345 matches
-
albe ("Galium mollugo"), dumbăț ("Teucrium chamaedrys"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), coroniște ("Coronilla varia"), păiușul ("Festuca cinerea"), iarbă-mare ("Achnatherum calamagrostis"), alior ("Euphorbia cyparissias"), sclipeți ("Potentilla erecta"), albăstriță ("Centaurea micranthos")., sipică ("Scobiosa ochroleuca"), brândușă de toamnă ("Crocus banaticus") sau păștiță ("Anemone nemerosa"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale protejate sau zone de agrement), astfel:
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
pajiștile și fânețele ariei naturale sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: iris ("Iris aphylla"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), didițelul ("Pulsatilla albă"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus"), ghiocel ("Galanthus nivalis") sau pâștița ("Anemone nemorosa"). Fauna ariei naturale este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, si amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere: căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de specii rare, dintre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), coșaci ("Astragalus romeri"), vulturică ("Hieracium pojoritense"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), tulichină ("Daphne mezereum"), tămâioară ("Viola joói"), ciucușoară ("Alyssum saxatile"), păștiță ("Anemone nemorosa"), firuță ("Poa rehmannii"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus"), schinduc ("Conioselium tataricum") sau astragalus ("Asrtagalus purpureus"). Lumea animalelor este una variată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, batracieni și pești, astfel: Mamifere cu specii de
Masivul Hășmașul Mare, Piatra Singuratică - Hășmașul Negru () [Corola-website/Science/325479_a_326808]
-
o zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură condiții prielnice de viețuire unei reptile din familia "Colubridae" - năpârca ("Natrix natrix"); specie faunistică protejată la nivel european prin aceeași directivă a UE.
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
zonă acoperită cu fânețe piemontane nealterate unde vegetează rarități floristice protejate prin "Directiva 92/43/CE" (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); printre care specii de: anemone ("Anemone narcissiflora") și carlina ("Carlina acanthifolia"). Arealul rezervației asigură condiții prielnice de viețuire unei reptile din familia "Colubridae" - năpârca ("Natrix natrix"); specie faunistică protejată la nivel european prin aceeași directivă a UE.
Ferice Plai și Hoancă () [Corola-website/Science/324918_a_326247]
-
de acum”, „Priviți lumina ce a nins în zori”, „Și dacă vei pleca”, „Regretele târzii”, „Un simplu te iubesc”,„Singur printre oameni”, „Să-mi spui mereu că mă iubești”, „Magazinul meu de vise”, „Ți-am dăruit o floare”, „Ah, femeia!”, „Anemone mii”, „Când ninge”, „Pe cărările vieții", „O poveste de o zi”, „Un pas pe zăpadă”, „Și gândurile plâng”, „Mai mult decât iubire”, „Mon amour chou-chou”, „Iubesc, iubesc” etc, etc. Toate cântecele apărute pe discuri de vinil, casete si CD-uri
Dan Iagnov () [Corola-website/Science/326908_a_328237]
-
crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), lalea de munte ("Fritillaria montana"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"). Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni; dintre care unele aflate pe lista roșie a IUCN și protejate la nivel european prin "Directiva C.E.
