3,527 matches
-
În continuare cazul elevului C.P. venit În colectiv la Începutul clasei a II-a, de la Școala nr. 2 Vatra-Dornei, unde fusese declarat repetent. Comisia de evaluare a hotărât Încadrarea lui În grupul celor care au nevoie de instruire diferențiată, recuperatorie. Anamneza: Nume și prenume: C. P. Data și locul nașterii: 20.06.1997, Iași Clasa: a III-a (a repetat clasa a II-a) Școala „Vasile Conta” Iași Componența familiei: tatăl: Mihai, muncitor; mama: Angela, vânzătoare; soră: Andreea, studentă În anul
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
I. Anamneza Voi prezenta În acest studiu cazul unui copil cu cerințe educative speciale cu care lucrez În momentul de față și care este integrat În școala de masă. Copilul este diagnosticat cu autism infantil de la vârsta de 4 ani și a
PROGRAM DE INTERVENȚIE PERSONALIZAT PENTRU UN ELEV CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Margareta BĂRCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2174]
-
noua credință (creștinismul) „comparativ” cu învățătura lui Zamolxis, conform misiunii primite. Încercând să o protejeze pe nevinovata împărătiță Maria de intrigile sângeroase care se țes în jurul tronului, începe să simtă o atracție amoroasă pentru ea și își neglijează sarcina spirituală. Anamneza, „trezirea”, intervine la capătul unui exercițiu mistic de biruire a trupului prin concentrare intelectuală, post și rugăciuni. Reușind o unire nepieritoare, în spirit, cu Maria, ultimul Deceneu se întoarce acasă spre a propovădui noua religie. Romanul reconstituie lumea bizantină și
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
obiect psihobiografia Persoanei, mai exact istoria vieții interioare a acesteia. Aceasta presupune o analiza evenimențială din care se constituie, prin Înșiruirea evenimentelor, psihobiografia individului. Acest punct de vedere este extrem de interesant și are capacitatea de cuprindere lărgită, comparativ cu uzuala anamneză a cazului. În plus sunt explicate efectele pe care evenimentele vieții trăite de individ le au asupra ființei sale morale. Interiorizarea acestor evenimente modifică Persoana, sensul existenței sale și odată cu acesta și destinul. Noi suntem, din perspectiva acestei gândiri de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dintre acestea prezentăm în continuare cele mai frecvente accidente întâlnite în cabinetul stomatologic. Accidentele alergice Pentru a fi prevenite trebuie ca administrarea anesteziei să se facă după o cunoaștere cât mai amănunțită a bolnavului și a bolii, iar când din anamneză se rețin antecedente cu manifestări alergice este obligatoriu să se efectueze teste biologice care vor permite evitarea folosirii substanței alergizante sau instituirea unui tratament desensibilizant. Reacțiile de supradozare constau în semne și simptome clinice manifestate în urma administrării în exces a
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
pacientul care nu și-a administrat insulina sau la care valorile glicemiei sunt crescute de stres, durere, anestezic sau vasoconstrictorul utilizat. Deoarece manifestările clinice sunt destul de asemănătoare cu cele din criza hipoglicemică, diagnosticul diferențial se poate realiza numai pe baza anamnezei și pe proba terapeutică: dacă la administrarea a 30-50 ml glucoză i.v. lent nu se remite simptomatologia, se consideră comă hiperglicemică și se realizează transferul în clinica de nutriție. Criza tiroidiană este o exacerbare a hipertiroidismului netratat, declanșată de
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
F, 1982, 8; Doina Modola, Ion Zamfirescu la 75 de ani, TR, 1982, 39; Natalia Stancu, „Teatrul romantic european”, RL, 1984, 52; Emil Manu, Fidelitatea memoriei, VR, 1988, 4; Florin Faifer, Elogiu cuvântului, CRC, 1989, 50; Alex. Ștefănescu, Literatură și anamneză, RL, 1990, 14; Nae Antonescu, „Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața”, ST, 1990, 5; Victor Bibicioiu, Ion Zamfirescu, „Dimineața”, 1992, 151; Velea, Universaliști, 49-55; Popa, Ist. lit., II, 1146-1147; Bogdan Ulmu, Un mare om care a ratat centenarul, CL, 2002
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
propriei condiții, întoarcerea către sine a omului, care se împotrivește astfel sensului unic al destinului făcându-l reversibil. Iona se înjunghie cu un cuțit, căutându-și scăparea simbolică înlăuntru, adică, așa cum precizează el însuși, „invers”. Una din căile „inverse” este anamneza. În Paracliserul protagonistul dăruiește trecutul propriei ființe unei catedrale noi - lipsită de memorie - înainte de a pieri claustrat pe vecie în clădire, într-un incendiu purificator. În Matca soluția este continuitatea biologică, realizată cu orice preț. Într-un final sugestiv moartea
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea comportamentului privind etiologia organică sau psihică; evaluarea stării psihice; detalierea anamnestică și relevarea cauzelor care au determinat comportamentul agresiv (conflicte, intoxicație etilică sau consum de droguri); observarea atentă a comportamentului și influențarea acestuia de medicația administrată; consemnarea medicației
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
