448 matches
-
prin parotidectomie superficială dreaptă cu conservarea trunchiului și ramurilor terminale ale nervului facial; mioplastie din sternocleidomastoidian. Îngrijiri postoperatorii: menținerea drenajului aspirativ până la dispariția secrețiilor sanguinolente din plagă (3-4 zile); toaleta și pansamantul „modelant” al regiunii efectuat o dată la 2 zile; antibioterapie 5-7 zile postoperator; antalgice, la nevoie; suprimarea firelor de sutură cutanate după 7-10 zile de la intervenția chirurgicală. Complicații postoperatorii imediate: hemoragia (deraparea unor ligaturi vasculare), paralizie tranzitorie de facial (tracționări intempestive ale filetelor nervoase faciale în timpul disecției chirurgicale). Complicații postoperatorii
CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
care intervin în apariția acestor afecțiuni sunt: procese imunologice, tulburări metabolice, substanțe toxice, malformații, traumatisme, neoplazii, etc. Netratate, vor evolua spre două sindroame: insuficiența renală cronică și acută cu prognostic rezervat. În vederea operației se vor efectua: hemodializă, antibioprofilaxie sau/ și antibioterapie, reechilibrarea hidro-electrolitică și acido-bazică. În cazul uropatiilor obstructive sondajul vezical sau cateterizarea ureterală sunt salutare. Afecțiuni grave extrarenale pot determina prin pierderile masive de lichide sau blocarea acestora în spațiul III apariția insuficienței renale acute funcționale, când prima măsură terapeutică
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
coma acidocetozică, coma hiperosmolară, acidoza lactică, coma hipoglicemică) (9). Conlucrarea chirurg - diabetolog este absolut indispensabilă. Ținând cont de caracteristicile terenului diabetic, de comorbiditatea particulară fiecărui caz în parte, sunt necesare o serie de precauții în urmărirea postoperatorie : Va fi continuată antibioterapia începută în perioada preoperatorie sau la inducția anesteziei, tipul, doza și ritmul de administrare depinzând de afecțiunea pentru care s-a intervenit chirurgical și de riscurile infecțiilor iatrogenice asociate (respiratorii la pacienții cu intubație prelungită sau imobilizați, urinare la cei
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
de gangrena de perete) (4). Colecistostomia reprezintă realizarea unei comunicări între vezicula biliară și exterior prin intermediul unei sonde de obicei tip Foley, dar și Pezzer, astfel realizându-se o decomprimare a arborelui biliar (11). Tratamentul chirurgical va fi dublat de antibioterapie agresivă, spre a reduce atât sepsisul local cât și bacteriemia. Va fi utilizată o asociație de 2-3 antibiotice care să acopere spectrul bacililor Gramnegativi și a germenilor anaerobi, prezenți la acest nivel. Abdomenul acut Asocierea diabetului și a simptomatologiei algice
Tratat de diabet Paulescu by Eduard Catrina, Iulian Brezean, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92219_a_92714]
-
timp să eradicăm bolile infecțioase!" (W. Stewart, Ministru al Sănătății SUA, 1967). Relaxarea vigilenței în domeniul bolilor infecțioase s-a dovedit o atitudine incorectă și chiar periculoasă, deoarece microorganismele circulante sunt supuse procesului de adaptare și selecție (mai ales prin antibioterapie inadecvată) și au apărut boli noi ca etiologie sau ca formă de manifestare. Multe dintre bolile “ținute sub control” nu au dispărut, putând reveni de la nivelul unor „nișe” biologice sau prin răspândire intenționată (arme biologice). În consecință, bolile infecțioase nu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
în bolile infecțioase Să cunoască principiile imunoprofilaxiei și calendarul de vaccinare din România Să enumere principalele clase și mecanisme de acțiune ale substanțelor antimicrobiene Să expună principalele reacții adverse ale antibioticelor Să înțeleagă consecințele rezistenței la antibiotice Să cunoască principiile antibioterapiei raționale 3.1 Principii de diagnostic în bolile infecțioase Conceptul modern al practicii medicinii bazată pe dovezi (“evidence-based medicine”) semnifică utilizarea unor date riguroase, clare și logice, obținute prin metode științifice, care să justifice deciziile medicale. Deciziile medicale trebuie să
