1,248 matches
-
tinerii analfabeți, adulții cu o formare incompletă sau inadecvată, persoanele expuse la șomaj și excludere socială. Întrucât, din cauza condițiilor de viață, unele categorii de populație (persoane cu nevoi speciale; minorități culturale; persoane care locuiesc în zone defavorizate; tinerii și adulții analfabeți; populațiile migratoare; persoane fără adăpost stabil; copiii străzii; persoanele private temporar de libertate; șomerii pe termen lung; imigranții; refugiații de război sau în urmă calamitaților naturale) nu au acces la educația de bază, acestea vor beneficia de programe de protecție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
obligatorii, fiind nevoiți să muncească; ● copii din familii aflate în situații de criză (sunt orfani săraci crescuți de bunici, au unul sau ambii părinți în una din următoarele situații: șomeri, alcoolici, privați de libertate, suferă de o boală cronică invalidantă, analfabeți sau cu nivel scăzut al educației, consumatori de droguri și aflați în centre de recuperare); ● tineri din centrele de plasament (case de copii) care traversează criză dezinstituționalizării (copii aflați în pragul vârstei de 18 ani, când trebuie să părăsească centrul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165919_a_167248]
-
nu poate să aprecieze dacă suspectul sau inculpatul nu și-ar putea face singur apărarea, întrucât, pe de o parte, în acest fel, s-ar antepronunța, iar, pe de altă parte, ar fi discriminatoriu față de suspecții și inculpații fără studii, analfabeți. De asemenea consideră că sintagma "pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani" creează discriminare între inculpați, în condițiile în care, pe de o parte, art. 24 din Constituție și art. 6 paragraful 3 lit. c) din Convenție nu disting după cum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276171_a_277500]
-
în contextul schimbărilor sociale, așa cum transpare acesta din textul "Amintirilor din copilărie". Ea îl descrie pe David Creangă ca pe un „lider de clan” și ca pe un om luminat, condus de „înțelepciunea și echilibrul vârstei înaintate”, și care, deși analfabet, înțelege importanța pe care educația o poate atinge în viața nepotului său. Constantinescu scrie: „bunul simț [al lui David] se conturează și în domeniul credințelor religioase, unde, ca orice bun creștin dintr-un sat românesc al secolului al XIX-lea
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
în zilele de lucru) sau din bumbac brodate cu lânică sau arnici. Prima școală este atestată la 1838, dar învățământul a fost practicat intermitent. Prima școală stabilă a fost înființată în 1891 în cătunul Lunca Pârciului. Până atunci, localnicii erau analfabeți, cu excepția proprietarilor de pământuri, preotului și câtorva săteni școliți la oraș. Școala a beneficiat de o clădire a ei din 1908, și s-a deschis o școală și în satul Gura Teghii. Școala din Gura Teghii a fost extinsă în
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
presă a fost acceptată, prin „Scînteia” înțelegându-se acel "„factor mobilizator în lupta oamenilor muncii pentru înfăptuirea hotărîrilor guvernului, pentru victoria socialismului în patria noastră”". Prima echipă a "Scînteii" a fost, din declarațiile făcute de Silviu Brucan, o adunătură de analfabeți și oameni ai muncii, însă numai gazetari nu. Redactorul șef de atunci, Miron Constantinescu, după caracterizarea succintă făcută de Brucan, era "„un filozof tobă de carte care avea nevoie de un căligraf și de un grămătic să-i facă articolele
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
au vândut moșia Boian către familia polono-armeană Ștefanovici. Alegerile din vara anului 1848 pentru Parlamentul de la Viena au dus la alegerea a opt deputați reprezentanți ai Bucovinei, printre care și țăranul român Vasile Cârste din Boian (districtul Sadagura). Acesta era analfabet și vorbea numai limba română, devenind o marionetă în mâinile cercurilor imperiale. Desființarea rangurilor boierești de către guvernul de la Viena la 26 septembrie 1849 nu a fost urmată de împroprietărirea țăranilor. Pentru a stăpâni pământurile, țăranii erau obligați să plătească despăgubiri
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
avut performanțe situate sub nivelul cerut pentru un loc de muncă modern, față de 37% din elevii de 15 ani din Uniunea Europeană. Nivelul indicatorilor privind educația în România este scăzut, comparativ cu al celor din UE. România este țara cu cei mai mulți analfabeți din Europa. În România există aproape un sfert de milion de persoane analfabete. Potrivit datelor recensământului din 2011, în topul județelor cu cei mai mulți analfabeți - atât ca număr, dar și ca procentaj raportat la populația totală - se regăsesc județele din sudul
