1,180 matches
-
de a se regrupa mai multe persoane care suferă de aceleași tulburări nu se consolidase încă, nici în mod spontan, și cu atât mai mult într-o manieră structurată atât în Franța cât și în alte țări europene, cu excepția țărilor anglo-saxone, unde ideea de asociere are o istorie îndelungată Aceasta este perioada în care a apărut sida. Dezorientate, dezinformate, victimele s-au trezit confruntate cu o boală necunoscută și incurabilă în acea perioadă, și s-au regăsit cu ajutorul unei structuri asociative
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
atunci mici semne de anxietate socială sau de evitări subtile (crispați de teama de a nu-și manifesta emotivitatea sau incompetența). Această focalizare obsedantă ridică adesea problema existenței unei forme de frontieră cu dismorfofobia (BDD sau Body Dysmorphic Disorder la anglo-saxoni), adică convingerea obsedantă și dureroasă că imaginea sa fizică are un defect, imperfecțiunea fiind considerată minimă, chiar absentă, în ochii celor din anturaj, și explică motivul pentru care mulți dintre acești pacienți sunt tentați să recurgă la o intervenție chirurgicală
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Occident. Până și specialiștii În științele socioumane din perioada comunistă, absolvenți ai unor universități din spațiul ex-sovietic, s-au afirmat prin orientarea către sociologia sau filosofia occidentală. Mai sunt de remarcat, astăzi, interesul, cu deosebire al tinerilor sociologi, pentru gândirea anglo-saxonă, cea americană având prioritate, și o anumită neglijare, deși vrem să fim integrați În toate structurile europene, a sociologiei europene. Orientări teoretico-metodologice semnificative În sociologia românească după 1989: modele teoretice generale, teorii și concepte medii, sociologie teoretică versus sociologie empirică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ca urmare a prelungirii perioadei de existență simultană a generațiilor părinți-copii, mediul de viață devine mai Încărcat de semnificații. Sintagmele copil batrân/aging child (Watkins, 1989) sau pod generațional/pont générationnel (Hagestad, 1989) au devenit uzuale În literatura de specialitate anglo-saxonă, respectiv În cea franceză. (apud Attias-Donfut, 2000, 37) În contextul unei profunde bulversări a tradițiilor și obiceiurilor ce a avut loc În cursul ultimelor decenii, În perspectiva destandardizarii vârstelor vieții, perspectivă legată de o diminuare a caracterului obligatoriu al normelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
asemenea lucrări care deschid noi direcții de cercetare, (re)consideră poziții teoretice de ieri și de azi și, mai ales, dezvoltă practica etnografică a antropologiei culturale printre români. Să remarcăm mai Întâi varietatea generoasă a temelor tratate: diferențele dintre antropologia anglo-saxonă și etnologia europeană (John Cole), clivajul de identitate dintre Est și Vest (Marianne Mesnil), tribulațiile sociopolitice ale etnonimelor (Michael Herzfeld), mitul lui Eminescu și mitologia daco-romană (Ioana Bot), antropologia românească avant la lettre (Nicolae Constantinescu), șamanism și vrăjitorie În Europa
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și printr-un evantai de colegii comunitare (community colleges) deschise celor mulți și prin instituții care aplicau tehnologiile informației și comunicării pentru a oferi servicii universitare online la distanță. Modelul american a fost urmat de țările cu cultură și limbă anglo-saxonă (Marea Britanie, Australia, Noua Zeelandă și, mai curând, Irlanda). Țările europene, cu modelul lor tradițional etatist, protector și suprareglementat de învățământ superior, abia de curând, în urmă cu circa zece ani, au început să prospecteze și în mod lent, dar sigur, să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cel mai adesea, chiar inițiate - de alții altundeva, adică în ministerul de resort. Cam din ultimele două decenii ale secolului trecut, acest model de conducere și finanțare se tot schimbă. Referința principală a schimbărilor este oferită de universitățile americane și anglo-saxone, iar mai recent de cele japoneze și australiene, unde autonomia universitară și ponderea surselor private de finanțare erau și încă sunt mult mai mari decât în cele europene. Universitatea a devenit aici o corporație, iar conducerea și finanțarea sunt de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ale instabilității universității tranzitorii. Între instruire și cercetare, universitatea tranzitorie pendulează cu amplitudini din ce în ce mai mari. Modelul european de universitate este deocamdată considerat a fi cel al armonizării humboldtiene, în care numai instruirea bazată pe cercetare este propriu-zis academică. În aria anglo-saxonă sau americană, separarea opțiunilor pentru instruire și cercetare în universități a ajuns să fie tot mai mult acceptată și dorită, astfel că universitățile centrate exclusiv pe instruirea de calitate nu sunt neapărat inferioare celor care se focalizează pe cercetare și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau a „relativismului” în postmodernitate nu sunt comensurabile cu analiza modernității europene, înțeleasă ca proiect definitiv al emancipării umane. Cititorul care se așteaptă să citească o fișă clinică la zi sau un portret-robot al subiectului postmodern - după modelul unor autori anglo-saxoni precum Allan Bloom 1, Roger Kimball 2, Theodore Dalrymple 3 - nu va găsi în paginile lui H.-R. Patapievici decât o generoasă promisiune. Titlul, deși seducător, nu acoperă integral conținutul cărții. Privit în linii mari, volumul lui H.-R. Patapievici