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
întâlnite rarități floristice de pajiște și stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), urs brun ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
lutea), bulbuc de munte ("Trolius europaeus"), gălbenuș ("Crepis jacquinii"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). În vecinătatea rezervației
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
Campanula carpatica"), drețe ("Lysimachia nemorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), iarbă-grasă ("Sedum sexangulare"), lopățea ("Lunaria rediviva"), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel ("Symphyandra wanneri"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense") sau cupă ("Gențiana kochiana"). În arealul rezervației își au habitatul mai multe specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate la nivel european
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
foaie-grasă ("Pinguicula alpina"). Alte specii de ierburi și flori semnalate în arealul parcului: narcisa ("Narcissus radiiflorus"), ghințura ("Gențiana clusii"), țăpoșica ("Nardus strictă"), degetăruț ("Soldanella hungarica"), unghia-păsării ("Violă declinata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), leurda ("Allium ursinum"), coada-calului ("Equisetum arvense"). Ciuperci comestibile În
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
este un film de comedie românesc din 2006, regizat de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sebastian Papaiani, Denis Ștefan, Anemona Niculescu, Valentin Teodosiu, Magda Catone, Șerban Ionescu, Ștefan Sileanu și Nicodim Ungureanu. Filmul a fost realizat la 30 de ani după comedia "Păcală" (1974). Personajul principal din primul film, Păcală, are un fiu care îi calcă pe urme și își
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
el niciun document, dar i se permite să treacă frontiera pentru că reușește să răspundă la toate ghicitorile vameșului român (Virgil Ogășanu) și că îi lasă acestuia porumbița drept cadou. Într-un sat, Păcălici o salvează pe Tândălița zisă și Păcala (Anemona Niculescu) din mâinile lui Popa Șorici (Valentin Teodosiu), care fusese răspopit pentru că era bețiv și curvar. Acesta strânsese o avere în timpul cât fusese preot peste mai multe sate și îi înșela pe oamenii care munceau pe moșia sa, tăindu-le
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
în întregime nouă, fiind formată din aproape 200 de actori. Pe lângă actori cunoscuți ai teatrului românesc precum Sebastian Papaiani, Ileana Stana Ionescu, Șerban Ionescu, Virgil Ogășanu, Mitică Popescu sau Magda Catone, au fost aleși și mulți tineri debutanți: Denis Ștefan, Anemona Niculescu, Adrian Ștefan și alții. Sebastian Papaiani avea 36 de ani atunci când l-a interpretat pe Păcală în filmul original. El îl interpretează în acest film pe bătrânul Păcală ce-și povățuiește fiul (interpretat de Denis Ștefan) pentru a-i
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
apărea în scenariu, iar Saizescu nu se gândea să apeleze la Papaiani pentru noul film. Deoarece toată lumea îl întreba însă de el, scenaristul a creat personajul tatăl lui Păcală special pentru el. Pentrul rolul Păcălița se aflau în competiție actrițele Anemona Niculescu și Georgiana Paraschivescu. Regizorul a optat pentru prima dintre ele, deoarece terminase de câțiva ani facultate și avea mai multa experiență. Fiind remarcată la probe, Georgiana Paraschivescu a primit rolul fetei Răspopitului. Filmările au avut loc în mai multe
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
timpul și mânca pachetele de țigări ale celor neatenți. Deoarece Sebastian Papaiani avea deja programat un film de televiziune ("Bani de dus, bani de întors"), în regia lui Alexandru Tocilescu, el nu a participat la filmări decât șapte zile. Actrița Anemona Niculescu era să se spânzure în scena în care Păcălița urma să fie atârnată în ștreang. În timpul filmărilor acelui cadru, regizorul a oprit activitatea pentru ca echipa să facă pauză de masă, iar actrița a sărit și ea de pe butoiul pe
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
fost înregistrată în studiourile Electrecord și Sahia Film. Textele cântecelor au fost scrise de Geo Saizescu (Cântecul lui Păcală și Cântecul de iubire) și Antonio Olinto (Cântecul Paiaței) și puse pe muzică de Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Pinus mugo"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice de pajiște și de stâncărie (dintre care unele foarte rare) cu specii de: garoafa de munte ("Dianthus glacialis"), părul porcului ("Juncus trifidus"), gențiana ("Gențiana closii"), târsa mică ("Oreochloa disticha"), sisinel de munte ("Anemone alpina"), păiuș ("Festuca supina"), ghințurică ("Gențiana frigida"), ghințura ("Gențiana verna"), sau "Ranunculus glaciaris". Fauna este diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de: • mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră de Tatra ("Rupicapra rupicapra tatrica" - specie
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]