3,248 matches
-
tratamentului activ cu antagonist de calciu [393], IEC [394] și betablocant [389], indicând posibil efectul antiaterosclerotic al scăderii tensiunii arteriale. Comparația între diferite regimuri antihipertensive atingând același nivel al valorilor tensionale au arătat de asemenea efecte consistent mai mari ale antagoniștilor de calciu față de hidroclorotiazide [395], clorthalidona [222] și atenolol, iar un studiu recent a arătat un efect mai mare al IEC decât al diureticului tiazidic. Studiul ELSA a arătat că scăderea progresivă a grosimii intimă - medie compozită este paralelă cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
atenolol. Totuși, compoziția peretelui arterial, investigat prin ecoreflectivitate testată histologic, nu a arătat modificări semnificative între lacidipină și atenolol. În concluzie, dovezi suficiente sunt disponibile pentru a spune că progresia aterosclerozei carotidiene poate fi intarziată prin scăderea tensiunii arteriale, iar antagonist de calciu au o eficacitate mai mare decât diureticele și beta-blocantele, iar IEC au o eficacitate mai mare decât diureticele. Deși velocitatea undei pulsului este recunoscută ca o metoda clinică validată pentru a estima distensibilitatea arterelor mari, există puține studii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
studiului MDRD, arătând o reducere semnificativă a bolii renale în stadiul terminal la pacientii cu boală renală predominant non-diabetică, când au fost randomizați la o reducere a tensiunii arteriale medii Proprietățile nefroprotectoare ale medicamentelor antihipertensive, în special ale IEC și antagoniștilor de receptori de angiotensină, au fost investigate recent de un număr mare de studii randomizate. Câteva studii placebo - controlate au arătat că antagonist receptorilor de angiotensină, IEC sau o doză mică de combinație IEC -diuretic întârzie boala renală în stadiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
la o reducere a tensiunii arteriale medii Proprietățile nefroprotectoare ale medicamentelor antihipertensive, în special ale IEC și antagoniștilor de receptori de angiotensină, au fost investigate recent de un număr mare de studii randomizate. Câteva studii placebo - controlate au arătat că antagonist receptorilor de angiotensină, IEC sau o doză mică de combinație IEC -diuretic întârzie boala renală în stadiu terminal și creșterea semnificativă a creatininei serice și reduce sau previne microalbuminuria și proteinuria, la pacienții cu nefropatie diabetică și non - diabetică. Un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
430], în toate celelalte studii placebo - controlate efectele renale ale medicamentelor studiate au fost acompaniate de o scădere ușor mai mare a tensiunii arteriale, care ar putea fi măcar în parte responsabilă de efectele renale. În fapt, chiar și un antagonist de calciu (nitrendipina) a arătat că prezervă funcția renală mai bine decât placebo, în studiul SYST-EUR. Compararea între diferite regimuri active a furnizat rezultate mai puțin clare. Două studii, unui pe pacienți cu nefropatie diabetică proteinurică [309] și altul pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
funcția renală mai bine decât placebo, în studiul SYST-EUR. Compararea între diferite regimuri active a furnizat rezultate mai puțin clare. Două studii, unui pe pacienți cu nefropatie diabetică proteinurică [309] și altul pe nefropatie non diabetică [317], au arătat superioritatea antagonistului receptorului de angiotensină sau a IEC asupra antagonistului de calciu în întârzierea bolii renale în stadiu terminal și a creșterii semnificative a creatininei serice, dar o sub-analiză post-hoc a studiului ALLHAT pe acei pacienți hipertensivi care aveau reducerea funcției renale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
SYST-EUR. Compararea între diferite regimuri active a furnizat rezultate mai puțin clare. Două studii, unui pe pacienți cu nefropatie diabetică proteinurică [309] și altul pe nefropatie non diabetică [317], au arătat superioritatea antagonistului receptorului de angiotensină sau a IEC asupra antagonistului de calciu în întârzierea bolii renale în stadiu terminal și a creșterii semnificative a creatininei serice, dar o sub-analiză post-hoc a studiului ALLHAT pe acei pacienți hipertensivi care aveau reducerea funcției renale bazal (dar proteinuria nu era cunoscută) au arătat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
a creatininei serice, dar o sub-analiză post-hoc a studiului ALLHAT pe acei pacienți hipertensivi care aveau reducerea funcției renale bazal (dar proteinuria nu era cunoscută) au arătat o incidența egală a acestor obiective la pacienții tratați cu diuretic, IEC sau antagonist de calciu [438]. Studii măsurând schimbările în rata de filtrare glomerulară au avut de asemenea rezultate inconsistente: doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
schimbările în rata de filtrare glomerulară au avut de asemenea rezultate inconsistente: doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
glomerulară au avut de asemenea rezultate inconsistente: doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
doar un studiu a arătat un declin semnificativ mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
mai mic cu IEC față de beta-blocant, în timp ce alte studii nu au fost capabile să demonstreze efecte diferite ale IEC față de antagoniști de calciu, beta-blocante sau antagonist al receptorilor de angiotensina sau asocierii antagonist de calciu și diuretic; efecte egale ale antagoniștilor de calciu și diureticelor au fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
