact nuanța dorită de el. Cum la fel de antologice sunt și cele 300
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
au un prestigiu copleșitor În toată lumea bună și o forță de seducție pe măsură. Sunt, majoritatea, eleganți, distinși, cultivați. Primul care observă, Încă din 1863, relația subtilă dintre dandy și militar e Baudelaire. O teoretizează ca nimeni altul În capitolul „Analele războiului” din Pictorul vieții moderne. Comentând lucrările lui Horace Vernet consacrate războiului Crimeii, Baudelaire nu se poate Împiedica să nu remarce aerul dandy al multor ofițeri, ținuta selectă a acestora. După cum paginile copleșite de admirație pentru Constantin Guys, modestul și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la apel destul de mulți, cu precădere englezi. Primul - Brummell Însuși, cu orele sale de echitație, mai mult sau mai puțin izbutite. Apoi Byron, cu antrenamentele de box, călărie și gimnastică, dar mai ales de Înot. El poate intra oricând În analele natației, cu străbaterea Helespontului sau a distanței dintre Lido și capătul lui Canal Grande, la Veneția. Practicarea sportului impune Însă și ea câteva exigențe. Dandy-i nu au Încrâncenarea celor ce vor să cucerească trofee În competiții, dar nici relaxarea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lui The Quarterly, fie o anecdotă sau o simplă vorbă de duh. Cu o singură condiție: să fie noi, cu totul nemaiauzite. „Ceva nou și original.” Asta vor să afle bărbații din cluburi. Tocmai de aceea rămân pe veci În analele celebrelor lăcașe engleze, alături de Brummell, pentru bine mânuita artă a conversației, pentru strălucirea unor formulări, pentru forța lor de șoc, lordul Alvanley sau contele d’Orsay. Ne-am putea Întreba: „Și?”. Iar un dandy autentic ne-ar putea răspunde tot
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în perioada războiului folosința acestui instrument era justificată de nevoile de cheltuieli de război, după conflict situația ar fi trebuit să se schimbe. Nu s-a întâmplat așa. Victor Slăvescu vorbește despre perioada 1914-1929 ca despre o experiență "unică în analele istoriei monetare a popoarelor"689, în interiorul căreia, "datorită diferitelor cauze, am avut de străbătut o perioadă de grave crize monetare, cu tot felul de consecințe economice, financiare și sociale"690, deși "era o credință generală că odată cu încetarea ostilităților, vor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Natura în poezia lui Serghei Esenin. În 1978 a devenit lector, ulterior conferențiar la Catedra de limba și literatura rusă a Facultății de Limbi Străine și șefă a Catedrei. A colaborat la „Secolul 20”, „România literară”, „Studii de literatură universală”, „Analele Universității București”, „Romanoslavica”, publicând studii despre Serghei Esenin, Ana Ahmatova, A.S. Pușkin, I. S. Turgheniev, Alexei Tolstoi, Osip Mandelștam, Innokenti Annenski, romantismul rus, simbolismul rus etc. Debutează editorial cu antologia Lirica rusă a secolului XX (1963). În Serghei Esenin. Textul
DOBRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286796_a_288125]
-
Fierbinți, Facultatea de Filologie a Universității din București (1958-1963). Lucrează, succesiv, ca director de cămin cultural în Fierbinți (1957-1959), ofițer activ (1963-1971), redactor la „Scânteia tineretului”, referent de specialitate la cancelaria Academiei Române (1977-1989). Este membru în comitetul de redacție al „Analelor Academiei Române” (1977-1989), membru în comitetul de redacție (1979), secretar responsabil de redacție (1980-1985) și redactor-șef (din 1986) al „Revistei de etnografie și folclor”, redactor responsabil adjunct al „Memoriilor Comisiei de Folclor” (1988). După 1990, este lector la Universitatea „Spiru
DOBRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
1960. În același an este șef de cabinet la Catedra de literatură română a acestei facultăți, devenind apoi asistent (1961-1970), lector (1970-1975), conferențiar (1975- 1991), profesor (1991-1993). A fost membru în comitetele de redacție ale revistelor „Alma Mater”, „Limba română” (Chișinău), „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, seria literatură (1972 și 1989). A debutat în „Iașul literar” (1958), colaborând apoi cu studii, articole și cronici literare la „Convorbiri literare”, „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Revue roumaine”, „Steaua”, „Viața românească”, „Literatorul”, „Tribuna
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
că erau înarmați -aceasta înseamnă că regiunile din nord și locuitorii lor se bucurau de autonomie din partea stăpânitorilor din sud.10 În legătură cu starea economică a populației locale-din "Bulgaria de dincolo de Dunăre" avem o informație prețioasă referitoare la "drumul sării". În "Analele din Fulda", unde se face mențiune despre relațiile francilor cu bulgarii, se arată că regele german Arnulf a trimis o solie, în 892, țarului Vladimir al Bulgariei și "i-a cerut să nu îngăduie vânzarea sării în Moravia", aflată în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