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
educația în România este scăzut, comparativ cu al celor din UE. România este țara cu cei mai mulți analfabeți din Europa. În România există aproape un sfert de milion de persoane analfabete. Potrivit datelor recensământului din 2011, în topul județelor cu cei mai mulți analfabeți - atât ca număr, dar și ca procentaj raportat la populația totală - se regăsesc județele din sudul și sud-estul României precum Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ialomița sau Tulcea, în timp ce Capitala și o parte din județele din vestul, centrul și nord-estul țării au
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
și ca procentaj raportat la populația totală - se regăsesc județele din sudul și sud-estul României precum Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ialomița sau Tulcea, în timp ce Capitala și o parte din județele din vestul, centrul și nord-estul țării au înregistrat cei mai puțini analfabeți - sub 1%. Deși față de recensământul din 2002 numărul analfabeților s-a micșorat cu circa 50% la nivel de țară, scăderea nu a avut un caracter uniform. Județe precum Maramureș, Dolj, Olt, Teleorman sau capitala București au înregistrat cele mai puternice
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
județele din sudul și sud-estul României precum Giurgiu, Călărași, Teleorman, Ialomița sau Tulcea, în timp ce Capitala și o parte din județele din vestul, centrul și nord-estul țării au înregistrat cei mai puțini analfabeți - sub 1%. Deși față de recensământul din 2002 numărul analfabeților s-a micșorat cu circa 50% la nivel de țară, scăderea nu a avut un caracter uniform. Județe precum Maramureș, Dolj, Olt, Teleorman sau capitala București au înregistrat cele mai puternice scăderi (60-70%), în timp ce în județe precum Vrancea numărul persoanelor
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]
-
câțiva oameni, cu multe elemente simboliste. În majoritatea seturilor, fiecare carte are număr (deseori cifre romane) și denumire, unele au numai imaginea. Vechile seturi nu aveau nici număr nici nume pe cărțile majore (probabil că oamenii care le foloseau erau analfabeți) și ordinea cărților nu a fost standardizată. Ordinea generală a cărților este: Imaginile Arcanei Majore reprezintă un simbolism variat și reflectat mai mult pe ilustrații decât informația care ne redă însuși denumirea cărții. Arcana Majoră este mai semnificativă în comparație cu Arana
Tarot () [Corola-website/Science/323885_a_325214]
-
supravegheze pe cei suspectați ca oponenți ai revoluției. În unele zone catolice, autoritățile nu agreau persecutarea preoților care refuzau să depună jurământul de loialitate, iar comunele rurale nu-și îndeplineau pe deplin datoria, iar în unele consilii, mulți membri erau analfabeți. Au fost încasate puține impozite după colapsul administrației regale în 1789. Adunarea avea nevoie de bani, mai ales după ce a decis ca deținătorii de slujbe venale trebuiau să fie despăgubiți pentru pierderea slujbelor lor. Un nou sistem de impozitare nu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Moravia (în regiunea Slovacia Moravă, astăzi în Republica Cehă), ce avea o populație predominant catolică. A crescut în satul Čejkovice din Moravia de Sud, mutându-se mai târziu la Brno pentru a studia. Tatăl său, Jozef Masaryk (Masárik), un căruțaș analfabet (mai târziu majordom), era un slovac din partea maghiară a Austro-Ungariei (care a devenit după 1918 provincia estică Slovacia a Cehoslovaciei), în timp ce mama sa, Teresie Masaryková (născută Kropáčková) a fost o moravă de origine slavă, dar cu educație germană. Părinții săi
Tomáš Garrigue Masaryk () [Corola-website/Science/325821_a_327150]
-
mers pe urmele tatălui și au devenit la rândul lor scriitori. s-a născut la Pașcani, în estul Moldovei. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu (d. 1921) din Oltenia, și Profira Ursache (d. 1895), fată de răzeși analfabeți din localitatea Verșeni. Părinții nefiind căsătoriți, paternitatea scriitorului și a fratelui său Dimitrie (mort de scarlatină în 1888) au fost recunoscute abia în anul 1891. Familia își avea originile în Sadova, conform numelui ales (lit. „din Sadova”), adoptat de aceasta
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