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
biologică, produse de mucegaiurile din sol. În sens larg, noțiunea de antibiotic s-a extins asupra tuturor substanțelor antimicrobiene, inclusiv asupra chimioterapicelor obținute prin sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Etapele istoriei antibioterapiei Prima observație legată de efectul antibiotic a fost făcută în secolul XIX de către chimistul francez Louis Pasteur, care a descoperit că unele bacterii saprofite pot neutraliza bacilul antraxului. Salvarsanul este primul chimioterapic, sintetizat de către medicul și chimistul german Paul Ehrlich
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
agricultură. Consecința rezistenței microbiene este eșecul terapiei, dovedit de evoluția nefavorabilă și creșterea mortalității. Costurile terapiei se amplifică prin prelungirea spitalizării, necesitatea transferului în secții speciale de îngrijire, aplicarea unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. Principiile antibioterapiei Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu tendință spontană la vindecare. 9. Controlul tratamentului este un standard de calitate al antibioticoterapiei infecțiilor severe și vizează eficacitatea sterilizantă, monitorizarea puterii bactericide (a serului, lichidului cefalorahidian, urinei) și a nivelului de antibiotic (posibil numai în monoterapii). Erori in antibioterapie Utilizarea greșită a antibioticelor este deseori întâlnită în practica medicală. Cele mai frecvente erori sunt: 1. Lipsa diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diagnosticul etiologic. Masurile terapeutice de urgență sunt reechilibrarea hidroelectrolitică și administrarea empirică de antibiotice parenteral (Cefalosporine generația III, fluoro chinolone). Atitudinea în afara situațiilor clinice de urgență Rezolvarea medicală a cazului de DAI implică diagnosticul etiologic și tratamentul complex, bazat pe antibioterapia țintită evidențelor microbiologice. Diagnosticul clinic recunoaște prezența sindromului diareic conform definiției de caz. Culegerea și analiza datelor anamnestice și epidemiologice pot oferi o orientare asupra etiologiei DAI: evoluția acută sau cronică terenul imunocompetent sau imunodeprimat utilizarea recentă de antibiotice călătoriile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial. Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic izolat și eficiența tratamentului. Antibioterapia sepsisului respectă următoarele principii: Se preferă „dezescaladarea”, începând cu antibiotice noi cu spectru larg (Imepenem, Meropenem), care pot fi administrate în monoterapie Se asociază antibiotice bactericide sinergice Se preferă administrarea intravenoasă Eficiența tratamentului se apreciază după evoluția febrei, a leziunilor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
endocardita (altele decât cele majore). Conform criteriilor Duke, endocardita poate fi exclusă, probabilă sau certă. Endocardita este exclusă dacă: Diagnosticul diferențial explică semnele clinice de endocardită SAU Manifestările dispar în absența antibioticului sau după mai puțin de 4 zile de antibioterapie SAU Leziunile histologice de endocardită sunt absente la intervenția chirurgicală sau la autopsie, fără antibiotic prealabil sau după mai puțin de 4 zile de antibiotic. Endocardita este posibilă dacă există semne clinice evocatoare pentru endocardită, dar care nu îndeplinesc criteriile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
urinare nosocomiale (INU) Etiologia INU este reprezentată frecvent de E.coli (36%), Candida sp, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter și Acinetobacter. Factorii de risc pentru INU sunt: Extriseci: sondajul (60-80%), endoscopia și chirurgia urologică (5%) Intrinseci: sexul feminin, vârsta < 50 ani, diabetul, antibioterapia prealabilă, uropatiile asociate (litiaza, vezica neurogenă), diareea nosocomială asociată. Prevenirea INU se poate face prin: Evitarea sondajelor urinare abuzive Scurtarea duratei sondajelor urinare (reevaluare zilnică a indicațiilor) Montarea sondelor urinare în condiții de asepsie Supravegherea epidemiologică și microbiologică pentru depistarea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
