508 matches
-
născută la 18 ianuarie 1971 în București, România, fiica lui Irimia Ion și Cristea Petra, cu domiciliul actual în Germania, 84034 Landshut, Bismarckplatz 14, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Popesti-Leordeni, Str. Olteniței nr. 97, județul Ilfov. 54. Kellner Anita, născută la 20 august 1969 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Cretu Aurel și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 74348 Lauffen a. Neckar, Stuttgarterstr. 36, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, str. Vasile Milea bl.
HOTĂRÂRE nr. 774 din 16 august 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română a unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136332_a_137661]
-
2 aprilie 1968 în localitatea Cris, județul Mureș, România, fiul lui Ioan și Elisaveta, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Schulgasse 27/3, cu ultimul domiciliu din România în satul Cris nr. 146, comuna Danes, județul Mureș. 301. Paal Anita, născută la 4 martie 1968 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Suciu Veniamin și Adam Ileana, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Schulgasse 27/3, cu ultimul domiciliu din România în satul Cris nr. 146, comuna Danes
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
Bosca Vasile 3. Curca Aurel 4. Curelea Lavinia 5. Dumitrașcu Veronica Aurelia 6. Dusceac Viorica 7. Gheorghiu Neculai 8. Nedelcu Luminița 9. Popescu Doina 10. Szekely Carmen Maria 11. Tofan Aurica 12. Ududec Elenă 13. Valan Aglaia. Tribunalul Botoșani 1. Anitei Mihai 2. Bordianu Victoria 3. Ciopraga Maria 4. Dascălu Rodica 5. Gavril Gheorghe 6. Ghinet Gheorghe 7. Iftimie Rodica 8. Nimigeanu Natalia 9. Nițu Teodor 10. Olteanu Elenă 11. Samoila Olimpia 12. Talanca Constantin 13. Toporascu Adrian 14. Tepoi Vladimir
DECRET Nr. 374 din 27 noiembrie 1995 privind punerea în funcţie a unor magistraţi la tribunale şi la parchetele de pe lângă acestea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112890_a_114219]
-
domiciliul actual în Germania, 70174 Stuttgart, Lerchenstr. 15. 366. Barsan Ludovica, născută la 7 iulie 1968 în localitatea Ciceu-Giurgești, județul Bistrița-Năsăud, România, fiica lui Pop Teodor și Dochia, cu domiciliul actual în Germania, 83301 Traunreut, Theodor Kornerstr. 2. 367. Altenbach Anita, născută la 1 ianuarie 1975 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Altenbach Helmuth și Eva, cu domiciliul actual în Germania, 90441 Nurnberg, Jackelstr. 27. 368. Ciornoliuc Liliane, născută la 29 mai 1973 în localitatea Rădăuți, județul Suceava, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
din alte locuri în lume ce intra în delir de exaltare și admirație la spectacolele ei. Pe numele real, Edith Giovanna Gassion s-a născut pe stradă, în 9 decembrie 1915, sub un felinar, pe mantaua unui polițist. Mama era Anita Maillard, artistă ambulantă, cunoscută cu numele de scenă din baruri drept Line Mars și tatăl, Louis Gassion, acrobat de circ ambulant. Copila Edith a fost abandonată de mama ei și a fost crescută de bunica dinspre tată ce deținea un
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în "Columna", nr. 18, 2005, p. 70. Lindgren, Lauri, Barbu Brezianu (1909-2008). Traducător al "Kalevalei" și critic de artă, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 40. Lindgren, Lauri, Minunile Domogledului, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 67. Moilanen, Anita, Romania mielessäni! Nu te-am uitat, România!, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 13. Moilanen, Anita, După douăzeci de ani, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 32. Moilanen, Anita, Calea lungă a lui Bucur: din mahalaua unui târg
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de artă, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 40. Lindgren, Lauri, Minunile Domogledului, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 67. Moilanen, Anita, Romania mielessäni! Nu te-am uitat, România!, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 13. Moilanen, Anita, După douăzeci de ani, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 32. Moilanen, Anita, Calea lungă a lui Bucur: din mahalaua unui târg balcanic spre orașele occidentale și cetatea europeană, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 48. Niemimaa, Eeva
