586 matches
-
îl are și analizatorul vizual. Redarea grafică a formelor ortografice se bazează pe de o parte, pe percepția vizuală corectă a modelului, iar pe de altă parte pe formarea reprezentărilor grafice pe baza însușirii vizuale a formei cuvintelor corespunzătoare. Astfel, analizatorul vizual are particularitatea de a păstra imaginea cuvântului scris mai mult timp. La intrarea în clasa I, majoritatea copiilor dețin multe cunoștințe de limbă și o oarecare mobilitate în exprimare. Pentru a cunoaște dezvoltarea psihică a elevilor, în primele zile
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
beneficiază de perspectiva comparatistă de ansamblu și dezavantajul de a nu merge prea În adâncime. Al doilea este lipsit de viziunea comparatistă generală, dar merge cu discuțiile mai În concret și amănunt. Amândouă au dezavantajul ca se bazează exclusiv pe analizatorii auditivi, ceea ce face ca discuțiile sa ignoreze, prin forța lucrurilor, aspectele ortografice ale textelor. Lecțiile speciale de discutare a compozițiilor se organizează la anumite intervale șsi au ca scop Înregistrarea progreselor elevilor În formarea priceperilor și deprinderilor de a compune
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
diametrul 55-60 cm, cu LNB 1 buc. 85 84. A084 - Reflector parabolic, diametrul 80 cm și pește, cu LNB 1 buc. 110 85. A085 - Picior cu motor de poziționare 1 buc. 49 86. A086 - LNB 1 buc. 37 87. A087 Analizator pentru fotografii color 1 buc. 37 88. A088 Antenă de cameră, radio/TV 1 buc. 6 89. A089 Antenă de recepție TV 1 buc. 12 90. A090 Aparat electric pentru ambalat alimente în folie din material plastic 1 buc. 14
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
grad....... ───────────────────────────────────────────────────────────────────────��───── 1. Tegumente și mucoase ................................................ 2. Țesut celular subcutanat ............................................. 3. Sistem ganglionar .................................................... 4. Aparat locomotor ..................................................... 5. Aparat respirator .................................................... 6. Aparat cardiovascular ........... puls......... TA (mmHg)............. 7. Aparat digestiv ...................................................... 8. Aparat urogenital .................................................... 9. Sistem nervos ........................................................ 10. Examen psihologic .................................................... 11. Sistem endocrin ...................................................... 12. Analizatorul vizual: ● Vedere cromatică ................. Vedere în relief ................... ● Acuitate vizuală De departe De aproape ──────────────────────────────────────────────────── OD OS OD OS fără corecție ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── cu corecție ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Analizatorul auditiv: ● Acuitate auditiva clinic: voce tare .......... voce șoptita ........... ● Audiometrie ........................................................... 14. Examene suplimentare solicitate: ● Examen radiologic ..................................................... ● VDRL .................................................................. CONCLUZII: APT
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
TA (mmHg)............. 7. Aparat digestiv ...................................................... 8. Aparat urogenital .................................................... 9. Sistem nervos ........................................................ 10. Examen psihologic .................................................... 11. Sistem endocrin ...................................................... 12. Analizatorul vizual: ● Vedere cromatică ................. Vedere în relief ................... ● Acuitate vizuală De departe De aproape ──────────────────────────────────────────────────── OD OS OD OS fără corecție ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── cu corecție ───────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Analizatorul auditiv: ● Acuitate auditiva clinic: voce tare .......... voce șoptita ........... ● Audiometrie ........................................................... 14. Examene suplimentare solicitate: ● Examen radiologic ..................................................... ● VDRL .................................................................. CONCLUZII: APT [] APT CONDIȚIONAT [] INAPT [] INAPT TEMPORAR [] Dată următorului examen medical ............. EXAMINAREA ÎI Dată .................... Vârstă ................ Greutate (kg) ....................... Motivul examenului .......................................... Postul de muncă ............................................. 1. .................................................................... 2