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
putere și eventual abuzează de monopolul violenței legitime, rămâne până astăzi condiția necesară a ordinii democratice. Fără un atare stat, societățile nu pot sparge cercul violenței mimetice (René Girard), rămânând pradă sigură interminabilului bellum omnium contra omnes (Hobbes)2. Tradiția anglo-saxonă în istoria liberalismului privilegiază, deși britanicii și americanii au oferit la rândul lor o gândire politică și morală liberală fără de care modernitatea ar fi greu de imaginat, o altă interpretare a emergenței modernității democratice. Conform acestei „lecturi”, piața liberă ar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eroismul, chiar educația (același, în Lectures on Jurisprudence); statul, proliferant prin însăși logica sa internă, trebuie limitat în mod consecvent, fiindcă, deși e indispensabil, poate fi nociv dacă e scăpat din frâul mecanismelor limitative intermediare (checks and balances). Potrivit multor anglo-saxoni, societatea bună se construiește pe baza unui problematic (și teoretic, și practic) „principiu foarte simplu” (John Stuart Mill: one very simple principle). Acesta este deseori de natură morală sau juridică, dar poate fi conceput și aplicat fără a fi nevoie
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de nuanță analitică. John Gray crede și el că liberalismul are două fețe. Dar, așa cum vedem în recenta sa carte ce apare acum în traducere românească, aceste două fețe sunt cu totul altfel definite, ca o dihotomie în interiorul direcției politico-morale anglo-saxone. Respectând alegerea autorului, voi rămâne în cele ce urmează în interiorul sistemului său de referințe, ceea ce are și avantajul suplimentar al conciziei. Cu toate acestea, din ceea ce am arătat până acum, vom reține că am putea număra deja mai mult de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
asemenea confuzie conceptuală și aritmetică merită lămurită întru câtva, fie și foarte succint. 1. Autorultc "1. Autorul" John Gray este profesor de istorie intelectuală și gândire politică a modernității târzii la London School of Economics and Political Science (LSE), instituția anglo-saxonă cu cea mai prestigioasă tradiție în domeniul teoriei economice și sociale, întemeiată în 1895 de socialiștii fabieni, punct obligatoriu de trecere pentru elita savanților, oamenilor de afaceri și politicienilor din Regatul Unit, din lumea anglofonă în genere. Gray a studiat
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
apar încă din anii ’70), fiind (auto)critici ale liberalismului mai curând decât doctrine pozitive, care ar putea fi descrise prin ceea ce propun, și nu deduse din ceea ce contestă. Mai mult, e vorba de critici elaborate pe terenul filozofiei politice anglo-saxone, preponderent analitice, și îndreptate împotriva unor liberalisme (anglo-saxone) riguroase până la dogmatism, construite pe același teren. Emblematice sunt astfel atacurile lui Alasdair MacIntyre împotriva lui John Rawls: în cartea sa din 1981, After Virtue 9, MacIntyre respinge în numele dependenței de tradiție
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale liberalismului mai curând decât doctrine pozitive, care ar putea fi descrise prin ceea ce propun, și nu deduse din ceea ce contestă. Mai mult, e vorba de critici elaborate pe terenul filozofiei politice anglo-saxone, preponderent analitice, și îndreptate împotriva unor liberalisme (anglo-saxone) riguroase până la dogmatism, construite pe același teren. Emblematice sunt astfel atacurile lui Alasdair MacIntyre împotriva lui John Rawls: în cartea sa din 1981, After Virtue 9, MacIntyre respinge în numele dependenței de tradiție viziunea sistematică a justiției la nivelul instituțiilor sociale
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
i s-au alăturat în ultimele două decenii, uneori parțial sau temporar, gânditori cum ar fi Charles Taylor, Michael Sandel și, în mai mică măsură, Michael Walzer 10. Dificultatea unei definiri apofatice a comunitarismului sporește și prin prezența altor critici anglo-saxone ale liberalismului nord-american mai radical, uneori acuzat de un fundamentalism al pieței, devenit un fel de sectă justițiară și mizantropă care se reclamă de la genialii Friedrich von Hayek și Ludwig von Mises, dar pare să nu observe că lumea s-
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Ioan Cerghit, cât și profesorul Romiță Iucu au arătat că didactica a fost asociată, în ultima vreme, atât cu teoria instruirii, fapt motivat de studierea acelorași fenomene ale procesului de învățământ, dar și de absența termenului în literatura de specialitate anglo-saxonă, cât și cu teoria învățământului, deoarece studiază într-un ansamblu coerent componentele procesului de învățământ (învățământul fiind conceput ca forma cea mai organizată de realizare a instruirii și educației). Cu alte cuvinte, numai starea de bun didactician/metodician nu conferă
