405 matches
-
zid care a fost demolat în secolul al XVIII-lea , cu această ocazie fiind distrus și tabloul votiv. Intrarea făcându-se astăzi pe sub o arcadă sprijinită pe doi stâlpi marginali mari, fixați în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior și poligonală pe exterior, și care se sprijină pe două rânduri de pandantivi în stilul tradițional moldovenesc. Catapeteasma este din lemn și datează din epoca
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Lipót (Leopold) Baumhorn (1860-1932) și a fost inaugurată la 20 august 1901. Suprafața clădirii este de 657 m². Stilul de construcție al sinagogii este stilul maur, ea având planul unei bazilici cu trei nave. Sunt prezente elemente decorative gotice (rozete, ancadramentele ferestrelor și porților) și romanice. Sinagoga a fost renovată în anul 2001, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de existență. Ea este folosită și în prezent în scopuri rituale. Pe lângă sinagogă, comunitatea evreilor din Brașov dispune de un restaurant
Sinagoga Neologă din Brașov () [Corola-website/Science/316565_a_317894]
-
cât și ale altarului, consolele treptate formează îmbinări în coadă de rândunică. Deschiderea ușii de acces în pronaos este semicirculară, delimitată de un brâu în formă de funie răsucită, un șir motive geometrice și frumoase rozete în relief. La baza ancadramentului există două rozete mari, bogat ornamentate. Pronaosul este tăvănit, formând o tribună. Cu ocazia reparațiilor din 1930, în peretele plin dintre naos și pronaos au fost tăiate deschideri, concomitent mărindu-se și ferestrele. Prin lărgirea ferestrelor s-au tăiat porțiuni
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
soclu de piatră, înalt, și la partea superioară a fațadelor de un brâu din două rânduri de ocnițe. Absidele laterale sunt decorate cu cinci firide alungite până la soclu, iar absida altarului cu nouă firide. Biserica este luminată prin ferestre cu ancadramente gotice, dispuse astfel: Cele două uși de intrare în biserică (de pe laturile de sud și nord ale exonartexului) au ancadramente de piatră terminate în arc frânt. Deasupra ușii de intrare în stil gotic de pe zidul de sud, puțin mai la
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
sunt decorate cu cinci firide alungite până la soclu, iar absida altarului cu nouă firide. Biserica este luminată prin ferestre cu ancadramente gotice, dispuse astfel: Cele două uși de intrare în biserică (de pe laturile de sud și nord ale exonartexului) au ancadramente de piatră terminate în arc frânt. Deasupra ușii de intrare în stil gotic de pe zidul de sud, puțin mai la dreapta, se află o pisanie încadrată într-un chenar liniar compus din baghete încrucișate la colțuri. Deasupra pisaniei se află
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Se mai găsește o singură icoană, Învierea, a cărei pictură este deteriorată, dar care prezintă un chenar sculptat deosebit de bogat, constituit din funie răsucită, elemente florale imitând laleaua, rozete și un coronament cu volute și elemente vegetale numeroase. Este un ancadrament tipic pentru icoanele întâlnite la bisericile de pe valea Someșului sau a Șieului. Aflată aproape de colapsul total biserica ortodoxă de lemn din Păltineasa a fost prinsă de către Institutul Național al Patrimoniului în Planul Național de Restaurare la inițiativa Direcției Județene de
Biserica de lemn din Păltineasa () [Corola-website/Science/316669_a_317998]
-
cărămidă din Sitani, așa încât biserica de lemn a fost treptat lăsată în părăsire. Aflându-se în mijlocul cimitirului, o vreme a fost îngrijită, dar pe măsură ce anii au trecut a fost complet dată uitării, nemaiîndeplinind nici funcția funerară. Pe grinda orizontală a ancadramentului ușii de la naos cu greu se mai putea descifra o inscripție de unde rezulta: „Aceasta să să știe, Ani lui Hs. 1738, în luna făuraru în 14 zile...Meșteru Nicolae...Vlădicu Isaia, șpanu Sandru, Avram protopop din Ceișoara...” În anul 1756
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Deși dimensiunile lăcașului de cult sunt reduse: 20 m lungime și 6,5 m lățime, zidurile de piatră au o grosime mare (1,6 m). Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. Ușa de la intrare este încadrată într-o ramă dreptunghiulară de factură gotică. Pe panoul aflat deasupra ușii se află două scuturi mici, pe
