399 matches
-
statuii și, transpunându-le în prezent, pare să ne spună că ele vor dăinui veșnic. „Cine nu crede că statuia poate să se miște și să vorbească, acela să iasă afară!”, rostea Paulina către cei ce asistau uluiți la scena „animării” statuii Hermionei din ultimul act al Poveștii de iarnă, de Shakespeare. Afirmarea nevoii de încredere nu exclude însă cu totul șovăiala, neliniștea, îndoiala. Acea îndoială fertilă, născută din imposibilitatea de a discerne cu exactitate între adevăr și iluzie, îndoială în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
științifice - pe care doar spaima și îngândurarea mea le-au pus într-o formă dibuind poemul - au fost comunicate la Florența în cadrul Congresului asupra morții subite și reanimării, de către un important profesor universitar, director al unui important institut academic dedicat animărilor. Tac. Aceste constatări sunt urmarea unor studii îndelungate. Tac. Aceste studii îndelungate au sintetizat statistici minuțioase. Tac. Aceste statistici minuțioase au avut în vedere - mă gândesc - morții de dimineață, morții de vară, morții de noapte, morții de iarnă, morții celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
canapeluță lângă micul Erard și se familiarizase lesne. în ce privea muzica, la prima repetiție aprobase tot pentru ca la a doua să schimbe tot. Elena îl ajuta, lua adesea înaintea dorințelor lui și, cum recunoscuse că totul trebuie reînceput, decisese animarea concertului. Deși data era fixată numai în principiu, orice modificare cerea demersuri numeroase, resimțite de la agenția Stuart până la secretara Norica ce bombănea pe noui-venit. Fără voie, Marcian revoluționase tot mecanismul. Drăgănescu, convocat de Elena anume, nu lipsise de la prima vizită
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
strecurase sub ușă. Iar acum îi amintea, din nou, că incidentul nu fusese uitat. Degeaba încercase să facă pe indiferentul, să nu se uite la plic zile la rând, degeaba, strategiile astea s-au uzat, dulcissime frater. În Camera de Animare Gafton se află și viața dumitale, Aiurilă, o arată și acest plic venit tocmai din Argentina, de la fratele care speră să scape de Istoria balonului nostru turtit la poli și la suflet. Mulți și-au schimbat nu numai numele, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
b) cheltuieli pentru constituirea partenerialelor public-privat de dezvoltare locală; ... c) cheltuieli pentru efectuarea de studii ale zonelor avute în vedere; ... d) cheltuieli cu informarea grupurilor-țintă și a publicului larg în ceea ce privește potențialul zonei și direcțiile de dezvoltare locală; ... e) cheltuieli pentru animarea teritoriilor, organizarea de evenimente promoționale și instruiri; ... f) cheltuieli pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală. ... -------- Submăsura 4.1.a de la lit. Q, punctul II din anexă a fost înlocuită cu Măsura 5.2. potrivit pct. 12 al art. I din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234652_a_235981]
-
în capacitatea de a grupa și asocia formele în familii de forme, care duc la compoziții unitare stilistic. 1. Compoziția cu linii orizontale reprezintă punctul de pornire în studiu, iar ritmarea lor simetrică sau asimetrică este o primă modalitate de animare a suprafeței. 2. Liniile verticale reprezintă polul opus ca semnificație și obligă la un alt mod de organizare a imaginii. 3. Compozițiile echilibrate rezultă din relațiile care se nasc între orizontale și verticale. Temele curente de organizare simetrică sunt: poarta
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Jules Verne, care i-au permis să descopere și să pună în evidență operațiile de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive, dimensiunea prin excelență tabulară a enunțurilor descriptive, cît și, mai ales, acele operații de metaforizare, de animare sau de ordonare secvențială grație cărora se poate evita așa numitul "efect de listă". Autorul arată că domeniul descrierii nu se poate limita doar la funcția de pauză descriptivă cînd, de exemplu, descrierea povestește o experiență perceptivă, putînd avea, chiar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elemente, comparant și comparat, aparțin aceleiași diegeze. Or, este suficient ca elementul comparant, odată stabilit, să se extindă pentru a dezvolta o celulă narativă, adevărata producție a materiei romanești. Leçon de choses, de exemplu (p. 15 și 19), începe prin animarea imaginii descriptive a unei furtuni: (82) Valuri verzi, pietre violete, spuma, cerul aflat foarte aproape sînt trasate din linii subțiri ca niște virgule sau cornuri minuscule, aruncate la întîmplare. Departe, într-un tot în care parcă ușor viața palpită, abia
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
