KorAP: Find »[drukola/base=anormalitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...29 >

712 matches

Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593

situațiile” care pot influența dinamica evoluției vieții persoanei sunt complimentare, așa cum, de altfel, se poate vedea din tabelul din pagina 426???, în care sunt expuși „factorii de normalitate” (N) și „factorii de anormalitate” (A). Factorii de normalitate (N) Factorii de anormalitate (A) Protecție Conflict/frustrare Dezvoltare Regresiune Adaptare/integrare Inadaptare Consolidare/independență Dezadaptare/dependență Involuție/declin Deteriorare/degradare Deficiență/performanțe slabe sau absente Slăbire/absența performanțelor Tipurile de personalitate în psihopatologie 1) Personalitățile nevrotice Personalitățile nevrotice corespund cu ceea ce psihanaliza numește

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
se referă la comunitățile social-umane, la grupurile de indivizi. Aceste manifestări psihologice pot fi normale sau patologice. Întrucât analiza noastră se referă în primul rând la fenomenele psihice morbide ne vom concentra atenția asupra lor. Despre stările de normalitate și anormalitate în viața psihică am vorbit deja și nu vom mai reveni. Vom căuta să precizăm în continuare de ce facem această împărțire a faptelor psihonatologice în individuale și colective și mai ales ce înțelegem prin fiecare dintre acestea. Le vom analiza

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
dintre acestea. Le vom analiza în continuare. 1) Tulburarea psihică individuală Tulburarea psihică individuală este reprezentată prin ceea ce clinica psihiatrică a delimitat, definit și descris ca fiind boala psihică. Ea afectează personalitatea individului și se manifestă ca o stare de anormalitate a organizării și dinamicii personalității acestuia. Boala psihică, văzută ca tulburare individuală a vieții sufletești, este rezultatul modelului de gândire clinico-medicală. Ea este considerată ca o tulburare organică și funcțională sau numai funcțională a proceselor psihice, cu o anumită configurație

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
de să privim și să înțelegem, într-o manieră mult mai largă ca deschidere, tulburarea psihică, dincolo de modelul de gândire exclusiv medico-psihiatric. Nu vrem însă prin aceasta să negăm rolul esențial al gândirii clinico-psihiatrice. Ea reprezintă fundamentul înțelegerii stării de anormalitate psihică ca boală. Dar acest punct de vedere nu este nici unic și nici suficient. Înțelesul clinico-medical al anormalității psihice trebuie extins și completat cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o perspectivă de largă înțelegere

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
gândire exclusiv medico-psihiatric. Nu vrem însă prin aceasta să negăm rolul esențial al gândirii clinico-psihiatrice. Ea reprezintă fundamentul înțelegerii stării de anormalitate psihică ca boală. Dar acest punct de vedere nu este nici unic și nici suficient. Înțelesul clinico-medical al anormalității psihice trebuie extins și completat cu punctul de vedere socio-cultural, moral-religios și politic, toate orientate într-o perspectivă de largă înțelegere antropologică. În acest spirit vom analiza în continuare principalele modele de organizare ale proceselor psihopatologice. Modelele tulburărilor psihopatologice. În cadrul

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
specifică grupului populațional de referință, diferențiindu-l în raport cu alte comunități social-umane. Este de la sine înțeles faptul că factorii mai sus menționați sunt cei care, în egală măsură, determină și configurează atât starea de sănătate mintală colectivă, cât și formele de anormalitate psihică ale grupurilor sociale. Având în vedere specificitatea factorilor modelatori, vom avea o diversitate de forme atât pentru starea de sănătate mintală, cât și pentru psihozele colective. Nu poate fi înțeleasă nici sănătatea mintală și nici boala psihică, raportată la

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
factorilor mai sus menționați. Întrucât însă factorii modelatori ai sănătății mintale cât și ai psihozelor colective, acționează în direcția sufletului colectiv trebuie ca aceștia să fie raportați la aceleași „modele arhetipale” fundamentale din care se „construiesc” atât normalitatea, cât și anormalitatea vieții sufletești. Prin aceasta însă, ne raportăm în final la un sistem de valori specifice, așa cum vom arăta mai jos. Semnificația psiho-socială a Nebuniei Se consideră că istoria nebuniei corespunde modelelor socio-culturale, sau că aceasta urmează în paralel istoria civilizației

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
deosebit de interesante și importante atât pentru psihologie, cât și pentru psihopatologie. Așa cum este recunoscută psihologia diferențială, în mod egal trebuie să acceptăm și existența unei psihopatologii comparate, a unei psihopatologii etno-culturale sau transculturale. Starea de normalitate, cât și cea de anormalitate, respectiv, sănătatea mintală și boala psihică, sunt profund marcate de valorile modelului socio-cultural. Persoana, sănătoasă sau bolnavă, aparține unui anumit model, și din aceste considerente modelul își pune amprenta (pattern) atât pe aspectele normalității, cât și pe cele ale anormalității