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 67. Moilanen, Anita, Romania mielessäni! Nu te-am uitat, România!, în "Columna", nr. 8, mai 1995, p. 13. Moilanen, Anita, După douăzeci de ani, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 32. Moilanen, Anita, Calea lungă a lui Bucur: din mahalaua unui târg balcanic spre orașele occidentale și cetatea europeană, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 48. Niemimaa, Eeva, La București, într-o toamnă de aur, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Tommy Granholm, în "Columna", nr. 2, mai 1983, pp. 27-28. Bogza, Geo, Sininen kurki (Cocorul albastru) și Patsaita kuussa (Statui în lună), traducere de Raila-Maarit Koistinen, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 29. Bogza, Geo, Orion, traducere de Anita Moilanen și Koivut (Mestecenii), traducere de Raila-Maarit Koistinen, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, pp. 34-35. Buzea, Constanța, Lapsuuden loppu (Sfârșitul copilăriei) și Keinuntaa (Tangaj), traducere de Liisa Aaltonen, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, pp. 22-25. Buzea, Constanța, Hamletia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 10. Eminescu, Mihai, Mită minä sinulle toivon, suloinen Romania (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie), traducere de Tommy Granholm, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 6. Eminescu, Mihai, Tapaaminen (Revedere) și Ja jos ( Și dacă), traducere de Anita Moilanen, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, pp. 26-27. Eminescu, Mihai, Vuodet vierivät (Trecut-au anii), traducere de Tommy Granholm, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 28. Eminescu, Mihai, Rukous (Rugăciune), Ohi parittomien poppelein (Pe lângă plopii fără soț), traducere
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
om de condei. Vadim ne asigură că expeditorul are școală. În esență, apărarea lui Vadim se bazează pe două aspecte și un precedent. Mai întâi, una din minorele invocate nu există, numele respectiv nu apare în evidența populației. A doua, Anita Barton, există, dar la vremea respectivă ar fi avut 19 ani, nu 15. Concluzia lui: o făcătură menită să-l compromită, așa cum odinioară i s-a falsificat un angajament de colaborator al Securității, în care i s-a greșit data
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
se vorbea de femei, nu de siguranța națională. Cât despre a doua fată, Buchet însuși a opinat că ofițerul ar fi putut înscrie vârsta cu larghețe. Una peste alta, să zicem ca Vadim, că prima fată nu există și că Anita Barton nu mai era minoră. Pedofilia cade, poate și proxenetismul. Totuși, dacă înregistrările sunt reale, chiar așa, imperfecte, ce portret moral rămâne... VADIM ÎȘI SCHIMBĂ PĂRUL Gata, suntem și noi în rândul lumii, avem „partid popular“. Destul am fost atipici
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
Histoire de l'industrie française du XVIe siècle à nos jours, Paris, Seuil, 1994. 3. Artă, cultură, religie Jean-Pierre Rioux et Jean-François Sirinelli (sub direcția), Histoire culturelle de la France, Paris, Seuil, 4 vol., 1997-2000, 1Le Moyen Age, de Jean-Patrice Boudet, Anita Guerreau-Jalabert et Michel Sot, 2De la Renaissance à l'aube des Lumières, de Alain Croix et Jean Quéniart, 3 Les dix-huitième et dix-neuvième siècles, de Antoine de Baecque et Françoise Melonio, 4 Le vingtième siècle, de Jean-Pierre Rioux et Jean-François
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
fațete ale junelui-prim Alain Delon. La rândul lor, femeile își pot lua drept model femeia fatală Ava Gardner, Rita Hayworth femeia-copil Brigitte Bardot, Marilyn Monroe pe Grace Kelly cea distinsă, pe Audrey Hepburn cea ingenuă, pe voluptoasele Gina Lollobrigida și Anita Ekberg, sau pe sentimentala și tulburătoarea Romy Schneider. În orice caz însă, starurile sunt întotdeauna cele care dau tonul, în timp ce ceilalți, muritorii de rând, încearcă să se pună la același diapazon. Semn că vremurile se schimbaseră, adulții nu numai că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Însă putem fi siguri că aceștia ar fi aprobat fără rezerve statornicia virtuoasă și castitatea tenace a Sophiei. "Visați adesea la o mare iubire. Aveți dreptate. Dar învățați să așteptați. Iar în vreme ce așteptați, nu visați la flirturi fără însemnătate", recomanda Anita Pereire în revista Elle, în februarie 1954. Degeaba i-ai fi spus că "toată lumea flirtează", și că "nu poți să fii tu excepția". Această "scuză din cale-afară de banală", crede jurnalista, "nu e deloc valabilă". Jocul acesta amoros nu era
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1954. Degeaba i-ai fi spus că "toată lumea flirtează", și că "nu poți să fii tu excepția". Această "scuză din cale-afară de banală", crede jurnalista, "nu e deloc valabilă". Jocul acesta amoros nu era decât o "promiscuitate" înjositoare, plusează aceeași Anita Pereire, șase ani mai târziu, tot în revista Elle, care se vrea totuși a fi o publicație a femeii emancipate. "Micile descreierate exaltate care trec într-o singură seară de la un braț la altul, de la o gură la alta în
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cunoscând cele mai mari succese în anii '60 și '70 (n. trad.). 187 Florence C., dialog cu autoarea, 6 iunie 1998. 188 Françoise en pension, autobiografie inedită, dar depusă la Asociația pentru Autobiografie (APA) de la Ambérieu-en-Bugey, în departamentul Ain. 189 Anita Pereire, Elle, rubrica "Les jeunes filles", nr. 427 (15 februarie 1954) și nr. 857 (25 mai 1962). 190 Evelyne L., dialog cu autoarea, 20 august 1997. Domnișoara vârstă fragedă (n. trad.). 191 Dr. Sentilhès, Mademoiselle Âge Tendre, octombrie 1969, nr.
