2,784 matches
-
anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea tolerantei la efort în ultima lună; 2. prezența anginei pectorale, tipul crizelor, gradul de control al acestora prin tratament; 3. existența în antecedente a unui infarct miocardic acut (data accidentului, tipul de tratament urmată; 4. existența H.T.A și gradul de control al acesteia prin tratament; 5. existența în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
-11% Clasa III (13-25 puncteărisc cardio-vascular mare 13%-25% Clasa IV (>26 puncteărisc cardio-vascular foarte mare 30%-100% Următorul algoritm se poate utiliza în continuare pentru investigarea preoperatorie (Milleră: Bolnavul prezintă una sau mai multe din următoarele manifestări: durere toracică, angină pectorală, semne de insuficiență cardiacă congestivă, H.T.A., diabet zaharat, tulburări de ritm, dispnee, infarct miocardic în antecedente, fumat, vârsta >40 ani la bărbați, >50 ani la femei, intervenție chirurgicală în sfera vasculară. 115 NUDA nici un criteriu ≥ 3 criterii 1
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
kinetică ventriculara variabile Cateterism cardiac Există modificări de kinetică ventriculară fixe Leziuni corectabile chirurgical Leziuni necorectabile chirurgical PTCA sau bypass coronarian Intervenție chirurgicală Moitorizare invazivă Supraveghere TI Există ischemie < 1 h Moitorizare invaziva Supraveghere TI EKG 1. Infarct miocardic 2. Angină recurentă 3. ICC 4. DZ ce necesită tratament 5. Undă Q pe EKG Intervenție chirurgicală Figura 14: Algoritm de investigare preoperatorie 116 CRITERIU PUNCTAJ I. istoric Vârsta >70 ani infarct miocardic în ultimele 6 luni 5 10 II. examen fizic
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cardiovascular, în condițiile în care factorii de risc cardiovascular și grilele de apreciere a riscului cardiovascular duc la o subestimare a acestuia la sexul feminin. Acestea în condițiile în care disfuncția endotelială și inflamația joacă un rol primordial în patogeneza anginei microvasculare atât de frecvent întâlnită la femei [1]. Aceștia pot fi clasificați în trei categorii: factori ai inflamației, hemostazei și alți factori. Factorii inflamației Proteina C Reactivă (PCR) specifică cardiacă (high sensitivity) Femeile au valori medii ale PCR mai crescute
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
actual în ceea ce privește implicarea sa ca potențial factor de risc cardiovascular, rezultatele fiind contradictorii [21]. Există studii (ARIC - Atherosclerosis Risk in Communities, ECAT - European Concerted Action on Thrombosis and disabilities) care au raportat niveluri mai crescute ale FVII la femeile cu angină pectorală, respectiv alte boli cardiovasculare [21-23]. Alți factori Lipoproteina (a) Lipoproteina (a), după cum se știe, este înalt aterotrombotică, nivelurile sale ridicate determină creșterea riscului de boală cardiovasculară [20], reprezentând astfel un factor de risc independent pentru boala coronariană [24]. Studiile
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
coronariene acute [12, 16-19]. Totodată, îmbunătățirea funcției endoteliale este asociată cu o scădere de 7,3 ori a riscului de apariție a cardiopatiei ischemice [8, 12]. Evident, această disfuncție endotelială joacă un rol primordial în patogeneza „disfuncției microvasculare coronariene” sau anginei microvasculare [8, 12]. Sunt termeni care se referă la existența unor anomalii vasomotorii și/sau metabolice la nivelul arteriolelor coronariene, respectiv acele artere care au un diametru mai mic de 500 µm și care nu pot fi vizualizate prin coronarografie
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
dar mecanismele care intervin în acest sens sunt mult mai complexe. Astfel, la femei cardiopatia ischemică apare cu aproximativ 10 ani mai târziu față de sexul masculin [1]. Dacă, în general, prima manifestare a bolii ischemice la femei este reprezentată de angina pectorală [1], la bărbați se întâlnește mai frecvent fie infarctul miocardic, fie moartea subită cardiacă [2, 3]. Fiziopatologie Diferențele legate de sex în ceea ce privește simptomatologia sindroamelor coronariene acute pot fi explicate prin existența anumitor particularități anatomice, fiziologice și psihologice [3]. Astfel
