319 matches
-
care par a se asemăna. O întrebare de genul: ξ Unde este înmormântat Mihai Eminescu? nu are drept scop să ne furnizeze o informație necesară sporirii cunoștințelor noastre despre poetul național, ci una care să ne ajute să caracterizăm persoana anchetată. Rostul acestor întrebări - evident, de aceeași natură cu cele folosite în orice situație de examen- nu este, pentru sociolog, în primul rând, acela de a măsura în mod cât mai corect nivelul cunoștințelor oamenilor într-un domeniu oarecare. Ele evidențiază
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fi folositoare, deși, în general, un cercetător cu experiență stăpânește bine aceste aspecte. Nu este nevoie să mai demonstrăm că ambele categorii de probleme se rezolvă în funcție de tema cercetată, de tehnica folosită și de caracteristicile (intelectuale, în speță) ale populației anchetate. 1.2.3. Alegerea eșantionului Problemele eșantionării, inclusiv o serie de aspecte practice ale acestei operații, au fost expuse în cele două capitole special dedicate acestei chestiuni de maximă importanță pentru anchetă și sondaje. Acolo am insistat poate exagerat de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
este vital pentru cercetare, se poate stabili o nouă legătură cu subiectul, cel mai simplu fiind să dispunem de numărul său de telefon. În cadrul aceluiași chestionar se pot întâlni mai multe nonrăspunsuri. Acest fapt deja reprezintă un indiciu că subiectul anchetat sau situația în care s-a desfășurat convorbirea, a prezentat anumite particularități specifice. Din discuția cu operatorul (când acesta este în apropiere) și din analiza răspunsurilor la celelalte întrebări va trebui stabilit dacă acordăm sau nu încredere răspunsurilor înregistrate și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oameni trimiși în instanță din fiecare sat devenea deranjantă pentru autoritățile statului sub multiple aspecte care nu mai comportă comentarii. De altfel, unii dintre vecinii noștri, participanți la răscoală, nu apar în nici o listă sau document. De asemenea, dintre cei anchetați și arestați, unii au stat mai multă vreme închiși, alții mai puțin. Avem textul cererii arestatului Costache Hagiu din satul Salcia, considerat de către autorități cap al răsculaților, solicitând de la autoritatea supremă a statului, regele și regina, eliberarea din închisoare, cerere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categorie sînt incluse și acele întrebări care își propun să surprindă atitudini, credințe, așteptări ale subiecților, dar considerăm că acest sens este prea larg. Întrebările de cunoștințe incluse în chestionare nu au un scop evaluativ, ci permit caracterizarea unei persoane anchetate. Întrebările de control sau „itemii de minciună” nu conduc la achiziția unor informații propriu zise, ci contribuie la verificarea acurateței cu care un respondent a răspuns la alte întrebări. Exemple: „Cît timp petreceți zilnic rezolvînd temele pentru acasă?” (întrebare factuală
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a fost informat biroul regional P.M.R., în baza cărora s-au luat măsurile politice și organizatorice pentru lichidarea acestor abuzuri. Noi propunem ca elementele ce au recurs la bătăi, rețineri de cetățeni, ca metode de presiune, să fie arestate și anchetate. [f. just!] MINISTRUL AFACERILOR INTERNE General-colonel Alexandru Drăghici A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R., Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 3/1959, f. 2-10. (Documentul a fost publicat, dar fără adnotările făcute de Gheorghiu-Dej, în Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu (eds
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acest lucru, propun să se elaboreze o instrucțiune a Comitetului Executiv cu caracter strict intern pentru uzul comitetelor regionale, raionale și orășenești de partid. Prin această instrucțiune aș vedea necesar să se reglementeze modul de rezolvare a cazurilor când trebuie anchetați, cercetați și reținuți membrii de partid sau cei fără de partid aleși în organele eligibile ale organizațiilor de stat și obștești, precum și celelalte metode și aspecte specifice muncii de securitate în care organele de partid trebuie să-și dea părerea și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
tuturor țărilor din Uniunea Europeană, infracționalitatea este percepută ca o problemă secundară față de problemele economice (șomaj sau situație economică). Pentru interpretarea corectă a rezultatelor Eurobarometrului, trebuie să avem în vedere că „infracționalitatea” a figurat prima pe lista problemelor din care persoanele anchetate puteau să identifice două dintre cele mai importante, fapt ce a atras un plus de răspunsuri (probabil, 5%). Pe de altă parte, pentru ca raportarea evaluării importanței infracționalității la experiența victimală să aibă relevanță, trebuie subliniat că termenul de „infracționalitate” are
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
6.000 de cazuri). Există două tipuri de mobilitate în subeșantionul-panel: a) „mobilitatea gospodăriei” (unele gospodării părăsesc ancheta din cauza mobilității teritoriale sau a decesului); și b) „mobilitatea indivizilor” (doar unii indivizi dispar de la an, la an chiar dacă gospodăria este încă anchetată). Pentru prima categorie ar trebui să avem un identificator al gospodăriilor selectate inițial să fie intervievate în fiecare an, pentru a putea compara caracteristicile gospodăriilor intervievate în toți cei trei ani cu gospodăriile care au dispărut și astfel să decidem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
