570 matches
-
etatizare integrală a comerțului luate de regimul comunist. Dar la episodul acesta voi reveni. Copil încă în primii ani de după ultimul război, îi auzeam mereu pe cei mari vorbind nostalgic despre „timpurile normale“ de odinioară. Denumeau prin acest enunț epoca antebelică, ea apărându le, la drept vorbind, în comparație cu prezentul, nu doar normală, ci paradiziacă de-a binelea. Nu fusese așa, bineînțeles, dar fusese o epocă în care se trăia neconstrâns și în care normal era ca, prin strădanii cinstite și pricepere
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Haldane (1856-1918). Jurist și om politic și de stat scoțian. Carieră parlamentară de prestigiu (1885-1905), apoi secretar de stat la War Office (Ministerul de Război) (1905-1912) și, în sfârșit, lord cancelar în intervalul 19121913. A rămas în analele istoriei perioadei antebelice prin încercarea sa, eșuată din păcate, de a negocia la Berlin, cu partea germană, în februarie 1912, un acord de limitare a armamentului naval. Acest demers este detaliat povestit în lucrarea sa memorialistică, publicată postum, Before the War (Înaintea războiului
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
revanșe, păpușe etc. - scrierea cu ă în loc de e: reazăm; - forma veche a unor verbe, la indicativ prezent, pers. I, sg: țiu, reviu; - redarea prin diftongul ia a sunetului e sau a diftongului ea: îngenunchiarea, auziam, vorbiam, mărturisia ș. a. - grafia veche, antebelică, pentru cuvinte ca: livresci, noui etc. - forme vechi de plural: lacrămi, patemi ș. a. - scrierea cu u (mut) la finalul unor cuvinte: dibaciu; - omiterea grafică a diftongului ie: eftin, femee, trăesc, băețandri, șueră, vuet, bae, greere, creerul etc. - cazurile de hipercorectitudine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mare parte din el rezistă timpului, ca lucrare valoroasă de proză. Ciclul este plin de material autobiografic și a fost gândit ca istoria formării unei personalități. Dacă în ultimele volume, care prezintă tabloul vieții politice, sociale și culturale din România antebelică, autorul este dominat de resentimente față de contemporani, primele șase volume constituie creație de prestigiu. Paginile care prezintă copilăria și adolescența lui Vania Răutu, activitatea lui în rândurile organizației narodnice, deportarea spre ghețurile nordice, mai cu seamă zugrăvirea acelei imense închisori
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
transformare a produselor și cele de consum. 1. 6. 5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o întreprindere capitalistă, țărăniștii vedeau în cooperație un mijloc de instaurare a unei societăți necapitaliste, ei susținând că România antebelică era o țară cu o structură economico-socială agrară, necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire se remarcă marele economist Virgil Madgearu care vedea în cooperație un instrument care avea menirea de a salva și consolida mica gospodărie țărănească familială și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în micile exploatații țărănești. În fine, la 4 aprilie 1910 se legiferează existența obștiilor de arendare și privilegiul acestora de a arenda moșiile proprietate a instituțiilor publice. Ca o concluzie a acestei treceri în revistă a legislației cooperatiste din perioada antebelică, este evidentă intervenția statului în apariția, dezvoltarea și coordonarea mișcării cooperatiste, Acest interes al statului pentru dezvoltarea cooperației în agricultură poate fi explicat prin următorul citat; " datoria mișcării dinainte de război, în forma în care ea s-a putut înjgheba, să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole, în volumul "Management, evaluare și analiză economică în întreprinderile agroalimentare", Editura Muntenia, Constanța, 1999; 138. Talmaciu M. Cercetările psihologice și studierea comportamentului consumatorului Revista economică numerele 12,13,14,15/1997; 139. Talmaciu M. Asociațiile de vânzare în agricultura antebelică, Tribuna Economică, nr.20/2001; 140. Talmaciu M. Cadrul legal al asociațiilor de vânzare în agricultură, Tribuna Economică, nr.21/2001; 141. Tașcă G. Capitalismul român și cooperația, București, 1928; 142. Tătaru A. Cooperația și alte curente social-economice,Tipografia Națională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
din Europa de Est s-au menținut la niveluri scăzute, În timp ce continentul american a atras tot mai mult capital străin (provenit În principal din SUA). Investițiile britanice au crescut timid, mai ales În țările Commonwealth-ului, În scopul recuceririi pozițiilor deținute În perioada antebelică. S-a Înregistrat și creșterea numărului marilor corporații investitoare În țările În curs de dezvoltare. Deși numărul filialelor corporațiilor internaționale a continuat să crească, volumul valoric al capitalului străin (direct) investit, apreciat la nivelul ansamblului economiei mondiale, a atins valorile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
