2,199 matches
-
ei față de Petru trecea pe nesimțite În compasiune: un sentiment cu evoluție imprevizibilă asemenea unui mutant viral, rebel la tratamente clasice. 3. Doar primele secunde din noul an sunt cu adevărat noi, observă doamna Emilia Lapedatu, o arhiva vie de anecdote legate de viața artiștilor care trecuseră prin orașul lor de-a lungul anilor. Ele sunt clipe de grație, necontabilizabile, și nu fac altceva decât să Însuflețească precum o răsuflare divină cenușa anului scurs, În care noi vom cultiva cu hărnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
mare parte din viața unui om ține de modul și motivele punerii ei în funcțiune. De construirea sistemelor, dispozitivelor, motoarelor. De întoarcerea mecanismului de ceas al debitelor directe, de configurarea livrării ziarelor, aniversărilor, fotografiilor, rambursarea cheltuielilor făcute pe card și anecdote. De pornirea motoarelor lor, punerea lor în funcțiune și trimiterea lor în viitor să-și facă treaba la intervale regulate sau neregulate. Când o persoană pleacă sau moare sau se sfârșește, lasă în urmă o imagine reziduală; își imprimă conturul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Turism, 1985 ; Reeditate, 1990, Ed. Garamont. 2. Romane Ultimul împărat, Ed. Recif, 1993 Prințesa spioană, Ed. Flamingo, 1994 Ultima împărăteasă, Ed. Cartega, 1995 Ultima concubină, Ed. Cartega, 1998 Ultimul eunuc, Ed. Cartega, 1998 Suflete pereche, Ed. Cartega, 2000 Fabule și anecdote, Ed. Dalsi, 2001 Adevărata istorie a lui AQ, Ed. Dalsi., 2001 Sorgul roșu, Ed. Cartega, 2006 Divorțul, Ed. Cartega, 2007 Grădina liniștită, Ed. Cartega, 2007. 3. Legende Cei opt nemuritori, Ed. Cartega, 2006 Legende pe Drumul Mătăsii, Ed. Cartega 4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
m-ați întrebat odată / Și v-am răspuns cu nu. Și așa / Am obținut o convorbire mai... scurtată.“ Ce e de râs în asta? Am putea continua așa până la adânci bătrâneți. Singurele epigrame reușite sunt cele rezultate din versificarea unor anecdote aflate circulație. Există, de exemplu, o glumă populară în legătură cu mineriadele: „- Care-i cel mai bun vin? - ...? - Vin minerii.“ Ion Grosu preia fără ezitare această glumă și o transformă într-o epigramă: ‹ „Reminiscențe : Amicii mei de vorbă și pahar / Lovesc în
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
puțin Frederic II al Prusiei, autorul cărții Anti-Machiavel (1740). Deși corijată de Voltaire, cartea rămîne de un "verbalism insuportabil", cum spun biografii. (Vezi Pierre Gaxotte, Frederic II, Paris, 1938). Plecînd de la acest act de ipocrizie a regelui s-a născut anecdota care povestește că Frederic i-a dat dreptate unui morar în fața unui senior abuziv, dar n-a ezitat să ocupe ținuturi care nu erau ale lui (din Polonia). Cît despre Voltaire, acesta se despărțise în păreri de princiarul său prieten
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
în exterior sau munca domestică. În măsura în care, din punct de vedere cultural, femeile, mai curând decât bărbații, îndeplinesc muncile casnice, trebuie găsit un punct de echilibru între aceste activități, toate la fel de importante pentru bunul mers al economiei. Să amintim aici despre anecdota culeasă de Pigou, după care bărbatul care-și ia bucătăreasa de soție face să scadă PIB-ul încetând s-o mai plătească a doua zi după căsătorie deși ea continuă, ca și în ajun, să exercite aceleași funcții. Maternitatea este
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
întregii lor familii en guise de testament. E vorba despre un testament spiritual, firește. Aceste viziuni concrete, rod al unor experiențe mistice, supramundane, cu rol mobilizator (protagoniștii urmăresc progresul în virtute al neamului lor), se combină cu numeroase apoftegme sau anecdote formative, rod al experiențelor oferite de viața obișnuită, de zi cu zi. Prin urmare, scopul urmărit de autorii apocalipselor este, dacă putem spune așa, unul pragmatic: menținerea pe drumul bun a urmașilor autorului fictiv. În această bătălie pentru stimularea virtuții
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nimerește să aibă loc, acest tip de întâmplări îi magnetizează numaidecât pe oameni; ei își lasă și familie, și meserie, doar spre a se preocupa un timp îndelung cu dezbaterea noilor vești sau a noilor zvonuri, și cu născocirea de anecdote felurite, bazate, în fond, doar pe niște bârfeli muierești, și cam atât. Ei pierd întotdeauna din vedere faptul că, în realitate, nimeni nu le cere să se implice câtuși de puțin în problemele altora. Personal, nu știu cât de binevenit este lucrul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ocupației americane, aproape toată lumea practica o formă de comerț ilegal, astfel încât procesele aflate pe rol implicau invariabil persoane altminteri oneste, constrânse însă de împrejurări să sfideze reglementările în vigoare pentru a-și putea ajuta familia înfometată. În epocă, circulau chiar anecdote cinice, potrivit cărora singurii oameni care nu încălcau legea erau cei aflați deja în închisoare. Așa stând lucrurile, legea morală a lui Yamaguchi de sub cerul proaspăt presărat cu cenușă atomică îi dicta acestuia un singur imperativ categoric: "Supune-te măsurii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