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
anormalitate, respectiv, sănătatea mintală și boala psihică, sunt profund marcate de valorile modelului socio-cultural. Persoana, sănătoasă sau bolnavă, aparține unui anumit model, și din aceste considerente modelul își pune amprenta (pattern) atât pe aspectele normalității, cât și pe cele ale anormalității acesteia. Diferențele dintre persoanele aparținând unor grupuri etno-culturale diferite, se întâlnesc și în sfera patologiei psihice. Boala mintală, îmbracă „forme culturale” de la o societate la alta și de la un tip uman la altul, rămânând însă, în esența sa, o tulburare

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
de către stat. În felul acesta, așa cum afirmă J. Maritain, între națiune, pe de o parte, corpul politic și stat, pe de altă parte, se stabilesc niște relații speciale. Natura acestor relații este esențială, întrucât ea stabilește, în final, normalitatea și anormalitatea comportamentelor, acțiunilor și modului de a gândi, atât ale individului, cât și ale grupurilor social-umane. Dincolo de aspectele pur psihologice și morale, instituțiile și normele statului stabilesc, sau, mai exact, statuează, în virtutea „legilor” sale, ceea ce este normal și ceea ce este anormal

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
grupurilor social-umane. Dincolo de aspectele pur psihologice și morale, instituțiile și normele statului stabilesc, sau, mai exact, statuează, în virtutea „legilor” sale, ceea ce este normal și ceea ce este anormal. În sensul acesta normalitatea este înțeleasă ca fiind „conformitatea” cu legile statului, iar anormalitatea reprezintă tot ceea ce „contravine” legilor statului. Din această perspectivă, anormalitatea se distanțează considerabil de semnificația sa patologică, devenind, în primul rând, atitudine și acțiune antisocială. Asistăm, în felul acesta la o „deplasare” sau, mai exact, la o „reinterpretare” în sens

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
normele statului stabilesc, sau, mai exact, statuează, în virtutea „legilor” sale, ceea ce este normal și ceea ce este anormal. În sensul acesta normalitatea este înțeleasă ca fiind „conformitatea” cu legile statului, iar anormalitatea reprezintă tot ceea ce „contravine” legilor statului. Din această perspectivă, anormalitatea se distanțează considerabil de semnificația sa patologică, devenind, în primul rând, atitudine și acțiune antisocială. Asistăm, în felul acesta la o „deplasare” sau, mai exact, la o „reinterpretare” în sens social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
legilor statului. Din această perspectivă, anormalitatea se distanțează considerabil de semnificația sa patologică, devenind, în primul rând, atitudine și acțiune antisocială. Asistăm, în felul acesta la o „deplasare” sau, mai exact, la o „reinterpretare” în sens social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație de violare a „interdicțiilor” impuse de stat și puterea politică, națiunii. Această etichetare social-juridică a „anormalității” este justificată de stat, ca o măsură preventivă și represivă a actelor antisociale ale anormalității care, prin natura lor

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
Asistăm, în felul acesta la o „deplasare” sau, mai exact, la o „reinterpretare” în sens social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație de violare a „interdicțiilor” impuse de stat și puterea politică, națiunii. Această etichetare social-juridică a „anormalității” este justificată de stat, ca o măsură preventivă și represivă a actelor antisociale ale anormalității care, prin natura lor, pun în pericol viața, bunurile și liniștea cetățenilor, precum și stabilitatea instituțiilor sociale. Rezultă în mod clar faptul că, din punctul de

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
social-juridic al conceptului de anormalitate, care apare ca o situație de violare a „interdicțiilor” impuse de stat și puterea politică, națiunii. Această etichetare social-juridică a „anormalității” este justificată de stat, ca o măsură preventivă și represivă a actelor antisociale ale anormalității care, prin natura lor, pun în pericol viața, bunurile și liniștea cetățenilor, precum și stabilitatea instituțiilor sociale. Rezultă în mod clar faptul că, din punctul de vedere al statului, normalitatea reprezintă acceptarea „interdicțiilor”, iar anormalitatea refuzul sau chiar violarea lor. În

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
și represivă a actelor antisociale ale anormalității care, prin natura lor, pun în pericol viața, bunurile și liniștea cetățenilor, precum și stabilitatea instituțiilor sociale. Rezultă în mod clar faptul că, din punctul de vedere al statului, normalitatea reprezintă acceptarea „interdicțiilor”, iar anormalitatea refuzul sau chiar violarea lor. În sensul acesta, atitudinea statului față de anormalitate ne apare plină de ambiguități, ca o formă mascată de auto-protecție a instituțiilor sociale și a organizării politice în raport cu „ordinea” statuată. Cui se datorește această atitudine, pe care