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
pe unul dintre dealurile satului, la adăpostul unei perdele de pomi fructiferi, întreținută printr-un obicei al locului (de a se planta câte un pom, lângă proaspătul mormânt), biserica aduce prin actul edificării sale și mărturia ctitoriei străbune. Inscripția de pe ancadramentul intrării, de pe latura de sud (la care s-a renunțat ulterior), decorat cu rozete, dinte de lup, triunghiuri, semicercuri, romburi, cerea: ”să se știe că după ce s-o ars biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se rădica această
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
este acoperit cu o boltă, semicilindrică, ușor retrasă de la linia pereților, iar absida, cu o boltă de aceeași formă, intersectează printr-un timpan pe est, cu marginea profilată, racordat, la conturul pereților, printr-o suprafață trapezoidală. În decorul sculptat al ancadramentelor (două la intrările de pe sud, și un altul de la ușa dintre pronaos și naos), domină ornamentul cu izvor alveolar (cioplitură prin așchiere), care se grupează și în pomul vieții, dar se regăsește și dintele de lup, frânghia, crucea înscrisă. Dacă
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
cu șapte laturi. La interior, meșter-grinda bolții naosului și consolele sunt decorate cu motivul frânghiei. Exteriorul bisericii este bogat decorat: fațada sudică are în zona mediană motivul profilat al frânghiei, ușa de intrare în biserică are deschidere în acoladă și ancadrament decorat cu profil simplu dublat de frânghie și rozete, iar în stânga ușii se află o cruce decorată cu aceleași motive. Streașina este sprijinită pe console cu terminație în cap de cal, iar grinzile de sub streașină au muchiile crestate. Acoperișul este
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
având dispusă avansat o galerie cu trei deschideri în arc în plin cintru, deasupra căreia se află o terasă mai mică decât cea de pe fațada de est. Fațadele conțin elemente din repertoriul neoclasic: fronton triunghiular, pilaștri, casetoane (deasupra ferestrelor) și ancadramente ale ferestrelor de formă rectangulară și adâncite în zidărie. Conacul are trei nivele (demisol, parter și etaj), cele 15 camere fiind dispuse simetric în jurul unui hol central, din care se accede în toate camerele prin intermediul a trei culoare. În holul
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
pe fațada sudică, fațadă de-a lungul căreia există și un pridvor ce servește ca adăpost pentru masa pomenilor (acest tip de pridvor constituie un caz unic în regiune). Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
pentru masa pomenilor (acest tip de pridvor constituie un caz unic în regiune). Decorul exterior este relativ sărac, reducându-se la motivele crestate pe ancadramentul portalului. În schimb, ornamentul sculptat apare în interior, înfrumusețând grinzile de la nașterea bolții, dublourile și ancadramentul ușii de acces în naos, piesă remarcabilă, de mare valoare artistică. Ușile împărătești sunt și ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
brâu care împarte fațadele bisericii în două registre inegale. Cel superior este înfrumusețat cu un șir de ocnițe având mici goluri. Cornișa ce continuă și la nivelul absidelor este punctata cu denticuli mari-console. În registrul inferior se află ferestrele cu ancadramente înguste și înalte terminate semicircular și parapetele acestora îngrijit decorate. De o parte și de alta a portalului de intrare, sub pridvor, există două mozaicuri icoane în care sunt reprezentați Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Icoana Sfanțului Gheorghe patronul bisericii
Biserica Sfântul Gheorghe - Grivița () [Corola-website/Science/320196_a_321525]
-
monument aflat în stare de colaps și propunea o serie de intervenții de primă necesitate: Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
pietre de mormânt pusă la căpătâiul preotului Gheorghe de către Vasile Dascăl în anul 1800 duce la concluzia ca cele două persoane au fost martore ale reparației monumentului în 1794. În unghiul dat de forma de acoladă a părții superioare a ancadramentului fostei intrări de pe latura nordică se observă, din interiorul bisericii, prezența unei pietre pe care se află câteva slove dintr-o inscripție în limba slavonă. Aceasta este probabil anterioară momentului construcției actualei biserici, având destinația de pisanie sau piatră de