de rând, doar muritori și atât?,,Muriți voi, că trăim noi!”, slogan, tot din cele mai vechi timpuri. Să vă mai amintesc de faptul că, pentru un litru de lapte, un fel de piș-vacă, dormeai la ușa prăvăliei de cum Închidea analfabetul Închiriat pe post de măgar-ștab, la ștabul de la sfatul popular? Nu! Sau, dacă vreți... Revenind, pe vremea comuniștilor, ca proaspăt absolvent de facultate, cu o tonă și ceva de carte În cap (carte chiar se făcea!), erai angajat (amintesc faptul
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
a Închis orașele mari), la stat! În cazul meu, la Întreprinderea aia, de utilaj greu și... curve comuniste. Spun asta pentru că acolo, la locul meu de muncă, din trei, doi (ăia care dădeau cu ciocul), erau deja făcuți, din ciocănari analfabeți, la apelul de seara, la cârciuma de la Saru, de lângă Balș, maiștri. Mai pe românește, cu acte În regulă, ciripitori la secu. și, sulică, cu diplomă de securisto-jigodist, te turna până și la șeful de pe scara blocului (că aveam și acolo
Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
asalt de cititori, așadar primarul a postat un al doilea mesaj pe Facebook: „"Ultimele postări cred că i-au deranjat foarte tare pe simpatizanții nemtalăului, care mi-au umplut peretele privat de înjurături. Astfel, am putut constata cu cine votează analfabeții, fiindcă unul nu a nimerit o frază corectă din punct de vedere gramatical. Vai de voi!... Cât ați mai muncit o noapte întreagă..."” În data de 30 martie 2016 Lia Olguța Vasilescu a fost audiată la DNA. Procurorii anticorupție o
Lia Olguța Vasilescu () [Corola-website/Science/305309_a_306638]
-
cei mai buni salariați, efectele fiind creșterea productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui. În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți: peste 15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
creșterea productivității muncii, reducerea birocrației, creșterea generalizată a veniturilor reale ale populației și va fi stimulată dorința oamenilor de a se instrui. În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți: peste 15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea în meserii cerute pe piața muncii
Șomaj () [Corola-website/Science/306344_a_307673]
-
adăugit "un al treilea poet", păstorul câmpiilor și al munților noștri, care a produs cea mai frumoasă epopee pastorală din lume: Miorița”. În aceiași termeni s-a exprimat, în anul 1879 și Mihai Eminescu, vorbind despre „păstorul rătăcit pe Carpați”, analfabet și neinițiat în „versificațiune”, dar pătruns de „geniul ascuns”; pribeag într-un univers trist și romantic, acest păstor rostește întâia oară "balada Miorița". Adept fidel al reflectării în literatura cultă a „specificului național”, criticul Garabet Ibrăileanu (1871-1936) preia sintagma eminesciană
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
suferit că nu am putut să scriu în închisoare.» Relația dintre Dostoievski și ceilalți condamnați ai închisorii din Omsk este mai mult decât tensionată. Intelectuali precum el sunt mereu tratați cu dispreț, bruscați și umiliți de « colegii » lor, majoritatea țărani analfabeți. Dintre prizonierii cu origine nobiliară, patru sunt ruși (Dimov, Akimici, Ilyinski, Aristov), iar opt polonezi. Pe Akimici și Aristov, Dostoievski îi consideră prea abrutizați de viața penitenciarului. În schimb, Ilyinski, condamnat pe nedrept pentru paricid, fire sangvină și veselă chiar
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
de copii din clasele I-VIII abandonează anual școala. Un studiu mai recent, privind educația în statele membre, publicat de Comisia Europeană, arată că în România, în 2006 față de 2000, procentul de elevi în vârstă de 15 ani care sunt analfabeți funcțional a crescut de la 41,3% la 53,5%. Prin comparație, în Finlanda doar 4,8% dintre elevii în vârstă de 15 ani au dificultăți în a înțelege ce citesc. După Finlanda urmează Irlanda, cu 12,1% și Estonia, cu
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
2002, constatau că aproape 12% dintre copiii romi în vârstă de 7 - 16 ani au întrerupt școala înainte de finalizarea învățământului obligatoriu, iar 18% sunt neșcolarizați. În total, peste 80% dintre copiii neșcolarizați sunt romi și 38,6% dintre romi sunt analfabeți funcțional. Aceste rezultate erau mult mai optimiste decât cele ale studiului Comisiei Europene. Situația își are originea și în criteriile de admitere la liceu. În 2012, peste 58.000 de elevi au intrat la liceu cu medii sub 5. Ei
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
în tratarea unor subiecte de examen, stăpânirea în insuficientă măsură a tuturor tipurilor de limbaje, un orizont limitat de cultură, absența motivației și deprinderii de a se informa". Mai bine de trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți: peste 15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]