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
spre apariția unor eroziuni (și nu rupturi) la nivelul plăcii aterosclerotice, de unde se pot „naște” microembolii care vor produce embolizări la nivelul microcirculației coronariene [6]. Mecanismul poate contribui la apariția așa numitului sindrom X, sau boala arterelor coronare mici, sau angina microvasculară. Aceasta, spre deosebire de bărbați, care au o placă de aterom bine reprezentată și o afectare a funcției endoteliale în special la nivelul arterelor epicardice [7]. Tot în sprijinul ipotezei disfuncției microvasculare vine și constatarea că îngustarea arterelor retiniene poate fi
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
că la femei coexistă disfuncția microvasculară și disfuncția endotelială, mecanismele care însă determină apariția la un moment dat a reactivității vasculare și/sau a remodelării arteriale nefiind încă pe deplin cunoscute [15]. Manifestări clinice Comparativ cu bărbații, femeile diagnosticate cu angină pectorală sunt în general mai în vârstă, hipertensive, mai rar fumătoare sau cu antecedente de infarct miocardic și acuză o durere de intensitate mai crescută. Totodată, rata de adresabilitate către medic este mai crescută în rândul femeilor [16]. De asemenea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
prezintă cu tabloul clinic al unui sindrom coronarian acut cu supradenivelare de ST, în timp ce la femei acest procent ajunge la aproximativ 40% [18]. La pacienții peste 65 de ani se înregistrează o reducere a acestei diferențe procentuale [18]. La femei angina instabilă este responsabilă pentru majoritatea cazurilor de sindroame coronariene acute [18, 19], lucru valabil în special înainte de vârsta de 65 de ani, ulterior femeile prezentând într-o proporție egală sindroame coronariene acute cu și fără supradenivelare de ST [4]. Dintre
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
Heart Survey a arătat că femeile beneficiază într-o măsură mai redusă de metode de diagnostic non-invazive/invazive, precum și de metode de tratament (revascularizare sau tratament medicamentos), chiar și în prezența unei boli coronariene documentate angiografic [4, 18]. Bărbații cu angină pectorală au o „șansă” mai mare pentru a efectua investigații suplimentare (test de efort, ecocardiografie, ecografie de stres, angiografie) și revascularizare (chiar și comparativ cu pacientele cu boală dovedită) [22, 23]. La femeile cu angină pectorală testul de efort sau
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
angiografic [4, 18]. Bărbații cu angină pectorală au o „șansă” mai mare pentru a efectua investigații suplimentare (test de efort, ecocardiografie, ecografie de stres, angiografie) și revascularizare (chiar și comparativ cu pacientele cu boală dovedită) [22, 23]. La femeile cu angină pectorală testul de efort sau coronarografia sunt efectuate mult mai rar, în ciuda prezenței simptomelor și factorilor de risc care le încadrează într-o clasă de risc înaltă [16]. Explicația, cel puțin pentru testarea de efort, ar fi că pacientele au
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în studiul MENOCARD este expus în tabelul 4.2. Există studii care au comparat tratamentul recomandat femeilor și bărbaților cu cardiopatie ischemică [59-61]. Ele au demonstrat o subutilizare a aspirinei și a inhibitorilor de enzimă de conversie la femeile cu angină pectorală de efort stabilă, precum și a inhibitorilor de enzimă de conversie, statinelor și beta-blocantelor la cele cu sindroame coronariene acute [60, 61]. Cu toate acestea, într-un studiu efectuat în Suedia, odată formulat diagnosticul angiografic de cardiopatie ischemică, nu au
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
la pacienții cu boală coronariană nonobstructivă administrarea timp de 6 luni de L-arginină a determinat îmbunătățirea disfuncției endoteliale și a simptomatologiei, la cei cu infarct miocardic recent au apărut efecte adverse nedorite [66, 67]. Complicații. Prognostic Supraviețuirea pacienților cu angină pectorală stabilă este și ea influențată de sexul pacienților, femeile fiind mult mai susceptibile ca pe parcursul urmăririi să prezinte un infarct miocardic sau chiar deces [17]. Pacientele cu boală arterială obstructivă au un risc de 1,7-2 ori mai mare