89-116 și 1979, p. 243-278; Idem, Contribuții la istoria străveche a Episcopiei Aradului, în M.B., 1978, nr. 4-6, p. 215-226; Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, op. cit., p. 222-225. 34. C. Cihodaru, Românii dintre Dunăre și Marea Neagră în secolele X-XIII, în Analele Univ. Iași, 23, 1977, p. 67-81; A. Rădulescu, Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța , III, 1970, p. 255-274; G. Ceacalopol, Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194; Petre Diaconu, Despre datarea ¨circumvalației¨ și a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1359), a venit Dragoș voievod din Țara Ungurească, din Maramureș, după un bour, la vânătoare, și a domnit doi ani". La fel se exprimă și Letopisețul de la Putna și Cronica sârbo-moldovenească. Însă Cronica moldo-polonă, redactată în limba poloneză, pe baza analelor interne, spune: "Cu voia lui Dumnezeu, în 1352, cel dintâi voievod, Dragoș, a venit ca vânător din Țara Ungurească...la vânătoare după un bour, pe care l-a ucis pe acel râu, Moldova. I-a plăcut această țară și a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în Moldova, în SCȘI, 1956, fasc. 1, p. 101. Idem, Constituirea statului feudal moldovenesc și lupta pentru realizarea independenței lui, în Studii și cercetări științifice 11, 1960, 1, p. 61-81. Idem, Românii dintre Dunăre și Marea Neagră în secolele X-XIII, în Analele Univ. Iași, 23, 1977, p. 67-81. Idem, Observații cu privire la procesul de formare și consolidarea statului feudal Moldova în secolele XI-XIV, în AIIAI, 1979, p. 162-186. Idem, Tradiția letopisețelor și informația documentară despre lupta politică din Moldova în a doua jumătate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a oprit totuși să-i propună, câțiva ani mai târziu, să fie succesorul său la catedră. În 1920-1921 C. scoate împreună cu Octavian Moșescu, la Râmnicu Sărat, gazeta „Foaia Râmnicului”. A colaborat, mai ales cu contribuții de istorie a literaturii, la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Clipa”, „Cele trei Crișuri”, „Săgetătorul”, „Buletinul Institutului de Literatură”, „Revista generală a învățământului”, iar după 1960, la „Viața românească” și „Steaua”. În manuscris a rămas textul memorialistic În zorii unui veac nou. Pentru C., opera literară constituie
CONSTANTINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286370_a_287699]
-
șef de secție la ziarul „Zorile Bucovinei”, președinte al cercului Arboroasa și director al Institutului Obștesc de Istorie, Restituiri Literare și Folclorice „Dimitrie Onciul”. C. desfășoară o activitate intensă de valorificare a moștenirii culturale a românilor din nordul Bucovinei, editează analele „Țara Fagilor” (din 1992), revistele trimestriale „Miorița” (din 1992), „Codrul Cosminului” (din 1993), „Calendarul creștin ortodox al românilor bucovineni” ș.a. Este autor al unor colecții de folclor din Bucovina, apărute începând din anul 1992. Colaborează la Folclor din Țara Fagilor
COVALCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286460_a_287789]
-
și la University of Washington din Seattle, SUA, în cadrul Programului Fulbright de schimburi academice internaționale (1983-1985). Și-a susținut doctoratul în 1978, cu teza Construcție și semnificație în romanul românesc. În „Iașul literar”, „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Arlechin”, „Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, „Dialogue” (Montpellier), „Dacia literară”, „Anuar de lingvistică și istorie literară” (Iași), „Timpul” a publicat numeroase eseuri, articole, cronici și studii. Apărută în 1982, Constructori ai romanului, carte consacrată lui Liviu Rebreanu, Hortensiei Papadat-Bengescu și
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
de litere (filologie modernă) la București (1937-1939, 1940-1942). Este funcționar câteva luni în Departamentul naționalităților (1948-1949), apoi cercetător la Institutul de Folclor din București (1949- 1969), unde timp de nouăsprezece ani deține funcția de șef al sectorului literar. Colaborează la „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor Regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”. Prin rigoare, caracter larg comprehensiv
BARLEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285647_a_286976]
-
În timpul celui de-al doilea război mondial, în calitate de consilier cultural la Legația Română, s-a aflat la Londra, și a continuat să publice lucrări despre istoria și cultura românilor. A colaborat la revistele „Românul de la Pind”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Analele Academiei Române”, „Luceafărul”, „Boabe de grâu”, „Cuget românesc”, „Ideea europeană”, „Lumina”, „Lilicea Pindului”, „Revista aromânească”, „Universul”, „Notes and Queries” (Paris) ș.a. A publicat în periodice proză scurtă și poezii în dialectul aromân. Alături de alți cărturari români - N. Iorga, Gr. Nandriș, G.
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]