fost evidențiate de către un alt studiu. Rezultate mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
mai clare au fost obținute când au fost comparate efectele diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
diferitelor regimuri antihipertensive asupra microalbuminuriei și proteinuriei. Blocanții receptorilor de angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
angiotensină au fost cei mai eficienți în reducerea excreției proteice urinare față de betablocant, antagonist de calciu sau diuretic tiazidic, un antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt studiu. De interes sunt câteva studii care au investigat combinația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
antagonist de aldosteron s-a dovedit mai eficient decât un antagonist de calciu, și un IEC mai eficient ca un antagonist de calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt studiu. De interes sunt câteva studii care au investigat combinația între antagoniștii receptorilor de angiotensină și IEC (comparativ cu monoterapia). Studiul COOPERARE a raportat reducerea progresiei nefropatiei nondiabetice de către combinație
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
calciu [432]. Rezultatele divergente ar trebui raportate, Totuși, întrucât IEC au fost raportați ca având eficienta egală cu antagoniștii de calciu în trei studii sau cu diureticul în alt studiu. De interes sunt câteva studii care au investigat combinația între antagoniștii receptorilor de angiotensină și IEC (comparativ cu monoterapia). Studiul COOPERARE a raportat reducerea progresiei nefropatiei nondiabetice de către combinație versus componentele combinației în monoterapie, fără o diferența semnificativă a tensiunii arteriale în cele două grupe de tratament [446]. Alte studii au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
au fost incluse într-o recentă meta-analiză [450] care a confirmat acțiunea antiproteinurică mai mare a combinației, asociată cu o scădere mai mare a tensiunii arteriale. Pe de altă parte, două studii mici au sugerat că dozele foarte mari de antagonist de receptori de angiotensină pot exercita o acțiune antiproteinurică semnificativ mai mare decât doza standard, fără o creștere a efectului antihipertensiv [451,452]. Aceste studii merită a fi confirmate de către studii mai mari. 4.5.5 Diabetul nou instalat Diabetul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
deseori post-hoc) către incidența diabetului nou apărut în studiile cu tratament antihipertensiv [455]. Aproape toate studiile cu terapie antihipertensivă utilizând ca obiectiv diabetul nou apărut au arătat o incidența semnificativ mai mare pentru diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
apărut în studiile cu tratament antihipertensiv [455]. Aproape toate studiile cu terapie antihipertensivă utilizând ca obiectiv diabetul nou apărut au arătat o incidența semnificativ mai mare pentru diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă agenții care interferă cu sistemul renina
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
tratament antihipertensiv [455]. Aproape toate studiile cu terapie antihipertensivă utilizând ca obiectiv diabetul nou apărut au arătat o incidența semnificativ mai mare pentru diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă agenții care interferă cu sistemul renina - angiotensină exercită o acțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
diureticele tiazidice și/sau beta-blocante, în comparație cu TTHC antagoniști ai receptorilor de angiotensină sau antagoniști de calciu. Recent, antagonist receptorilor de angiotensină și IEC s-au dovedit a fi asociați cu o incidența semnificativ mai mică a diabetului nou apărut față de antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă agenții care interferă cu sistemul renina - angiotensină exercită o acțiune antidiabetogenă reală, sau pur și simplu nu au acțiunea diabetogenă a beta - blocantelor, diureticelor tiazidice și, într-un grad mai mic, a antagoniștilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
antagonist de calciu. Este dificil de concluzionat dacă agenții care interferă cu sistemul renina - angiotensină exercită o acțiune antidiabetogenă reală, sau pur și simplu nu au acțiunea diabetogenă a beta - blocantelor, diureticelor tiazidice și, într-un grad mai mic, a antagoniștilor de calciu [455,458]. Singurul studiu de terapie antihipertensivă placebo-controlat care a raportat cazurile de diabet nou apărut, studiul SHEP, a descris recent o incidența mai mare a diabetului în brațul tratat cu medicație activă (diuretic și deseori beta-blocant) [459
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]
-
față de grupul tratat cu diuretice sau beta-blocante. Alte studii controlate placebo în condiții diferite de hipertensiune (risc cardiovascular crescut, insuficienta cardiacă cronică) au arătat de asemenea o incidența mai scăzută a diabetului nou apărut pe pacienții tratați cu IEC sau antagoniști de receptori de angiotensină [463] decât la pacienții tratați cu placebo, dar în toate aceste studii placebo și, respectiv, tratamentul activ au fost adăugate la o terapie medicamentoasă multiplă, în care diureticele și beta-blocantele predominau la începutul tratamentului și puteau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/215587_a_216916]