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
ST este similară cu cea a bărbaților sau chiar mai mare [17]. Femeile cu infarct miocardic cu supradenivelare de ST se prezintă mai târziu la spital, cu simptome atipice [18, 27]. În medie, femeile prezintă mai frecvent un istoric de angină pectorală, de insuficientă cardiacă [18], hipertensiune, diabet zaharat [17, 68]. Odată ce femeile prezintă un eveniment coronarian acut, ele pierd avantajul pe care îl au față de bărbați [16]. La internare, ele prezintă într-o proporție mai importantă tahicardie, blocuri atrioventriculare, precum și
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
prestată [20, 21] (tabelul 9.3). Recuperarea cardiacă Indicațiile recuperării cardiovasculare la femeile cu afecțiuni cardiace cunoscute sunt cele din ghidurile de recuperare, fiind menționate și în ghidul destinat femeilor: La femeile cu sindrom coronarian acut sau revascularizare recentă, cu angină pectorală nou apărută sau cronică, cu eveniment cerebrovascular recent, cu boală arterială periferică trebuie recomandat un regim comprehensiv de reducere a riscului de boli cardiovasculare, precum recuperarea cardiacă sau a accidentului vascular cerebral, sau un program de antrenament fizic sub
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
fizică și programe de antrenament fizic (figura 9.1). Programele de recuperare cardiovasculară și-au dovedit în timp eficiența în reducerea factorilor de risc, în creșterea capacității de efort, în scăderea mortalității și a recurenței infarctului miocardic la pacienții cu angină pectorală, cu infarct miocardic sau cu revascularizare cardiacă. În insuficiența cardiacă, recuperarea realizează diminuarea incidenței evenimentelor adverse și a mortalității. Este indicată și la pacienții postchirurgie valvulară sau posttransplant cardiac [22-26]. Rezultatele programelor de recuperare cardiovasculară prezentate în trialuri se
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de prezența hipertensiunii arteriale, dar și de perturbările sintezei de elastină și colagen în contextul modificărilor hormonale din sarcină [3]. Se manifestă prin apariția infarctului miocardic acut, care crește riscul de mortalitate maternă de 3-4 ori [3]. Ca tratament al anginei pectorale se recomandă terapie cu beta-blocante și nitriți, blocante ale canalelor de calciu, precum și efectuarea de PTCA [6]. Nu se vor administra aspirină (crește riscul hemoragic), clopidogrel (nu există date suficiente care să probeze siguranța sa la gravide), inhibitori de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
forma clinică a intoxicației, de momentul instituirii tratamentului, de existența complicațiilor. Evoluția este grevată de o mortalitate ridicată, mai ales În cazul formelor medii și severe. Complicațiile cele mai frecvente: • neurologice: edem cerebral, ataxie, mutism akinetic, parkinsonism, neuropatie periferică; • cardio-vasculare: angină pectorală, infarct miocardic acut, tulburări de ritm și de conducere, aspect tranzitoriu de infarct miocardic acut (la pacienți cu coronarografie normală), colaps vascular; • pulmonare: edem pulmonar acut, hemoptizie, paralizie unilaterală de diafragm; • oftalmologice: hemoragii retiniene, nevrite retrobulbare, edem papilar 177
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și paraziți. Mai frecvent întâlniți sunt: cocii gram pozitivi, pneumococii sunt responsabili de o mare parte a pneumoniilor focale comunitare, precum și de stări septice grave la imunodeprimați (splenectomizați, etilici, bolnavi de cancer); streptococii de grup A (S. pyogenes) determină, pe lângă angină, scarlatină, erizipel și infecții necrozante grave; streptococii de grup B sunt implicați în infecții postpartum sau la imunodeprimați; Staphylococcus aureus poate determina focare infecțioase diverse, cu potențial de a induce SIRS ; cocii gram negativi: meningococi, gonococi ; bacili gram negativi: E.