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
în pericol viața, bunurile și liniștea cetățenilor, precum și stabilitatea instituțiilor sociale. Rezultă în mod clar faptul că, din punctul de vedere al statului, normalitatea reprezintă acceptarea „interdicțiilor”, iar anormalitatea refuzul sau chiar violarea lor. În sensul acesta, atitudinea statului față de anormalitate ne apare plină de ambiguități, ca o formă mascată de auto-protecție a instituțiilor sociale și a organizării politice în raport cu „ordinea” statuată. Cui se datorește această atitudine, pe care, de altfel, nimeni nu o contestă, fiind unanim acceptată și considerată ca

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
exogene) sau unora interne, a unor dispoziții patologice constituționale (endogene). Tratamentul medical vizează înlăturarea cauzelor care au produs boala, în scopul restabilirii stării de echilibru psihic. Aceste idei despre nebunie readuc din nou în discuție problema normalității și cea a anormalității. În cazul nostru, nebunia ca abatere de la norma vieții echilibrate și egale are două sensuri: este o stare de dezechilibru psihic al sistemului personalității și conștiinței bolnavului care afectează raporturile sale cu realitatea, acțiunile, comunicarea și conduitele; este o schimbare

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
înțeleasă ca „fenomen uman”, raportată la un sistem de valori logice, morale și culturale cu care să fie comparată și eliminată prin excludere. Rezultă de aici faptul că nebunia ar fi deci o altă modalitate de „a înțelege” normalitatea și anormalitatea în domeniul vieții psihice. Acceptând aceste puncte de vedere, vom admite că prin intermediul psihopatologiei, psihiatria se descoperă, dincolo de latura sa medicală, ca știință umană. Viitorul psihiatriei, o disciplină cu o istorie atât de agitată, de contraversată, depinde de permisivitatea ideilor

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
și anume: bolile psihice și bolnavii mintali, perversiunile sexuale și persoanele care le practică, actele de violență criminală și criminalii. Fiecare dintre aceste categorii vor avea un regim de atenție socială specială. Această delimitare traduce existența unui conflict social intern. Anormalitatea, „răul”, își are originea în însăși structurile sociale, iar societatea este cea care luptă împotriva acestuia pentru a se separa de el. Îl etichetează ca „străin”, „ostil”, „contrar” naturii sale și luptă ca să-l elimine. Este un act de purificare

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
și somatic ca un pericol iminent care amenință existența bolnavului. Anorexia mintală: tulburare psihică gravă care apare la tinerele adolescente caracterizată prin amenoree, anorexie, tulburări afective, tulburări de personalitate legate în special de imaginea de sine, izolare și cașexie progresivă. Anormalitate: stare de dezechilibru funcțional fizic și psihic care se opune normalității, resimțită de individ ca o schimbare generală, ca o stare de disconfort. Anticipație: atitudinea prin care omul își trăiește viitorul, orientând acțiunile prezente către proiectele de perspectivă. În psihopatologie

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
bolnavul este conștient. Nimfomania: exagerarea patologică, adesea lipsită de cenzură, a dorințelor erotico-sexuale. Hipersexualitatea feminină, corespondentul satiriazisului masculin. Normalitate: starea de echilibru fizic și psihic, resimțită de individ ca o stare de bine fizic, sufletesc și moral, opusă stării de anormalitate și care-i conferă capacitatea de a se adapta la realitate, de a avea o conduită și acțiune pozitive, o comunicare normală. Este condiția stării de sănătate mintală care se opune stării de boală psihică. Nozofobie: frică patologică de boli

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
condiția stării de sănătate mintală care se opune stării de boală psihică. Nozofobie: frică patologică de boli și consecințele acestora (cancerofobie, sifilifobie etc.). Obsesie: asociere ideo-afectivă penibilă care invadează conștiința, cu caracter repetitiv și incoercibil, de a cărei absurditate și anormalitate bolnavul este conștient, luptând împotriva ei. Obtuzie: diminuare, mai mult sau mai puțin marcată, a stării de conștiință vigilă, cu dificultăți de înțelegere, ideație lentă, somnolență și dezorientare parțială. Oligofrenie: nedezvoltarea psihică globală, în special intelectuală afectivă și comportamentală, de

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență afectivă Catalepsie Cataplexie Catatonie Cenestopatie Ciclotimie Claustrofobie Cleptomanie Colecționarism Comă Complex Confabulație Confuzie mintală Constituție Contagiune psihică

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
Iași, 2005. M. de Unamuno, Le sentiment tragique de la vie, Gallimard, Paris, 1937. A. Schopenhauer, Sie Welt als Wille und Vorsfellung. Mai exact spus, psihologia se constituie ca „domeniu epistemic” despre persoana umană, iar psihopatologia ca un „discurs epistemic” despre anormalitatea acesteia. C. Enăchescu, Fenomenologia Nebuniei, Editura Paideia, București, 2003. C. Enăchescu, Tratat de psihologie morală, Editura Tehnică, București, 2002. C. Enăchescu, Tratat de igienă mintală, Editura Polirom, Iași, 2004. P. Accoce; P. Rentchnick, Les nouveaux malades qui nous gouvernent.? P.P.

Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]