Înregistrat și creșterea numărului marilor corporații investitoare În țările În curs de dezvoltare. Deși numărul filialelor corporațiilor internaționale a continuat să crească, volumul valoric al capitalului străin (direct) investit, apreciat la nivelul ansamblului economiei mondiale, a atins valorile din perioada antebelică abia spre sfârșitul anilor '30. Investițiile europene s-au Îndreptat spre țări de pe continentul european și spre USA, În timp ce investitorii americani au preferat America Latină, Canada și țările europene cele mai mari. Climatul economic a fost În acest timp mult mai
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
europene s-au Îndreptat spre țări de pe continentul european și spre USA, În timp ce investitorii americani au preferat America Latină, Canada și țările europene cele mai mari. Climatul economic a fost În acest timp mult mai puțin prielnic relațiilor internaționale, spre deosebire de perioada antebelică. Taxele vamale au fost majorate, au fost introduse noi metode de control și restricționare a importurilor și exporturilor, determinând reducerea acestora și stimulând procesele de substituire a importurilor și formarea cartelurilor internaționale pentru protejarea față de o concurență nestimulativă. Pe de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
a fost propice și dezvoltării cartelurilor internaționale, care au desfășurat o intensă activitate de Împărțire a piețelor. Investițiile străine directe din perioada interbelică efectuate În sectorul primar au crescut constant, dar Într-un ritm mai scăzut decât cel din perioada antebelică, și au fost predominant influențate, fără Îndoială, de interesele americane și britanice. Volumul limitat al investițiilor străine directe Înregistrat În alte sectoare de activitate reflectă implicarea mai redusă a corporațiilor În sectorul terțiar. Cele mai active firme În acest sector
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
loc o căutare a modernului, din punct de vedere al preocupării pentru o anumită calitate alocuirii, În paralel cu Încercările de a contura o identitate stilistică. Din acest punct de vedere se poate spune că există o continuitate Între perioada antebelică de Început de secol și ceainterbelică. Introducerea tehnicilor constructive noi, utilizareaunui nou vocabular formal, reînnoit prin conceptele speciale ale decorației și decorului, prin principiile igeniste, devenite reguli ale arhitecturii, toate acestea contribuie la conturareaideii de modernitate. „Dezordonatul și Întinsul oraș
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
tiparelor apusene va rămâne alteritatea exotică, ușor de a fi convenabil acuzată și pedepsită la nevoie pentru binele umanității. Inițial, călătoarea britanică Dervla Murphy și-a propus să urmeze pașii înaintașilor săi, Patrick Leigh Fermor și Walter Starkie în Transilvania antebelică și să reînvie frumoasele povești ale tatălui său despre o Transilvanie legendară pierdută în negura timpului. Relatarea călătoriei sale (Transylvania and Beyond) demonstrează că autoarea s-a confruntat în schimb cu "multe greutăți, tensiuni, disensiuni, suspiciuni"255 și că nu
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
zilele revoluției, care ne-a unit atunci Într-un elan uman inconfundabil și rar, acel „aer istoric!”, Într-o practică de zi cu zi, luptând nu numai cu corupția devastatoare - În fapt, sechele ale centralismului comunist, dar și ale perioadei antebelice! -, cu mentalitățile negative postcomuniste, dar... și cu vanitățile și noile oportunisme, cu acele nesiguranțe ale unora ce devin, iute, forme agresive și pernicioase pentru mulți cetățeni, Încă nedezmeticiți după un tunel istoric atât de apăsător, de lung și de contrar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu a prea existat. S. A.: Nu prea. Dar am văzut după 1989 mai multe autobiografii, memorii, mărturii, romane cu ajutorul cărora cineva, dacă ar înțelege dinamica stalinismului românesc, ar putea reconstrui maniera aproape eroică în care clasele mijlocii și superioare românești antebelice au reușit, în ciuda prigoanei, să salveze și chiar să continue o anumită tradiție culturală și socială, ideologică, din care se născuse și cea mai interesantă parte a culturii noastre interbelice. V. N.: Exact. Eu de-aia spun, din nou, cum
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
altădată, europene, de nivelul unui Sartre, Aragon, apoi Grass, Böhl, Marquez... Esteticul, ca principiu, trebuia să însemne refuzul de plano al oricărei tematici militanto-comuniste și, în al doilea rând, readucerea în discuție a marilor maeștri literari și filozofi ai României antebelice sau europeni, interziși sau nepublicați, adevărații noștri maeștri. Eram priviți cruciș nu numai de „foruri” sau de criticii oficiali - a nu se uita, totul era într-o singură mână, existau o singură editură pentru întreaga Românie, E.S.P.L.A., și doar trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