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
5 m. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos (nartex), naos și altar. Inițial, accesul în lăcașul de cult se făcea prin două intrări (una pe latura sudică și alta pe latura nordică). Intrarea de pe latura nordică are un ancadrament în formă de acoladă la partea superioară și a fost obturată printr-un zid din cărămidă. Pridvorul este separat de pronaos printr-un perete care are o deschizătură mediană prevăzută cu două uși. Această încăpere este luminată prin două ferestre
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
au chenare de piatră asemănătoare cu cele ale paraclisului Sf. Ștefan. În registrul superior, ferestrele sunt de dimensiuni mai reduse și se termină în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
Adusă din satul Cașva, de pe valea Gurghiului, biserica are planul dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca stâlp de sprijin. Prezintă în partea superioară decorații sculptate, simbolurile fiind bine cunoscute: crucea și soarele. Partea inferioară mai păstrează urme ale unei inscripții, din păcate în
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
dreptunghiular, cu pronaos poligonal, cu trei laturi spre vest și absida altarului decroșată cu cinci laturi. Prispa, aflată pe latura de sud, adăugată mai târziu, adăpostește intrarea în biserică. Vechiul ancadrament al intrării, a fost înlocuit, una din piesele fostului ancadrament fiind folosită ca stâlp de sprijin. Prezintă în partea superioară decorații sculptate, simbolurile fiind bine cunoscute: crucea și soarele. Partea inferioară mai păstrează urme ale unei inscripții, din păcate în prezent fiind prea deteriorată pentru a putea fi citită. Inscripția
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
ot Bărbătești, împodobindu-o și înfrumusețându-o du/pă cumu să vede, ca să aibă vecinică pomenire; leat 1776, / s-au săvârșitu la oc(t)omvre 6 zile, ani de la Adamu, 7284. 1775 (7284) octombrie 6 Pisanie în partea superioară a ancadramentului de piatră de la ușa de intrare în biserică; literă de 5 cm, în relief, pictată cu galben pe fond albastru, într-un câmp de 75x125 cm. Inscripție pe peretele de la est al pridvorului, în partea din dreapta; literă de 2,5
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
și frumoasă. Pronaosul și naosul se încheiau la partea superioară cu calote, iar altarul cu o concă -sfert de sferă. Golurile ferestrelor, caz din păcate curent, posibil să fi fost mărite față de cele originale, care este posibil să fi avut ancadramente din piatră. Modelatura fațadelor este caracteristică bisericilor de zid realizate pe aceste meleaguri în această epocă și anume: - la nivelul cornișei - două sau trei rânduri de denticuli din cărămidă, la ora actuală îngropați în tencuială; - un brâu median alcătuit dintr-
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
superior (camera clopotelor), dispuse pe laturile de vest, sud și est și o fereastră dreptunghiulară pe peretele nordic al parterului. În interior, biserica este compartimentată în pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este de formă dreptunghiulară, ancadramentul având formă de acoladă la partea superioară. Încăperile bisericii au bolți simple, de forma unor calote sferice. Între pronaos și naos nu există un perete despărțitor, ci doar un arc sprijinit lateral pe doi pilaștri. Interiorul bisericii nu este pictat
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
se compune dintr-un pronaos și naos, înscrise unitar unui perimetru dreptunghiular, continuat cu un altar poligonal, cu pereții retrași, și, de asemenea, cu pridvor pe latura de sud, unde se afla și ușa de intrare în biserică, într-un ancadrament decorat cu motive geometrice și cu inscripția cu caractere chirilice a anului edificării, în partea superioară. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile sale laterale fiind înălțați stâlpii de susținere ai turnului. Acesta a avut inițial galeria închisă și coiful octogonal, cu
Biserica de lemn din Dealu Negru () [Corola-website/Science/315386_a_316715]