au fost socializați ca lideri comunitari pentru proiecte de dezvoltare locală se transformă în facilitatori specializați, de maximă eficiență, pentru promovarea stilului participativ de dezvoltare în comunitățile vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unde oamenilor li se permitea să îmbrace costume aparținând culturilor contemporane, participanții la carnavalul "renascentist" încearcă să reînvie o cultură de mult apusă. Precum carnavalul medieval, așa-numitul târg "renascentist" creează o lume paralelă, care suspendă realitatea prin atragerea și animarea tuturor participanților. Spre deosebire însă de carnavalul medieval, lumea paralelă creată este un simulacru, deoarece realitatea la care se referă a dispărut de mult. Fiindcă scopul acestei lumi nu este să provoace senzația de eliberare din ordinea stabilită sau să
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Joffre Dumazedier (1915-2002), care a încercat să creeze în Franța o sociologie a loisir-urilor după modelul american. Provenit dintr-un mediu muncitoresc, militând pentru cauza formării continue, Dumazedier a susținut întotdeauna ideea educației populare (înlocuită în zilele noastre de "animarea socioculturală"). Prin cultura școlară și continuă individul poate să-și depășească propria condiție (muncitorească și de lucrător) și izolarea socială. Acest voluntarism a inspirat în mare măsură politicile culturale după Malraux: cultura de stat acompaniază școala republicană, care-i servește
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o reprezentare. Freidson vorbește de "dispoziția spre exercitarea activității pentru ea însăși mai mult decât pentru interesul ei material" (Freidson, 1986, p. 432). Astfel, el efectuează o distincție între creație și activitatea de susținere care-i este complementară (pedagogică, de animare sau alta...), a cărei finalitate este adesea alimentară și răspunde unei nevoi economice. Interpretarea ca o creație Noțiunea de interpret este de o bogăție nebănuită, căci ea trimite la cele de interpretare, traducere, reprezentare și expresie. Unde începe creația și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
existență riscantă. Partea a patra Politicile Capitolul 9 Politizarea "culturalului" Politizarea culturii implică atât statul central (comandă de opere, monumente istorice, colecții naționale, mari instituții, educație artistică, diplome), cât și colectivitățile locale (politica loisir-urilor, spectacol "viu", cinema de proximitate, animare socioculturală, practici de amator, patrimoniu etnologic și al "țării", reședințele artiștilor). Aceste două aspecte sunt studiate succesiv. Indicatorii politizării La nivel național Reluând cronologia activității politice, sunt propuși trei indicatori ai politizării: timpul controversei, în partide, în presă, în cursul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
formularea" (în categoriile gândirii politice) acestui domeniu până atunci greu de cuprins. El a fost decupat în "domenii" (patrimoniu, arhive, muzee, biblioteci, teatru, muzică, dans, cinema, arte plastice, arhitectură) și în "funcțiile" care le animă (conservare, creație, editare, reprezentare, comunicare, animare și formare), care corespund unor mize identificabile. Guvernele de dreapta insistă mai mult pe aspectele conservării și comunicării, în timp ce acelea de stânga se preocupă de creație, animare și formare. Trebuie totuși să constatăm că este vorba mai degrabă de nuanțe
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
plastice, arhitectură) și în "funcțiile" care le animă (conservare, creație, editare, reprezentare, comunicare, animare și formare), care corespund unor mize identificabile. Guvernele de dreapta insistă mai mult pe aspectele conservării și comunicării, în timp ce acelea de stânga se preocupă de creație, animare și formare. Trebuie totuși să constatăm că este vorba mai degrabă de nuanțe decât de opoziții radicale, cultura rămânând o temă minoră în campaniile electorale, la fel ca și bugetul foarte modest care-i este alocat. Activitatea de formulare politică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și activitățile extrașcolare nu sunt monopolul de drept al statului. În aceste domenii, asociațiile private își dezvoltă propriile activități. Însă, și pe acest plan, statul poate continua să folosească numeroase resurse. Poate determina locurile de muncă din cultură necesare pentru "animarea" bunurilor capitalizate. Nici o activitate culturală nu poate fi concepută fără profesioniști, fără posturi afectate, fără servicii administrative ad hoc. După creșterea de buget din 1981, statul s-a lansat în crearea unor locuri de muncă diversificate, axate și teritorializate în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
35, 146-148. Anchetă, 12, 50, 75, 85-86, 90-97, 99, 102, 104, 107, 110-111, 113, 116, 118-119, 122, 124, 128-130, 133-134, 138-140, 154, 161, 167, 192, 202, 210, 213, 249, 258, 262, 288, 300. Angajare, 113, 120, 156, 175, 279, 284. Animare socioculturală 153, 199, 207. Anomie, 156, 185. Anonimat, 184. Antreprenor de morală, 294. Antropologie culturală, 7-9, 17, 24-28, 39, 42, 86, 90, 92, 105, 236, 274, 299. Arbitrar cultural, 150. Arheologie, 205. Arhivă, 81, 95, 200, 205, 208, 228, 232