puțin pretenția ei) legitimează titlul de crai, ci altceva, acel donjuanism referitor la viața boemă și ușuratică, pe care, Ťoameni fără căpătâiť, personajele o duc: și dacă ei doar se deghizează în crai, la fel cu mahalagiii lui Melamos din anecdota lui Fotino, nefiind cu alte cuvinte decât niște uzurpatori ai acestui titlu, nu văd motivul pentru care l-am exclude pe Pirgu din rândul lor. Cu atât mai mult cu cât, în quartet, rolul lui este la fel de important ca și
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
6. Winoakuma Kosuma 7. Furatzara Kutotu 8. Bagabany Labayatu 9. Totkumita Madeskurk 10. Nufurytu Furyo 11.Latrukata Wikushpaga 12. Yopapnumay Kiolanu *** Fostul ministrul al Agriculturii Ilie Sarbu a suferit mai demult un accident de vânătoare, fiind împușcat în... zona inghinala. Anecdota ...despre ce s-a întâmplat cu adevărat la partida de vânătoare a lui Ilie Sîrbu. Ministrul, împreună cu ceilalți vânători - în frunte cu Adrian Nastase - se postează în arc de cerc, încercând să încolțească un mistreț. La un moment dat, un
BANCUL ZILEI: Băsescu la psiholog () [Corola-journal/Journalistic/68613_a_69938]
-
ad absurdum, argumentum ad verecundiam, petitio principii, post hoc ergo propter hoc, legea noncontradicției, etica aplicată, argumentul ontologic etc. Motivul invocat de autori pentru întocmirea unei astfel de antologii stă în identitatea de structură dintre ideile de tip filosofic și anecdotele de tip umorist. Cu alte cuvinte, dacă dăm la o parte aparența facilă a bancurilor, dedesubt vom afla o schemă logică pe care o vom regăsi în alcătuirea marilor probleme filosofice. Cum s-ar spune, bufonii și gînditorii sunt mult
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
de ridicol și reducînd-o la un joc de cuvinte. În ambele cazuri, rezultatul e același, căci problema rămîne nerezolvată, atît a doar că, în loc de amărăciunea dată de neputința dezlegării ei, te alegi cu o hohotire sarcastică de bufon satisfăcut. Toate anecdotele din carte, pretind autorii, au un sîmbure filosofic, de unde și numele de filosdotică, pe care îl dau antologiei de față. „Structura și suculența unei anecdote pe de o parte și structura și suculența unui concept filosofic pe de alta au
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
dată de neputința dezlegării ei, te alegi cu o hohotire sarcastică de bufon satisfăcut. Toate anecdotele din carte, pretind autorii, au un sîmbure filosofic, de unde și numele de filosdotică, pe care îl dau antologiei de față. „Structura și suculența unei anecdote pe de o parte și structura și suculența unui concept filosofic pe de alta au la bază același material; ambele «gîdilă» mintea în mod similar. Motivul este simplu: filosofia și anecdotele au izvorît dintr-un impuls identic - acela de a
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
îl dau antologiei de față. „Structura și suculența unei anecdote pe de o parte și structura și suculența unui concept filosofic pe de alta au la bază același material; ambele «gîdilă» mintea în mod similar. Motivul este simplu: filosofia și anecdotele au izvorît dintr-un impuls identic - acela de a ne buimăci modul în care percepem lucrurile, de a întoarce lumea cu susul în jos și a scoate la lumină adevărurile ascunse, adesea stînjenitoare, despre viață. Ceea ce un filosof numește revelație
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
de valoare invocate. Dacă trecem peste micimea de amuzament a cărții să ne oprim asupra problemei puse de autori - dacă așadar facem ceea ce ei nu fac cu ideile filosofice, adică să le ia în serios - merită să ne întrebăm dacă anecdotele și dilemele au aceeași natură și același rost. Cred că autorii săvîrșesc trei echivalențe ilicite. Prima este că iau tactica discursivă a filosofilor - și anume contrarierea bunului-simț prin formularea unor paradoxuri ce ajungă să fie privite ca scop în sine
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
cer predilecție temperamentală și nu inteligență nativă. Tocmai de aceea nemții fac filosofie și nu spun bancuri, și tocmai de aceea cei doi autori, Thomas Cathcart și Daniel Klein, spun bancuri și nu fac filosofie. Există un singur gen de anecdote care depășește nivelul bancurilor și intră în categoria textelor filosofice: povestioarele cu tîlc de inspirație orientală, care pot fi privite ca bijuterii cuprinzînd o înțelepciune ce poate fi convertită în limbaj filosofic. Numai că autorii noștri nu se apleacă asupra