chiar și în acest caz, grupul este poziționat mai bine deoarece 45% nu au fost excluși în toți anii sau în doi ani. Indivizi multiplu excluși ce suferă și de excluziune pe piața muncii. Chiar dacă doar peste 13% dintre indivizii anchetați se confruntă, la această vârstă, cu excluziunea de pe piața muncii (însemnând că nu sunt nici angajați și nici pensionari), peste 54% dintre membrii acestui grup sunt excluși de la această dimensiune. Grupul se confruntă totodată într-o măsură mai ridicată cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociologice ale celor anchetați și care vor folosi drept variabile explicative ale valorilor. Acest demers trebuie să fie exhaustiv, căci, dacă uităm unul din factori, după terminarea anchetei va fi prea tîrziu să reparăm ceva. Testele îi invită pe cei anchetați să aleagă din listele de valori elaborate în prealabil, pentru a le diagnostica apoi sistemul de valori. Rokeach (1973), spre exemplu, a prezentat 18 va-lori terminale (stări preferate de viață, ca dragostea, cu componenta ei spirituală și sexuală, familia
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sociale, eșantionul a fost redresat pentru a asigura paritatea la nivelul variabilei ZEP, atât în 1995, cât și în 2003. Acest eșantion cuprinde 49% băieți și 51% fete, cu vârste între 11 și 17 ani. Din eșantion sunt excluse școlile anchetate în 1998-1999, care erau aproape toate sensibile (le vom folosi doar pentru evoluția acestui tip de școli). Comparația se face așadar între două eșantioane echilibrate din 1995 și 2003. Eșantionul este reprezentativ pentru sex, vîrstă, repartizarea pe clase. El include
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vor fi tipărite. Istoria cercetării sociale empirice care se bazează pe ajutorul observatorului individual este plină de exemple de persoane indignate (Barnes 1980:70-72). Pe acest fond de relații ambigue între cei mai binevoitori anchetatori și cele mai cooperante persoane anchetate, cercetarea socială are și acte de înșelătorie intenționată. Cei care furnizează informațiile îi pot minți pe cercetători, iar cercetătorii, la rîndul lor, pe aceștia. Dacă există încredere reciprocă, atunci ei pot minți pentru a se proteja unii pe ceilalți, pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
atenție deosebită minciunilor spuse de persoanele chestionate. Discutînd despre modul în care se realizează investigațiile etnografice (Griaule 1957:56-61), el detaliază diferite tipuri de minciuni la care se poate aștepta cercetătorul (Clifford 1983: 137). Pentru Griaule, minciunile spuse de persoanele anchetate sînt obstacole în calea căutării adevărului, încît pentru el o situație "ideală" ar fi aceea în care cei chestionați ar putea fi manipulați în așa fel încît să spună adevărul. Atitudinea pozitivistă pe care Griaule și majoritatea antropologilor sociali ai
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
În general, sinceritatea celor chestionați nu poate fi verificată; lipsește interacțiunea directă, prelungită în situații din viața de zi cu zi între cercetăror și persoana chestionată. Cu toate acestea există anumite dovezi că în interviurile directe răspunsurile date de persoanele anchetate sînt influențate de prezența unei a treia persoane (Taietz 1962). Anecdotele sugerează că dacă un soț și o soție sînt intervievați împreună, pot da răspunsuri care au scopul de a-l păcăli fie pe cercetător, fie pe partener. Dacă se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lui Mihai Ungheanu, Iulian Vlad, Constantin Vasile etc. În lucrarea amintită anterior, Mihai Ungheanu avansează ideea fabricării teroriștilor într-un diabolic scenariu al diversiunii 149. În fond, teroriștii români n-ar fi existat. Ei au fost însă fabricați, amplu mediatizați, anchetați, condamnați și închiși pentru că erau "mai necesari acolo decît în libertate"150. În spatele acestei perdele de fum, adevărații teroriști au devastat clădiri, au incendiat instituțiile statului, au asasinat "oameni în uniformă" (gri sau albastră) cu scopul precis de a manipula
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
port. ventre). Cuvântul apare într-un text de la începutul secolul 17, dar în prezent este considerat învechit, fiind foarte puțin folosit. Din harta consacrată acestui cuvânt în Atlasul lingvistic român, rezultă că termenul are foarte multe sensuri, în diversele localități anchetate: „stomac“, „diaree“, „organe genitale“; nemaifiind folosit, sensul lui nu este bine cunoscut. pântece, burtă, foale De remarcat că în câmpurile semantice există perechi sau serii de sinonime. Unele sunt mai vechi și au apărut datorită nevoii de expresivitate, altele sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
va Întâmpla nimic. Nu s-a observat Însă să se fi luat măsuri de siguranță În oraș”. Acuzarea În procesul fruntașilor autorităților din Iași și-a expus opinia cu privire la acest aspect al fugii de răspundere: „Reprezentanții autorităților de la acea dată, anchetați azi, declară că nu au știut nimic ce se petrece, n-au văzut nimic, nu știu cine a comis crimele, nu știu cine a dat ordine - ca și când ei nici nu ar fi existat acolo. Din toate actele de instrucție șadunateț În cauză se stabilește
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a) să se documenteze atent cu privire la presupusele abuzuri; (b) să demonstreze clar că statul e responsabil de acele abuzuri, conform legislației internaționale și (c) să creeze un mecanism prin care să poată prezenta eficient, la nivel național și mondial, abuzurile anchetate” (fragment citat în Thomasxe "Thomas, Dorothy Q.", 1993, p. 83). Pentru ca lucrurile să funcționeze, femeile trebuie să adune datele, să obțină un consens internațional și local, să conceapă mecanisme prin care să facă abuzurile cunoscute și să exercite presiuni la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]