Dacă psihiatria, ca specialitate medicală, este o disciplină analitico-descriptivă a bolilor psihice, psihologia ca știință umană este o disciplină analitico-descriptivă a proceselor psihice, a actelor și manifestărilor exterioare ale personalității indivizilor normali psihic. Metodologic, psihiatria se bazează pe observația și anamneza clinică a bolnavilor mintali, iar psihologia pe observația și psihodiagnosticul subiecților normali. În cazul acesta ne punem întrebarea „ce este psihopatologia?” și, în al doilea rând, „ce loc ocupă ea în raport cu psihiatria și psihologia?”. Psihopatologia studiază fenomenul psihic morbid, separându
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medicală, înclinând către științele biologice. Spre deosebire de psihopatologie, psihiatria se caracterizează prin următoarele: a) are ca obiect studiul bolilor mintale; b) scopul urmărit este tratamentul, profilaxia și recuperarea complexă a bolnavilor psihici; c) metoda utilizată este cea clinică, de observație și anamneză medicală a bolnavilor psihici. Psihopatologia, situată între filozofie și psihiatrie, are o identitate proprie caracterizată prin următoarele aspecte: a) obiectul său îl reprezintă fenomenul psihic morbid; b) scopul urmărit este de cunoaștere a persoanei alienată psihic; c) utilizarea unei metodologii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferinței în spațiul corporal al persoanei umane. Corpul este atât spațiul fiziologic al proceselor normale cât și spațiul proceselor patologice, al bolilor. Imaginile suferinței au fost distribuite de medicină în spațiul corporal, asupra căruia se fixează „observația” (privirea medicului) și „anamneza” (ascultarea bolnavului) în cadrul relației „medic - bolnav”. Rezultatul acestei întâlniri este „discursul clinic” în care sunt cuprinse atât bolnavul, cât și relatarea subiectivă a suferinței sale. Acest „discurs clinic” reprezintă „spațializarea și verbalizarea fundamentală a patologicului” (M. Foucault). Discursul medical obiectivează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
desemnează o stare modificată a persoanei bolnavului în raport cu starea normală. În raport cu simptomele clinice vor fi stabilite următoarele elemente din care se constituie gândirea medicală: a) prognosticul, care anunță ceea ce se va produce ca urmare a evoluției clinice a bolii; b) anamneza, care relatează ceea ce s-a întâmplat în trecut cu bolnavul, modul cum a apărut boala respectivă și evoluția ei până la întâlnirea cu medicul; c) diagnosticul, operația mintală care pune în evidență ceea ce se petrece în prezent cu bolnavul, evaluează simptomele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin următoarele: a) observația speciilor suferinței medicale (tablourile clinice ale bolilor); b) învățarea de cunoștințe medicale de către elevi de la maestru. Clinica, ca loc de întâlnire între medic și bolnav, implică, în cadrul acestei comunicări, trei aspecte principale: 1) Alternarea momentelor vorbite (anamneza și dialogul clinic) cu momentele observației (privirea ca examinare clinică a „cazului”) și care constă din următoarele: a) momentul vizual (observația); b) momentul verbal (interogatoriu, anamneză); c) evaluarea simptomelor clinice; d) descifrarea semnificației patologice a simptomelor; e) prescrierea și urmărirea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medic și bolnav, implică, în cadrul acestei comunicări, trei aspecte principale: 1) Alternarea momentelor vorbite (anamneza și dialogul clinic) cu momentele observației (privirea ca examinare clinică a „cazului”) și care constă din următoarele: a) momentul vizual (observația); b) momentul verbal (interogatoriu, anamneză); c) evaluarea simptomelor clinice; d) descifrarea semnificației patologice a simptomelor; e) prescrierea și urmărirea tratamentului medical. 2) Efortul de a defini o corelație între „privire” (observația clinică) și „limbaj” (dialogul medical) este a doua dimensiune a clinicii. Problema teoretică și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unei persoane cu tulburări psihice începe cu examenul clinico-psihiatric al acesteia. Vom prezenta, în continuare, o „schemă-model” a examenului clinico-psihiatric al bolnavilor psihici, în conformitate cu tipul standard de observație medicală, folosit de majoritatea specialiștilor. Orice examen psihiatric are următoarele obiective: I) Anamneza bolnavului, a familiei acestuia sau a altor persoane din anturajul său și care constă din următoarele: 1) Stabilirea antecedentelor familiale ale bolnavului, în special cele de ordin patologic privind următoarele aspecte: a) antecedente directe (părinți, bunici); b) antecedente colaterale (unchi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de la bolnav, din relatările acestuia, sau observația clinică directă. 4) Rezultatul reducției fenomenologice va fi reprezentat printr-un grupaj sindromologic, un veritabil „complex de simptome” reprezentând concluzia raționamentului clinic, respectiv boala, tabloul clinic ce rezultă din aceste grupaje simptomatologice. Reconstituirea anamnezei este o parte esențială a examenului psihiatric și ea constă în regruparea, interpretarea și înțelegerea simptomelor culese în cursul dialogului dintre medic și bolnav. În sensul acesta va trebui ca să ținem seamă de următoarele aspecte: a) Este imposibil de separat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
