607 matches
-
atâta timp cât el vede în el însuși că nu se poate ca el să gîndească dacă nu există”. ) Calitatea de intuiție pe care Cogito-ul o are este confirmată de scrisoarea către Silhon din martie-aprilie 1648 unde Descartes dă chiar un exemplu anticipativ al “cunoștinței intuitive” rezervat lui Bienheureux: Această cunoștință nu este tocmai o operă a raționamentului dumneavoastră... spiritul dumneavoastră a văzut-o, a simțit-o și a manevrat-o... ea este o dovadă a capacității sufletului nostru de a dobîndi o
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
faptic într-un mod cât mai atractiv pentru elev și comunicarea sarcinilor de învățare corespunzătoare; d) dirijarea învățării de către profesor, respectiv acordarea de puncte de sprijin, oferirea de sugestii, completări, comentarii etc.; e) generalizarea, formarea noțiunilor/operațiilor, adică obținerea performanțelor anticipative prin obiective; f) fixarea și stabilizarea performanței, etapă care presupune purtarea de discuții între profesor și elev, în scopul însușirii corecte și clarificării noilor noțiuni și operații; g) aplicarea în practică prin efectuarea de exerciții instrumentale, de analiză a fragmentelor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
începe în clasă și continuă în afara spațiului școlar sub forma unor investigații, a unor experimente etc. și se finalizează prin prezentarea unor produse în fața grupului de elevi, precum și a altor factori interesați. Proiectul se poate defini și ca o conduită anticipativă a individului, el, desemnând orice acțiune intențională și explicită. „Înainte de a cădea pe un drum, trebuie să-l vezi”, sublinia un filosof și logician polonez (T. Kotarbinski). „Dacă ar fi să sfătuiesc pe cineva ce să facă în oricare împrejurare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ref id=”3”>Ibid., p. 223.</ref>. Arta își are proveniența în Grecia pentru că acolo omul a ajuns să cunoască pentru prima oară mecanismul ajungerii la prezență ca trecere de la nevăzut la vizibil. Orice artist stă sub semnul Atenei premergătoare, anticipativ scrutătoare și cumpănind la limita prezenței viitoare. El are cunoașterea închiderii în limită și formă, care premerge deschiderii în prezență a operei. El deține punctul de pornire ca moment încheiat (peras și morphe ca telos, ca sfârșit) și, tocmai de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în prezență a operei. El deține punctul de pornire ca moment încheiat (peras și morphe ca telos, ca sfârșit) și, tocmai de aceea, el are pricepere în modul de a proceda, de a trece la realizarea operei. Fără acest sfârșit anticipativ nașterea operei nu este cu putință. Artistul este, așadar, un agent al limitei, cel ce o poartă în sine, cel care are cultul ei, care o cultivă, o experimentează, care așază în limită și care, astfel, face ca ceva să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ceea ce pentru om rămâne obscur. Lui Heidegger i-ar fi plăcut să spună: tragedia e spectacolul stării-de-neascundere a ascunderii înseși, ieșirea în lumină a obscurității ca obscuritate, vizibilitatea invizibilului ca invizibil. Din acest moment rolul zeiței Atena se încheie. Privirea anticipativă și limpede a zeiței se îndreaptă doar înspre ceea ce este încă nevăzut, nu înspre ceea ce trebuie să rămână nevăzut. Spre ceea ce este încă nevăzut, dar urmează să devină vizibil, nu înspre ceea ce este nevăzut și urmează să persiste în obscuritate
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
existență unei doctrine abstracte, care ar fi dispărut desigur, în presupunerea că ar fi putut apărea. Plecând de la premiza că astrele au o influență continuă asupra oamenilor, dar aceasta este maximă în momentul nașterii, poziția astrelor din acea secundă, determină anticipativ și complet caracterul, precum și principalele evenimente din cursul vieții. După cum bila norocului aleargă pe cercul plin de numere al ruletelor de la cazino, la fel, cele șapte globuri planetare se rostogolesc peste brâul zodiacal și fixează prin poziția lor în momentul