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
tendinite, tendosinovite; ● artroze sau artrite la nivelul mușchilor și al articulațiilor antrenate în procesul de muncă. Controlul medical periodic: a) examen clinic general - anual (țintit: sistem osteoarticular, mușchii interesați, burse, aponevroze, sistem nervos periferic); ... b) 7 zile. ... Fișa 4 Suprasolicitarea analizatorului vizual Examenul medical la angajare: a) conform datelor cuprinse în dosarul medical; ... b) examen oftalmologic; ... c) contraindicații: ... ● scăderea acuității vizuale cu 1 la un ochi și sub 1/2 la celălalt ochi cu corecție sau 2/3 la ambii ochi
METODOLOGIE din 30 octombrie 2001 privind examenul medical la angajarea în munca, examenul medical de adaptare, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139124_a_140453]
-
gaze, fumuri și vapori - alte boli respiratorii acute sau subacute cauzate de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori (RADS) ● Dermatita iritativa de contact ● Conjunctivite 414. Sulfura de carbon ● Intoxicație acută și cronică ● Polineuropatia cauzată de alti agenți toxici 415. Suprasolicitarea analizatorului vizual ● Astenopie acomodativa ● Agravarea miopiei preexistențe 416. Suprasolicitarea aparatului locomotor ● Mononeuropatia membrelor superioare - sindrom de tunel carpian - leziuni ale nervului ulnar - leziuni ale nervului radial - alte mononeuropatii ale membrelor superioare ● Sinovite și tenosinovite - tenosinovita stiloidei radiale ● Afecțiuni ale țesuturilor moi
ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139141_a_140470]
-
se găsesc receptorii pentru auz și echilibru. a) Prezintă comparativ receptorii pentru echilibru respectând următoarele criterii: numele receptorului, localizarea, si alcătuirea receptorului. ... b) Enumeră proprietățile fundamentale ale undelor sonore. ... c) Precizează în ce condiții leziuni în zona segmentului central al analizatorului auditiv nu provoacă pierderea, auzului. Explica această situație. ... - rezolvarea de probleme: Doi frați au grupele de sânge A.( ÎI), respectiv O(I). Stabilește combinațiile posibile ale grupelor de sânge ale celor doi părinți. Scrie genotipurile grupelor de sânge ale părinților
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
normale: da [] nu []; 1. Tegumente și mucoase ....................................... ............................................................ 2. Țesut celular subcutanat ................................... 3. Sistem ganglionar .......................................... 4. Aparat locomotor ........................................... 5. Aparat respirator .......................................... ............................................................ 6. Aparat cardiovascular ...................................... ............................................................ Puls ........ /min; TA ................. mmHg 7. Aparat digestiv ............................................ ............................................................ 8. Aparat urogenital .......................................... ............................................................ 9. Sistem nervos .............................................. 10. Sistem endocrin ........................................... 11. Analizatorul vizual: Vedere binoculara .................... Vedere cromatică ... Vedere în relief .... ┌─────────────┬─────────────┐ Acuitate │De departe ........ voce șoptita ......... 13. Examene suplimentare solicitate în funcție de factorul nociv profesional: - Examen radiologie: ....................................... -------- Greutate *) IMC = indice de masă corporală = ( --------- Înălțime Valori normale: - 19-24 ani: 19-24; - 25-34 ani: 20-25; - 35-44 ani
ORDIN nr. 1.032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147149_a_148478]
-