Capitolul 8: STĂRILE SEPTICE ŞI ŞOCUL INFECŢIOS. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Dan Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1204]
-
cu țesuturi necrozate, rămânând mari defecte cutanate. În infecții grave flegmonul poate duce la exitus prin șoc septic grav. O ameliorare a stării generale survine pe măsura eliminării sfacelurilor și a puroiului. Forme clinice particulare: flegmonul difuz al planșeului bucal (angina Ludwig); flegmonul lemnos al gâtului (Reclus). Diagnosticul diferențial. Diagnosticul flegmonului este în general ușor, dar uneori pretează la confuzie cu: erizipelul flegmonos (etiologia fiind aceeași); gangrena gazoasă (în care se întâlnesc placarde bronzate și crepitații fine gazoase); osteomielita acută, cu
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
tipuri serologice cunoscute de streptococ β-hemolitic poate produce boala. Declanșarea afecțiunii este favorizată de o serie de factori ca: ulcerații cutanate, eczeme, piodermite, abcese, asociate uneori cu anemia sau subalimentația. Morbiditatea erizipelului se suprapune peste cea a scarlatinei sau a anginelor streptococice. Apare mai rar la copii și mai des la adulți și bătrâni, sexul masculin fiind mai des afectat. Erizipelul nu dă imunitate și se pare că există o predispoziție la a face această boală; de aceea, recidivele se întâlnesc
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
constatat că una din cinci persoane (femei sau bărbați) suferă de boli cardio-vasculare fiind înregistrate : 50 mil. cazuri de hipertensiune arterială 13,2 mil. cazuri boli coronariene cronice 7,8 mil. cazuri de infarct miocardic 6,8 mil. cazuri de angină pectorală 5 mil. cazuri de insuficiență cardiacă 4,8 mil. cazuri de accidente vasculare cerebrale 1 mil. cazuri de defecte cardio-vasculare congenitale. În 2001 rata mortalității prin boli cardio-vasculare era de 391.4 la bărbați și 281.7 la femei
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
nu are indicație la pacienții care urmează un tratament cronic cu aspirină sau alt antiagregant plachetar. Persistența durerilor peste 20 de minute in ciuda tratamentului aplicat sugerează instalarea unui infarct miocardic. În cazul producerii unui infarct miocardic la simptomatologia specifică anginei pectorale se mai pot adăuga: • senzație de moarte iminentă • turgescenta jugularelor • dispnee gravă cu prezența ralurilor ce pot fi auzite (edem pulmonar acut) • hipotensiune arterial • tahicardie. În cazul în care avem suspiciunea fondată a unui infarct de miocard, tratamentul de
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cât și prin coborârea excesivă a presiunii arteriale. Salturile hipertensive pot fi determinate de teamă, emoție, durere accentuată și prelungită, erori terapeutice. Urgențele importante care se pot produce după o “criză de hipertensiune arterială” sunt : • accidentul vascular cerebral • crizele de angină pectorală • infarctul de miocard • edemul pulmonar acut Numită "ucigașul silențios" deoarece își ia taxa anuală în viețile milioanelor de oameni, HTA în mod surprinzător, poate fi adesea descoperită de medicii stomatologi. Stomatologul este unic în profesia medicală, vizitat în rutina
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]