în ’73, azi un Eugen Simion sau un N. Manolescu ar trebui să împartă cu el meritul uriaș de a fi susținut și implantat în coasta dogmatismului comunist o literatură de primă mână, făcând astfel posibilă regăsirea valorilor și criteriilor antebelice. Dacă pe plan strict politic, în raport cu polonezii sau cehii, de exemplu, noi, românii, nu sclipim prea tare - a nu se uita totuși deceniul de rezistență în munți! -, în cultură, în creație, cred eu, a avut loc o luptă nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe cronicarul dramatic Carandino (prieten cu Stancu!Ă, care critica fără menajamente noua, splendida pleiadă de regizori, Pintilie, Esrig, Penciulescu ce, în frunte cu Liviu Ciulei, au dat, de fapt, primul semn al înnoirii și revenirii artei românești la parametri antebelici, obținând formidabile succese și în Vest, oferindu-i rubrica de teatru, permanentă, unui tinerel de la ziarul Munca, George Banu, azi profesor de teatrologie la Paris... De fapt, încheiasem un fel de contract cu secretarul c.c. Dumitru Popescu, admirator total
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu s-a întâmplat la fel? Au trebuit să treacă, probabil, cincisprezece ani ca spiritele să se liniștească cât de cât, să devenim lucizi că încă nu avem o clasă politică profesionistă și organic constituită, că flagelurile economice și morale antebelice vor bântui din nou, cu furie, într-o Românie aflată nu în tranziție, ci în criză, criza ce urmează unei mari surpări politice, criza fizică, a ruinelor industriei haotice ceaușiste, dar și cea mentală; centralismul industrial, financiar și administrativ excesiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Râvna personală este un adaos la îndrumările primite de la alți formatori, contribuind la perfecționarea umanului. Cei doi factori, efortul propriu sau autoeducația și educația primită prin intermediul școlii, reprezintă un element nou pe care-l aduce Loga în gândirea pedagogică românească antebelică. Influența educativă a școlii urmează să se exercite în două direcții: ,,luminarea minții” și ,,îmbunătățirea inimii”, altfel spus, dobândirea înțelepciunii prin instrucție și dobândirea virtuții prin educație morală. Era nevoie, în opinia sa, ca elevii să posede cunoștințe ample despre
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
1911-1913), Brebu (1914), Bujor (1912), Buziaș (1914), Criciova (1912) etc. O înțelegere corectă a complexității problematicii derivate din evoluția rețelei școlilor primare confesionale implică luarea în considerare a structurilor acestor instituții de învățământ, determinate de confesiunea localnicilor susținători. În Banatul antebelic au funcționat permanent, până la sfârșitul primei conflagrații mondiale, șase categorii de școli confesionale: romano-catolice, greco-catolice, ortodoxe, evanghelice, reformate și israelite. Acestea defineau de altfel și principalele structuri confesionale ale populației bănățene. La nivelul anului 1918, școlile confesionale ortodoxe române și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
au rămas 1000 de volume pe care le-a parcurs cu asiduitate, devenind un autodidact. Scriam într-o lucrare personală despre răzeși, că ei sunt izvorul genetic care a dat poporului român cele mai luminate minți, care au construit România antebelică dar și societatea socialistă. Urmașii răzeșilor n-au accesat în funcții diriguitoare, în orânduirea amintită, având dosar prost, dar au terminat facultăți și au construit o bogăție națională, care, din păcate, astăzi, nu mai este națională, ci internațională și numai
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
Inălțarea", cea mai importantă și îndelungată activitate a sa va fi ca dialectolog, etnolog și folclorist. Activitatea de etnolog și folclorist este atât de însemnată încât este considerat astăzi după B.P. Hasdeu a doua personalitate proeminentă în istoria folcloristicii românești” antebelice. Capitolul III Ovid Densusianu folclorist Nota caracteristică a activității lui Densusianu a fost receptivitatea la noutăți, participarea la frământările contemporanității. Această atitudine se observă chiar din cursurile sale universitare, Densusianu străduindu-se să se afle în inima noutăților și să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
scade la 4.000 în 1922, ca apoi în anii următori să fie abia de circa 1.000. Pe de altă parte, releva același autor, și emigrarea a luat un nou avânt, deși mult mai redus decât cel din anii antebelici, atingând în 1921 cifra de peste 5.000, pentru ca în anul ce urmează emigrarea să scadă la circa 1.000. Mulți din noii emigranți [fapt demn de reținut, n.n.] au fost recrutați din cei care se repatriaseră în 1920 și 1921
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mod deosebit, America de Nord. Același autor observa că, „spre deosebire de marea emigrare est-europeană de la sfârșitul secolului trecut și până la Primul Război Mondial, declanșată, în principal, de motivații economice și produsă exclusiv în mediul rural, după 1945 întâlnim un complex de cauze, cele antebelice și altele noi, toate acționând cu o intensitate constantă, cu precădere în zone urbane, în toate mediile sociale și la nivelul tuturor grupurilor de vârstă ale populației. De asemenea, în contrast cu vechea emigrare, cea de după război este una definitivă, se produce
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]