separat istoria bolii de istoria vieții individuale (psihobiografia) bolnavului. Fiecare element biografic poate avea o semnificație favorabilă sau nefavorabilă în geneza tulburărilor sale clinice, în procesul de dezorganizare a sistemului personalității, a relațiilor sale cu ceilalți, a conduitelor etc. b) Anamneza trebuie să fie cât se poate de obiectivă. Se va face distincția între aspectele obiective ale bolii și relatările subiective ale bolnavului față de propria sa suferință și istorie biografică. Anamneza trebuie să evite aspectele nesemnificative, anecdotice, colecționând și reținând numai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
personalității, a relațiilor sale cu ceilalți, a conduitelor etc. b) Anamneza trebuie să fie cât se poate de obiectivă. Se va face distincția între aspectele obiective ale bolii și relatările subiective ale bolnavului față de propria sa suferință și istorie biografică. Anamneza trebuie să evite aspectele nesemnificative, anecdotice, colecționând și reținând numai datele reale. Culegerea datelor anamnestice constă în a preciza și a ordona relatarea (narațiunea) spontană a bolnavului, căutând să i se completeze „golurile”. Principalele aspecte care trebuie urmărite sunt: - istoria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la boală, sau de la suferință ca trăire subiectivă, la diagnostic ca formă de cunoaștere medicală. Ca act medical, examenul clinic al bolnavului psihic, implică mai multe „etape” succesive și anume: - primul contact cu bolnavul; - explorarea bolnavului, convorbirea medicală sau interviul; - anamneza biografică sau istoricul bolii actuale; - chestionarea anturajului bolnavului; - explorarea psihologică, cu ajutorul testelor psihodiagnostice, a personalității bolnavului respectiv. Vom analiza în continuare aceste aspecte. Primul contact cu bolnavul De regulă, motivele consultației psihiatrice sunt ascunse de bolnav care se rușinează sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lua în discuție felul de viață, situația profesională sau școlară, familială, adaptarea la mediul social al bolnavului, precum și bolile suferite de acesta anterior, modul de debut și evoluție a bolii actuale, starea prezentă. Convorbirea medicală Pentru a se realiza o anamneză, între medic și bolnav se va desfășura o conversație cu caracter de interviu, care ulterior trebuie să se transforme într-o relatare liberă, nedirijată, deschisă și sinceră a bolnavului (narațiunea clinică a bolii). Convorbirea medicală urmărește clarificarea diagnosticului în scopul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
deschisă și înțelegătoare, dând impresia că poate oferi încredere și ajutor eficient bolnavului în rezolvarea problemelor acestuia. În psihiatrie, convorbirea medicală cu copiii și adolescenții, are un caracter particular. De regulă este necesară și participarea altor membri ai familiei la anamneză. Anamneza psihiatrică Anamneza psihiatrică urmărește reconstituirea „istoriei bolii” pe care medicul o va integra în „istoria vieții bolnavului” sau în „psihobiografia” acestuia. În acest caz se au în vedere următoarele aspecte: a) existența unor afecțiuni psihiatrice sau neurologice; b) suferințele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și înțelegătoare, dând impresia că poate oferi încredere și ajutor eficient bolnavului în rezolvarea problemelor acestuia. În psihiatrie, convorbirea medicală cu copiii și adolescenții, are un caracter particular. De regulă este necesară și participarea altor membri ai familiei la anamneză. Anamneza psihiatrică Anamneza psihiatrică urmărește reconstituirea „istoriei bolii” pe care medicul o va integra în „istoria vieții bolnavului” sau în „psihobiografia” acestuia. În acest caz se au în vedere următoarele aspecte: a) existența unor afecțiuni psihiatrice sau neurologice; b) suferințele sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dând impresia că poate oferi încredere și ajutor eficient bolnavului în rezolvarea problemelor acestuia. În psihiatrie, convorbirea medicală cu copiii și adolescenții, are un caracter particular. De regulă este necesară și participarea altor membri ai familiei la anamneză. Anamneza psihiatrică Anamneza psihiatrică urmărește reconstituirea „istoriei bolii” pe care medicul o va integra în „istoria vieții bolnavului” sau în „psihobiografia” acestuia. În acest caz se au în vedere următoarele aspecte: a) existența unor afecțiuni psihiatrice sau neurologice; b) suferințele sau reacțiile emoțional-afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe experiența clinică ce observă (vede) și ascultă (aude) cele relatate de bolnav (acuzele clinice sau „narațiunea clinică”), precum și manifestările bolnavului (expresii, reacții, conduite, comportamente, acțiuni, etc.). Cercetarea cazului clinic, considerat ca un accident, se bazează pe datele furnizate de anamneza clinică și pe reconstituirea evoluției clinice a procesului morbid sau istoricul bolii, de la data debutului acesteia pană în momentul examenului clinic, al întâlnirii medic - bolnav. Examenul clinico-psihiatric urmărește să pună în evidență cu rigurozitate faptele sau manifestările clinice anormale, din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]