normale: da [] nu []; 1. Tegumente și mucoase ....................................... ............................................................ 2. Țesut celular subcutanat ................................... 3. Sistem ganglionar .......................................... 4. Aparat locomotor ........................................... 5. Aparat respirator .......................................... ............................................................ 6. Aparat cardiovascular ...................................... ............................................................ Puls ........ /min; TA ................. mmHg 7. Aparat digestiv ............................................ ............................................................ 8. Aparat urogenital .......................................... ............................................................ 9. Sistem nervos .............................................. 10. Sistem endocrin ........................................... 11. Analizatorul vizual: Vedere binoculara .................... Vedere cromatică ... Vedere în relief .... ┌─────────────┬─────────────┐ Acuitate │De departe ........ voce șoptita ......... 13. Examene suplimentare solicitate în funcție de factorul nociv profesional: - Examen radiologie: ....................................... - VDRL ..................................................... -------- Greutate *) IMC = indice de masă corporală = ( --------- Înălțime Valori normale: - 19-24 ani: 19-24; - 25-34 ani: 20-25; - 35-44
ORDIN nr. 1.032 din 20 decembrie 2002 pentru aprobarea completărilor la Normele privind supravegherea medicală a persoanelor expuse profesional la radiatii ionizante, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 944/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147149_a_148478]
-
perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin axonul celulelor receptive, continuându-și drumul pe căile nervoase ascendente specifice, adică proprii fiecărui tip de informație (vizuală, auditivă, motorie, dureroasă etc.) către grupul de neuroni ce alcătuiește grupul de analizatori ai scoarței cerebrale. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de stații intermediare, reprezentate de centrii nervoși. Una dintre acestea se află la nivelul trunchiului cerebral - formația reticulată - care prin intermediul unor ramuri colaterale ale neuronilor - căile activatoare ascendente -, determină
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin axonul celulelor receptive, continuându și drumul pe căile nervoase ascendente specifice, adică proprii fiecărui tip de informație: vizuală, auditivă, motorie etc. către grupul de neuroni ce alcătuiesc analizatorul situat pe scoarța cerebrală. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de stații intermediare, reprezentate de centrii nervoși. Una dintre acestea se află la nivelul trunchiului cerebral formația reticulată , prin intermediul unor ramuri colaterale ale neuronilor. Prin căile ei activatoare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exersării cogniției și a întregului potențial psihic în grădinițe, scoli și cabinete logopedice dotate corespunzător. În funcție de acești factori, de vârstă, sex, temperament și de gradul pierderii auzului, toți subiecții afectați primesc astăzi o asistență calificată. Prezentăm schema pierderii senzoriale în cadrul analizatorului auditiv: * între 0-30 db, hipoacuzie ușoară; * sub 40 până la 60 db, hipoacuzie medie, moderată; * între 60 si 90 db, hipoacuzie severă, profundă; * peste 90 db, surditate sau ca fază această categorie de subiecți beneficiază de terapia demutizării în cabinete speciale
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau olfactivul); * a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul. Stiluri de percepere (modalități adaptare): * Prelucrarea printr-un singur organ senzorial; * Evitarea perceperii directe; * Închiderea sistemului senzorial; * Compensează perceperea nesigură a unui organ senzorial cu alți analizatori; * Rezonanță, a se pierde într-un stimul / a fi fascinat de un stimul senzorial; * Visează în plină zi. Cum identificăm organul senzorial preferat? În momentele sale de criză copilul apelează la organul senzorial preferat. * îmbrățișează deseori / stă strâmb; * învârte leagănul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
verbal dificultățile întâlnite sau cauzele dificultăților și să stabilească modalitățile de rezolvare, chiar să și planifice acțiunile viitoare. Cât privește latura fonetică a limbajului, aceasta ar trebui să fie încheiată la 3 ani, dar având în vedere unele particularități ale analizatorului verbomotor, cât și ale celui auditiv, pronunția nu este încă corectă. Încă nu se diferențiază bine limba încă dură, inervația cavității bucale încă insuficientă, mișcările buzelor și ale feței slabe și imprecise, laringele mult mai lung și îngust ca la