condițiile gazdei cu risc pentru evoluția severă a unor infecții: asplenie, boli hepatice cronice, infecție HIV, diabet, neoplazii comportamentele cu risc pentru anumite infecții: etilism, utilizare de droguri, mai ales intravenoase utilizarea unor medicamente cu efect imunodepresiv: chimioterapie neoplazică, corticoterapie, antibioterapie prelungită călătoriile în zone cu risc pentru anumite endemii (malarie, holeră, gripă, poliomielita, etc.) expunerile casnice, agrementale sau profesionale față de păsări, animale, factori de mediu, alimente, surse de apă, etc. istoricul vaccinal. Antecedentele semnificative pentru riscul unei infecții actuale invazive
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
hipertermiei sunt complexe. Investigații paraclinice Evaluarea febrei în urgență începe prin realizarea unui abord venos și recoltarea de sânge pentru hemoculturi, hemoleucogramă, ionogramă, glicemie, uree, creatinină, teste funcționale hepatice. În suspiciunea de endocardită sunt necesare cel puțin trei hemoculturi înaintea antibioterapiei. Efectuarea unui frotiu prin tehnica „picătura groasă” permite evidențierea unor parazitoze de tipul malariei, babesiozei și erlichiozei. Suspiciunea de meningită impune recoltarea de LCR prin puncție lombară, de preferat înainte de administrarea antibioticelor. Dacă există semne de focar, edem papilar sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
INFECȚIOASE ............ 22 2.4 CRITERII IMAGISTICE ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ................. 24 3 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 25 3.1 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR ......................................................... 27 3.2 REACȚII SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
ÎN DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE ................. 24 3 PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE ........................ 25 3.1 CLASIFICAREA ANTIBIOTICELOR ......................................................... 27 3.2 REACȚII SECUNDARE ALE ANTIBIOTICELOR ........................................... 45 3.3 REZISTENȚA LA ANTIBIOTICE ............................................................ 47 3.4 PRINCIPIILE ANTIBIOTERAPIEI ........................................................... 50 3.5 ERORI IN ANTIBIOTERAPIE ............................................................... 52 3.6 IMUNOTERAPIA ȘI IMUNOPROFILAXIA BOLILOR INFECȚIOASE ................... 52 4 BOLILE ERUPTIVE MAJORE ............................................................ 57 4.1 SCARLATINA ................................................................................. 57 4.2 RUJEOLA ..................................................................................... 61 4.3 RUBEOLA ..................................................................................... 64 4.4 VARICELA ȘI HERPESUL ZOSTER ......................................................... 68 5 INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE .................................... 77 5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
microbiene este eșecul terapiei, dovedit de evoluția nefavorabilă și de creșterea mortalității. Costurile terapiei se amplifică prin prelungirea spitalizării, necesitatea transferului în secții speciale de îngrijire, aplicarea unor precauții suplimentare de izolare și utilizarea medicațiilor de salvare. 3.4 Principiile antibioterapiei Terapia antibiotică trebuie să respecte o serie de principii, sintetizate sub forma următoarelor reguli: 1. Decizia administrării antibioticelor se bazează pe diagnosticul etiologic (bacteriologic), numai pentru germeni sensibili. 2. Alegerea antibioticului îndeplinește următoarele condiții: Să cuprindă în spectrul de acțiune
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