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
bazilică, loc apocaliptic, mai târziu crematoriu), galeria casei Sumbasacu (semnificația suplimentară e cea de confesional), odaia lui Axente (templul laic al rațiunii), casa familiei Merișor din Dristorului etc. Descrierea acesteia din urmă, în câteva pagini antologice, are un evident rol anticipativ: cele trei obiecte decupate cu privirea Retei (cea care vede casa cu o uimire încântată, o tehnică, desigur de a se lăsa sedusă și de a seduce, astfel cititorul), îngerul de cireș strangulat de draperie, pendula șasivă și tabloul flamand
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dintre plătitorii taxelor și cei care le impun, dar și poziția inflexibilă a celor din urmă. În economia secvenței, asocierea tabloului flamand și a pasajului din Analele lui Tacitus despre moartea crudă a Octaviei dă referinței ekphrastice încă o dimensiune anticipativă a destinului personajului, care se va confrunta la rândul lui cu niște funcționari intratabili, de data aceasta ai regimului comunist, în timpul anchetei. Pe de altă parte, evocarea personalității despotice a lui Nero - cel care comandă moartea Octaviei - reactualizează o realitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de tip cauză - efect. Explicația, ca metodă de învățământ specifică predării - învățării matematicii în grădiniță este eficientă în măsura în care: • favorizează înțelegerea unui aspect din realitate; • justifică o idee pe bază de argumente și antrenează gândirea; • are un rol concluziv, dar și anticipativ; • influențează pozitiv resursele afectiv - emoționale ale copiilor. Utilizarea eficientă în activitatea didactică a acestei metode impune respectarea unor cerințe: • explicația trebuie să fie precisă și concisă, orientând atenția copiilor asupra unui aspect anume cu semnificație matematică; • explicația să fie corectă
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
geografic cu cel istoric și cultural al problemei europene. Este evident, de pildă, că România face parte (geografic) din continentul european, considerat mai mult sau mai puțin convențional, de la Atlantic la Urali (Charles de Gaulle). Aș aminti și de formula anticipativă italiană a lui Mazzini, din secolul trecut, de la Ebru la Neva. Tot atât de evident este și faptul că România, începând cu formațiile statale care au precedat formarea României Mari (1918), a participat, în limitele sale, și la istoria europeană (cruciade, rezistență
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
problemă nu seamănă cu alta, de fiecare dată elevul fiind obligat să găsească o anume cale de rezolvare proprie fiecărei probleme. Valențele formative ale acestei activități mizează: cultivarea și dezvoltarea capacităților creatoare ale gândirii, la sporirea flexibilității ei, a acapacităților anticipativ imaginative, la educarea perspicacității și spiritului de inițiativă, la dezvoltarea încrederii în forțele imaginative. Aceste probleme le pot categorisi în: A. Probleme de logică și perspicacitate. B. Probleme de criptarimetrie. C. Probleme de probabilistică (ingeniozitate, spirit de observație) A. Probleme
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
mult jazz-ul decât rock-ul. • domeniul nominal (37) Nu are gusturi rele în ce privește muzica pe care o ascultă. Simțul olfactiv este corelat cu domeniul abstract predictiv. Cel mai frecvent, în ipostaza abstractă, verbul a mirosi dezvoltă sensuri din zona anticipativă. Sintactic, structurile în care se actualizează aceste sensuri abstracte sunt comune cu cele în care se actualizează sensul fizic, perceptual. Distincția se stabilește prin natura semantică a complementelor selectate - nominale cu referință abstractă sau adverbiale de mod, cu semantică evaluativă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale, selectând nominale cu trăsătura semantică [+Concret
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