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cât și pentru recepția ei este nevoie de integritatea funcțiilor creierului, care coordonează, analizează și emit conținutul limbajului. Sistemele aferente și eferente presupun existența unor organe de recepție și execuție (receptoare și efectoare) în actul de comunicare. În cadrul sistemului aferent, analizatorul auditiv, în colaborare cu cel vizual, tactil kinestezic, are o mare importanță în actul de recepție a mesajului verbal. Exprimarea în limbaj, nu este independentă și nici completă, fără receptarea corectă, adică înțelegerea sensului expresiei de interlocutor. Relația între emisie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la modificarea raportului de dominantă, căci cele două emisfere cerebrale „în ciuda simetriei lor morfologice, din punct de vedere funcțional nu sunt echivalente”. Pentru perceperea vorbirii și a informațiilor conținute este necesară o intensitate a fonemelor peste valoarea de prag a analizatorului auditiv, intensitate neuniformă dată de frecvența vibrațiilor pe secundă a sunetelor din cuvinte. Diferențierea acestor sunete față de zgomotele de fond este rezultatul unor modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
să vorbească, vom reține cât este de strâns legată funcția organului auditiv de formarea vorbirii. Auzul uman, pe lângă rolul de a-1 pune în legătură cu mediul înconjurător (funcția de semnalizare acustică) are atribuție deosebită în formarea graiului, prin capacitatea deosebită a analizatorului complex „audio verbo motor”, cu o funcție unitară. Copilul învață vorbirea pe cale naturală auzind cuvintele și imitând, rol deosebit având auzul fonematic. Senzațiile auditive sub formă de sunete sau zgomote iau naștere prin stimularea organelor receptoare ale melcului iar pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cuvintele și imitând, rol deosebit având auzul fonematic. Senzațiile auditive sub formă de sunete sau zgomote iau naștere prin stimularea organelor receptoare ale melcului iar pentru localizarea sunetelor în spațiu intervin nu numai organele receptoare, ci și nivelurile superioare ale analizatorului auditiv. Undele sonore sunt longitudinale și reprezintă o mișcare moleculară în direcția transmiterii energiei. Unda sinusoidală determină înălțimea sunetului și se exprimă prin intensitatea sunetului, precum și printr-un număr de armonici care au drept rezultate calitatea sau timbrul sunetului. Intensitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Păunescu (1976), modificările cantitative și calitative ce survin în structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație-învățare-dezvoltare. N. Jinkin (după Al. Roșca 1975) consideră că mecanismul neurofiziologic al limbajului îl constituie activitatea reflexă a unui analizator complex, „audio-verbomotor” cu o funcție unitară. În funcție de validitatea componentelor acestui analizator la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație-învățare-dezvoltare. N. Jinkin (după Al. Roșca 1975) consideră că mecanismul neurofiziologic al limbajului îl constituie activitatea reflexă a unui analizator complex, „audio-verbomotor” cu o funcție unitară. În funcție de validitatea componentelor acestui analizator la venirea pe lume a copilului, sub influenta acțiunii celor trei factori și nu numai, se dezvoltă anumite capacități ce permit o evoluție rapidă a limbajului. Una din aceste capacități este cea a auzului fonematic. P. P. Neveanu definește auzul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și persistența vechilor deprinderi, cât și lipsa de coordonare dintre analizatorul verbo-auditiv și verbo-motor, dar și dintre aceștia și analizatorul manual chinestezic; în cadrul aceleiași grupe subiecții cu dislalie simplă și fără pierderi de auz obțin rezultate net superioare celor cu dislalie polimorfă și cu hipoacuzie ușoară. Aceștia din urmă recurg adesea la citirea labială; învățarea scris cititului vine în sprijinul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca instrument al gândirii. Întrebările: „De ce?”, „Cum?” sunt o dovadă a dezvoltării inteligenței practic-rezolutive și a debutului înțelegerii cauzalității. La dezvoltarea vorbirii în această perioadă contribuie și achiziționarea mersului, deplasarea copilului în spațiu, contactul direct și repetat cu obiectele, perfecționarea analizatorului vizual și în special stimularea afectivverbală din partea părinților. La vârsta preșcolară (3-6 ani) odată cu dezvoltarea gândirii concrete, cu intensa dezvoltare pe plan psihic, comportamental, social, motric, se dezvoltă și limbajul, devenind tot mai operațional, ca o condiție a relaționării cu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
când copilul are posibilitatea rostirii corecte a tuturor sunetelor limbii în mod izolat. Pe măsură ce se maturizează capacitatea de discriminare auditivă, de diferențiere a sunetelor, copilul ajunge să înlăture substituirile neadecvate de care se folosea (r = i, l, î). Atunci când maturizarea analizatorului motor e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]