Hohotul filosofilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6775_a_8100]
-
un destin al materiei. Citită în această cheie, sculptura lui Maxim Dumitraș, iar prin sculptură trebuie înțelese și instalațiile lui, performance-urile care implică materialele și formele sculpturii, episoadele de land art etc., oferă toate caracteristicile unui artist Oriental, care refuză anecdota și figurativul pentru a surprinde și comunica energiile subtile ale materiei, forma ca interioritate, ca eveniment spiritual și creația însăși ca formă de cunoaștere și de contopire cu transcendența. Asemenea lui Paciurea și, mai ales, lui Brâncuși, Dumitraș evadează din
Sculptura, de la materie la sens (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7921_a_9246]
-
adevărul, dar numai sub paravanul comicăriei, era bufonul curții, și asta fiindcă se bucura de imunitatea implicită a unui rol pe cît de ingrat pe atît de eficient social - rolul aschimodiei pocite care își distrează nobilii rostind blestemății și povestind anecdote scabroase - tot așa astăzi, în Bucureștiul secolului XXI, Dan Puric și-a asumat rolul delicat al aschimodiei imperiale. Atîta doar că nu are nevoie nici de cocoașă și nici de travestiuri deocheate pentru a spune adevărurile pe care alții le
Pe orbita popularității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7447_a_8772]
-
singur, în fond. Obligat, însă, la ieșirea în lume. Leacul, verificat, al oricărui fiasco. Și istoria mare-mică merge mai departe, cu povești din Bucureștiul pe vremea rușilor, cu anii tot mai scurți, pe măsură ce se precipită evenimentele, cu intermezzo-urile de anecdote din studenție, cu Lucia de Lamermoor la Operă, cu Claymoor, în arenă. Cu cronici vesele și triste, la vremuri nu mai prejos. Cu Camera care "fierbe ca o oală de smoală." Cu încleștările din nimic și cu vorbele din orice
Domnul B. by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7943_a_9268]
-
ce, îndeobște, i se atribuie sfîntului miros, are parte Arghezi, ca de la limbă ascuțită la maestru al subtilităților, fie ele ale ironiei, sau ale celei mai nepămîntene delicateți. Lumea lui de paradoxuri e prinsă într-o frază de înaltă, în ciuda anecdotei, înțelegătoare conciliere: "Tudor Arghezi a dovedit încă o dată că zeii pot fi ciopliți în café glacé sau în pastă de dinți și că bronzul și marmura pură nu se refuză caricaturii, dacă în clipa zămislirii le-a străbătut fiorul tainic
Deconturi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7964_a_9289]
-
rezumîndu-le sub: facu-ți, dregu-ți. Nu se înjură deloc la Camil Petrescu, deși se merge cu birja. Autorul e preocupat doar de tensiunea intelectuală a pasagerilor. Asupra limbajului frust al conducătorilor de vehicule, un personaj al lui Panait Istrati povestește anecdota vizitiului care îl transportă pe mitropolit. Nu își permite limbajul obișnuit și caii nu percutează. Pasagerul, în criză de timp, dă dezlegare la sudalme și echipajul ia viteză. La destinație, înalta față îi va reproșa doar că a înmulțit în
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
românești (bucureștene în primul rând) în perioada interbelică. Sunt trecute în revistă idei ale unor intelectuali de primă mână, întâmplări și replici menite să lumineze caractere, vorbe pline de înțelepciune, dar și "perle" de umor involuntar, fapte diverse și simple anecdote. Toate au ca efect, în final, retușarea sensibilă a imaginii noastre despre anii interbelici, introducerea fiorilor existenței reale în îmbătrânitele fotografii alb-negru. Multe dintre problemele presei interbelice sunt de mare actualitate în jurnalismul de astăzi. La constatările lui Constantin Argetoianu
Parfumul anilor interbelici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7665_a_8990]
-
ochiul liric debordează marginile conceptului. Asta nu înseamnă că detaliile se reduc la înșiruirea unor însemnări personale care se chircesc într-un nod individual lipsit de interes cultural. Întotdeauna întîmplarea e însoțită de un adagiu speculativ, întotdeauna faptul de viață, anecdota sau emoția e filtrată printr-o schemă conceptuală. Cu alte cuvinte, dacă viața fără teorie e zbatere oarbă și teoria fără viață e apoftegmă sterilă, atunci îmbinarea lor naște ipostaza filozofiei vii. Iar în Scrisori către fiul meu temele care
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
locuiau într-un loc știut numai de matematicieni. Departe de ochii lumii, cifra și cifrul se iubeau. În fiecare seară, se adunau acasă: 1+1." (pag. 51) Nu e, acesta, cel mai slab poem din Adora. În definitiv, fiind o anecdotă de amor, de undeva dindărătul calambururilor, tot îi vine o undă de farmec. Dar ce ne facem cu meniul fantezist (și imposibil) instrumentat sub forma unui hohot de râs ? El sună ca o antologie a sintagmelor de succes din Academia
Manierisme by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6838_a_8163]