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
te ascultă răbdătoare și oarecum gânditoare - se vede că traduce în minte din engleză în germană, zice ja! - semn că înțelege, se îndepărtează cu un mers de păpușă calculată (e supraponderală) și te lasă să aștepți. Și chiar aștepți. Scriitoarea Anita Konkka din Finlanda, cu care stau la aceeași masă, e impacientată bine - așteaptă de aproape zece minute. Când își manifestă nemulțumirea, nemțoaica îi răspunde că a înțeles că nu se grăbește și că preferă să consulte mai în detaliu meniul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că preferă să consulte mai în detaliu meniul. Urmează o tiradă furibundă a scriitoarei finlandeze, care își astupă cu dosul palmelor un râs ușor isteric. Continuă să vorbească și după ce nemțoaica „a alergat” să-i aducă mâncarea. Și când mănâncă, Anita continuă să comenteze „nesimțirea” nemțoaicei. Cred că exagerează, iar răbufnirea ei de durată mă surprinde. E doar finlandeză, mă gândesc... Încerc să-i abat atenția, spunându-i că am fost în Finlanda în 1990 și că mi-a plăcut mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
labirint de triere - niște „cercuri” ale Infernului lui Dante, dar fără cazan, smoală și... încornorații fochiști. Suntem invitați să intrăm în niște camere de duș, să lăsăm la curățat hainele de pe noi, ca într-un fel de expiere a trupului. Anita Konka, finlandeza care își poartă cu ea bagajele - prejudecata celui pățit! -, e foarte supărată, îi respinge cu brutalitate pe actori și se grăbește spre autobuzele care ne vor duce la hotel. Attendent-ul turc, Sezer Duru, se lasă purtată pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tabără. Când l-am anunțat pe Mișu de intenția mea, a refuzat categoric motivând că un debutant nu poate realiza două lucrări de calitatea într-un timp așa de scurt. Răsturnare de situație, prin intermediul altor persoane influente, Mișu află că, Anita Hausner, o artistă de loc din Gărâna, fata morarului, are talent la desen și o invită în tabără. Tânăra era de fapt, aceeași persoană refuzată inițial, pentru că propunerea venea din partea noastră. Anita, deși a lucrat pentru prima dată în ulei
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
situație, prin intermediul altor persoane influente, Mișu află că, Anita Hausner, o artistă de loc din Gărâna, fata morarului, are talent la desen și o invită în tabără. Tânăra era de fapt, aceeași persoană refuzată inițial, pentru că propunerea venea din partea noastră. Anita, deși a lucrat pentru prima dată în ulei, a reușit să realizeze trei lucrări apreciate chiar de dl. Viorel Rău, care a invitat-o personal la Salonul Internațional din toamnă de la București. Împreună cu soția, Doina Marița Hlinka și Viorel Rău
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
dădea directive concrete în discursurile pe care le ținea de fiecare dată când avea ocazia. În ce privește ora la care se servea masa, știam că o s-o respectăm cu toții, de celelalte nu eram încă siguri. La masă apăruse o persoană nouă, Anita Hauser, fusese prezentată de Gusti. Era o elevă de la cercul de pictură de la Forumul German din Reșița, unde cei din familia Hlinka erau îndrumători; era elevă în clasa a XII-a și locuia în Gărâna. La început Vintilă nu a
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Reșița, unde cei din familia Hlinka erau îndrumători; era elevă în clasa a XII-a și locuia în Gărâna. La început Vintilă nu a fost de acord, dar auzind că e fata morarului din sat și-a schimbat categoric atitudinea. Anita avea să vină în fiecare dimineață, oferindu-se să ne aducă lapte în schimbul a câteva ore de pictură alături de noi, seara întorcându-se acasă. Lucrul care ne-a șocat pe o parte dintre noi era că și ea trebuia să
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
lapte în schimbul a câteva ore de pictură alături de noi, seara întorcându-se acasă. Lucrul care ne-a șocat pe o parte dintre noi era că și ea trebuia să lase două tablouri pentru tabără. La masă fiecare își păstrase locul, Anita își găsise un loc lângă Bobiță în fața mea. Se așezase cu grijă, timidă și puțin speriată, necunoscând pe nimeni din jurul ei. Se anunțase venirea lui Grigore Dejeu de la Cluj, dar încă nu apăruse, trebuia să sosească dimineață. În timp ce se servea
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]