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
forme de uniune". Observăm în această subclasă că visul ("ciudat", "grozav") este motorul care oferă soluții pentru conceperea copilului. Gaston Bachelard crede că visătorul "își câștigă prin visare o garanție de existență, că reveria e capabilă să recupereze ființa." c. Animarea obiectelor Această clasă de invariante include o importantă subclasă, aceea care privește rolul special avut de lemn la conceperea copilului. "Esență arboricolă, în formă de lemn de foc, buturugă sacră sau lemn prelucrat de mâna meșterului cioplitor, păstrează urmele arborilor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
înstelat și moartea. Nu există om căruia (prin preocupările imediate și sentimentele convenționale de siguranță) firmanentul și moartea să nu-i fi inspirat indiferent cît de vag spaima mitică, sursa întrebărilor metafizice referitoare la principiul creator și la cel al animării: responsabilitatea ființei umane fața de principiul creator. După ce am vorbit despre originea imanentă a simbolului "divinității", care este inseparabilă de originea simbolismului mitic în întregul său ansamblu, după ce am stabilit principiul, adică necesitatea traductibilității miturilor înrădăcinată în spiritul uman și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
legate la om de un mod nou și mai rafinat, mai puțin inevitabil compact: ele se reflectă în psihic. Omul nu mai este doar preconștient animat cum este animalul (animal: a fi animat). OMUL SE SIMTE ANIMAT. Acest sentiment de animare este pasul decisiv care separă viața umană de cea animală. Oricît de vagă ar fi simțită prezența sentimentului esențial de animare la originea vieții umane, omul primitiv reflectează deja asupra intențiilor lui intime, le gîndește și deliberează îi sinea lui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai este doar preconștient animat cum este animalul (animal: a fi animat). OMUL SE SIMTE ANIMAT. Acest sentiment de animare este pasul decisiv care separă viața umană de cea animală. Oricît de vagă ar fi simțită prezența sentimentului esențial de animare la originea vieții umane, omul primitiv reflectează deja asupra intențiilor lui intime, le gîndește și deliberează îi sinea lui înainte de a acționa. Orice evoluție a ființei gînditoare va consta în a gîndi tot mai clar intențiile care o animă, semiconștient
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
calea fanteziei magice, un plan metafizic. Din momentul în care viața începe să se reflecte în psihicul devenit conștient, limita vieții, moartea, devine și ea conștientă și previzibilă. Psihicul primitiv este atît de profund înfricoșat în fața misterului vieții din cauză că misterul animării include inevitabil misterul morții. Anticiparea morții este cea care obligă ființa devenită conștientă să experimenteze întreaga profunzime-elevație a vieții și a misterului ei. Numai acest eveniment extraordinar, pătrunderea violentă a morții în viața conștientă, a putut declanșa răsturnarea totală, mutația
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mai decisiv al evoluției. Mutația conștientului în conștiință creează omul, ființa capabilă nu numai să simtă spaima sacră, ci să o și învingă prin spiritualizare-sublimare, a cărei primă manifestare istorică este animismul, forma cea mai prmitivă a religiozității. Animismul proiectează animarea singurul său mijloc de explicație nu numai în mediul înconjurător cu existență reală, ci și în inexistența de după moarte. Conform procedeului oricărei explicații magice, chiar și omul mort rămîne de fapt animat. Comprimarea aceasta magică și animistă referitoare la misterul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se diminuează prin excese și abuzuri nu ar mai fi nici măcar subiectiv motivantă, dacă această credință animistă nu ar fi explicat lumea prin intermediul principiului vieții, al esențialului pe care îl are tot omul în el și a principiului misterios al animării. Iată de ce explicația cea mai primitivă conține totuși principiul originar al unui adevăr analogic, metaforic, care va deveni punctul de plecare îl simbolizării mitice. Pentru a înțelege crearea mitului, este indispensabil să privim sub un aspect nou societatea primitivă, caracterizată
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă trebuie să se caracterizeze deja printr-o altă componentă, opusă credinței sugerate și impersonale. Animarea magică este însă tocmai o personificare. Ceea ce îi sugerează individului animismul și personificarea obiectelor de către acesta este în realitate ceea ce orice individ poartă în el, ceea ce trăiește el cel mai intim, ceea ce face din el un personaj viu și activ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]