un standard de calitate al antibioticoterapiei infecțiilor severe și vizează eficacitatea sterilizantă, monitorizarea puterii bactericide (a serului, lichidului cefalorahidian, urinei) și a nivelului de antibiotic (posibil numai în monoterapia). PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 52 3.5 Erori in antibioterapie Utilizarea greșită a antibioticelor este deseori întâlnită în practica medicală. Cele mai frecvente erori sunt: 1. Lipsa diagnosticului clinic, administrarea antibioticelor în orice stare febrilă, la întâmplare, fără criterii raționale 2. Nefolosirea sau interpretarea greșită a datelor de laborator: începerea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial (Tabel 8.3, Tabel 8.4). Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic izolat și eficiența tratamentului. Antibioterapia sepsisului respectă următoarele principii: Se preferă „dezescaladarea”, începând cu antibiotice noi cu spectru larg (Imepenem, Meropenem), care pot fi administrate în monoterapie Se asociază antibiotice bactericide sinergice Se preferă administrarea intravenoasă Eficiența tratamentului se apreciază după evoluția febrei, a leziunilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
5.5. COMPLICAȚII Fistule: Actinomicoza generează fistule cervicale, toracice sau abdominale. Unele fistule intestinale rezultă din abcesele din apropiere, care comunică cu intestinul și pielea. Imunosupresia și suprainfecția: Consumul factorilor imuni și toxicitatea par a explica parțial imunosupresia. Imunosupresia și antibioterapia prelungită creează condiții de invazie a oportuniștilor. Septicemia și șocul septic pot să apară în cursul evoluției unei infecții chirurgicale. 5.6. TRATAMENT Tratamentul chirurgical constă din incizia și debridarea tuturor țesuturilor necrozate, lezate, drenajul abcesului, îndepărtarea corpilor străini. Un
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
1. Pregătirea locală preoperatorie Pacienții sunt, cel mai adesea, cea mai importantă sursă de infecție. Când se poate, se vor trata preoperator infecțiile preexistente. Se vor face culturi din spută la cei cu infecții respiratorii și vor fi tratați adecvat. Antibioterapia țintită a infecțiilor tractului urinar se va face înainte de instrumentarea sa, măsură ce elimină apariția șocului septic în urologie. Bacteriile comensale de pe pielea pacientului sunt o cauză comună de infecție. Dușul preoperator cu săpun antiseptic scade cu 50% infecțiile în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
la inducție împreună cu o cefalosporină. Cea mai comună operație abdominală este apendicectomia. O singură doză de metronidazol este suficientă pentru terapia inflamației din apendicita acută; în apendicita acută gangrenoasă sau perforată, infecția plăgii are loc la aproape 40% din cazuri, antibioterapia fiind necesară. În cazurile severe, medicamentele se folosesc pentru a trata infecții stabilizate, de aceea se recomandă asocierea unei cefalosporine cu gentamicină. Multe alte intervenții sunt amenințate de complicații dacă apare sepsisul (chirurgia cardio-vasculară, ortopedia de implant), de aceea, deși
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
bacteriostatici este adesea relativă, legată de durata terapiei și de doze. Unele sunt bacteriostatice la doze mici și devin bactericide la doze mari. La cele mai multe bactericide efectul crește cu doza. Antibioticele își exercită efectul printr-o mare varietate de mecanisme. Antibioterapia a revoluționat practica medicinei, dar ea reprezintă o sabie cu două tăișuri, antibioticele alterând flora normală a pacientului. Excesiva lor utilizare poate selecta tulpini bacteriene a căror rezistență se transmite prin plasmide. Este important de înțeles că ele reprezintă doar
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Antisepsia intestinală este folosită pentru a scădea frecvența complicațiilor infecțioase în chirurgia colo-rectală. Antisepsia intestinală reduce flora normală a pacientului prin urmare, aici vor fi mult mai puține microorganisme ce vor avea acces în spațiile sterile în timpul intervenției. Mai mult, antibioterapia va constitui o măsură de protecție a anastomozei intestinale în perioada imediat postoperatorie. Calea intramusculară este și ea comodă, asigurând absorbție și trecere rapidă în circulație a unor doze adecvate de medicamente. Dezavantajul principal este că injectarea este dureroasă pentru
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]