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
recunoscute „de calitate”; prima carte, prima chinuită biruință a vieții tale de scriitor devenea și Întîiul calvar. Editorul era un ins misterios și teribil, care trona În vârful unei piramide de tipărituri „de mare succes” - majoritatea, firește, traduceri din limbile anglo-saxone, care striveau prin cantitate nu numai modestul tău ghiocel, ci Întregul scris românesc, - editorul era un ins la care străbăteai după luni sau ani de tatonări și plecăciuni, cu ajutorul discret al prietenilor scriitori mai În vârstă, ei Înșiși prudenți să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
distrugerea creației. În cele din urmă, Raymond Chandler vede o soluție: reapropierea englezei americane de cea britanică. Altminteri, frumoasa limbă în care a scris Shakespeare s-ar putea contamina de un bolnăvicios alexandrinism ori, mai rău, ar transforma întreaga lume anglo-saxonă într-o populație de „țărănoi” (boors). Deși ordinea e inversă (limba decade prin proastă folosire și nu individul regresează prin uzul unei limbi insuficient de subtile), această judecată are, la nivelul gândirii globale a lui Raymond Chandler, o indubitabilă îndreptățire
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
așteptând eventualii clienți, și să dialoghezi cu personajele lui Shakespeare. „Pur și simplu știe prea multe pentru un detectiv”, concluzionează unul dintre exegeții chandlerieni (Marling, 1986, p. 93). Și totuși, Marlowe rămâne unul dintre cei mai „culți” detectivi ai lumii anglo-saxone, după cum se va vedea în celelalte cărți - îndeosebi în The Long Goodbye și Playback. E adevărat că nu stă în obișnuința autorilor de romane polițiste să invoce personaje precum Dalai Lama sau Richelieu ori să construiască intrigi secundare pornind de la
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o tramă originală, neîndatorată colaborărilor la revistele pulp. Nu e de neglijat nici ipoteza (prezentă în corespondență) că, devenind scriitor profesionist, Chandler încerca să se supună noilor cerințe ale pieței. Spre deosebire de publicul francez, care aprecia valențele artistice ale textului, lumea anglo-saxonă era preocupată îndeosebi de intrigă. The High Window vine așadar în întâmpinarea acestui tip de cititor. El îi oferă nu o enigmă, ci două: dispariția unei monede rare, dublonul Brasher, și moartea suspectă a lui Horace Bright, petrecută în urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
intuitiv culturii pot fi mai mult aparente decât reale, chiar dacă această chestiune merită a fi aprofundată. Rezultatele studiului efectuat de Vaillant (1993) arată însă că disocierea este stilul defensiv cel mai des întâlnit în rândul „Bărbaților din Boston” având origini anglo-saxone. Într-adevăr, această apărare se observă la 39% dintre subiecții de origine anglo-saxonă, comparativ cu procentul de 16% constatat la subiecții de origine italiană. Vaillant precizează totuși că această diferență nu poate fi atribuită unei frecvențe mai mari a abuzului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
a fi aprofundată. Rezultatele studiului efectuat de Vaillant (1993) arată însă că disocierea este stilul defensiv cel mai des întâlnit în rândul „Bărbaților din Boston” având origini anglo-saxone. Într-adevăr, această apărare se observă la 39% dintre subiecții de origine anglo-saxonă, comparativ cu procentul de 16% constatat la subiecții de origine italiană. Vaillant precizează totuși că această diferență nu poate fi atribuită unei frecvențe mai mari a abuzului de alcool la subiecții de origine anglo-saxonă. Într-adevăr, chiar și printre bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la 39% dintre subiecții de origine anglo-saxonă, comparativ cu procentul de 16% constatat la subiecții de origine italiană. Vaillant precizează totuși că această diferență nu poate fi atribuită unei frecvențe mai mari a abuzului de alcool la subiecții de origine anglo-saxonă. Într-adevăr, chiar și printre bărbații care nu consumau alcool în exces, disocierea era de două ori mai frecventă decât la subiecții de origine italiană. Mai recent, Gounongbé (1995) subliniază faptul că autorii africani recurg adesea, în lucrările lor, prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
instrumente de evaluaretc "3. Principalele metode și instrumente de evaluare" Este dificil să precizăm care este cea mai bună metodă de evaluare a prezenței diferitelor mecanisme de apărare și a intensității funcționării defensive. La ora actuală, mai ales în țările anglo-saxone, abordarea cea mai frecventă este cea clinică și implică o metodologie concepută de cercetători precum Ablon et al. (1974), Hackett și Cassem (1974) sau Vaillant (1976). Această metodologie se bazează pe verdictul clinic fixat de evaluatori, care utilizează definiții explicite
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]