patologice halucinație, complexe de inferioritate), delirul, coșmarul, visul, reveria. 2. imaginea mintală - care tinde spre formele creative, permițând vederea cu ochii spiritului. Imaginea mintală ca formă intermediară cuprinde imaginația speculativă, reproductivă, substitutivă (din empatie). 3. imaginația creativă - cuprinde numai imaginația anticipativă (cu expectanță creatoare) și imaginația propriu-zisă, având două funcții: de căutare, explorare și de schimbare. Imaginația creativă Unele teorii ale imaginației creative susțin că imaginile există și sunt depozitate în mintea inconștientă, iar mintea conștientă poate lua act de ele
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
pământuri și primul volum din Moromeții). Analizate pertinent, cu avertizarea asupra efectului lor deformator, aceste direcții își dezvăluie precaritatea. O bună cunoaștere a literaturii vechi și a surselor de informare în domeniu demonstrează Orizonturi medievale (2003), unde se identifică elemente anticipative ale „jurnalului intim” și se analizează dimensiunea memorialistică a primelor texte românești. SCRIERI: Jurnalul unui an satanic, București, 2001; Secvențe literare contemporane, I-II, București, 2001-2002; Despre Preda și alte eseuri neconvenționale, București, 2003; Orizonturi medievale, București, 2003. Ediții: Ilarie
VONCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290642_a_291971]
-
întotdeauna regii”) și „obscurantismul”, sub incidența căruia cade religia („Puterea voastră se va spulbera. Omul va fi deplin stăpân pe brațele lui, pe mintea lui, pe sufletul lui. Pe întreaga lui ființă și viață”). Personajele, conflictul reprezintă parametri ideologici, schematizați, anticipativi, montați într-un ansamblu cu miză educativă. În 1975 lui V. i se editează volumul Însemnările unui ucenic politic de odinioară. Sunt pagini memorialistice cu mesajul la vedere, destinate tineretului, spre luare-aminte asupra formării unui intelectual „democrat” în atmosfera culturală
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
MIHAELA BĂSU CERCETAREA DIN PUNCT DE VEDERE EURISTIC A EVOLUȚIEI TRICOTAJELOR ȘI ACELOR DE TRICOTAT DE LA ORIGINI ȘI PÂNĂ ÎN PREZENT Învățarea activă este un obiectiv de bază al procesului instructiv-educativ contemporan, de tip inovator, care are drept caracteristici esențiale caracterul anticipativ și participativ. În conformitate cu cei patru piloni ai educației secolului XXI: a învăța să cunoști, a învăța să faci, a învăța să fii și a învăța să conviețuiești; dobândirea de competențe este mai mult decât vitală pentru viitorul elevilor. Experiența îndelungată
Cercetarea din punct de vedere euristic a evoluţiei tricotajelor şi acelor de tricotat de la origini şi până în prezent by Mihaela Băsu () [Corola-publishinghouse/Science/543_a_871]
-
DE IMPLEMENTARE A CONCEPTULUI DE INSTRUIRE TEHNICĂ TIMPURIE LA ATLETISM - ARUNCĂRI 4.1. Prezentarea proiectului global de instruire tehnică Am considerat proiectarea didactică ca pe o activitate de mare complexitate pedagogică și socială, care organizează acțiunile și operațiile de definire anticipativă a obiectivelor, conținuturilor, strategiilor învățării, probelor de evaluare și, mai ales, a relațiilor dintre acestea, în condițiile specifice unui mod de organizare a procesului de învățământ (Colibaba, D.E., 2007, pag. 71). În acțiunile de proiectare didactică am utilizat modelul 1
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
efortului pe drumul cel bun, managementul este cantitatea de efort cheltuită”. # Din cele de mai sus se desprinde ideea potrivit căreia diferența majoră dintre leadership și management constă în aceea că primul este mai frecvent asociat cu planul cognitiv, imaginativ, anticipativ, pe când al doilea cu planul acțional. Liderul este cel care scrutează viitorul, stabilește scopuri și planuri de acțiune, managerul le transpune în practică. Liderul este un spirit penetrant, cu aptitudini de gândire analitică, strategică și multilaterală, cu abilități psihosociale, managerul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de a se influența reciproc. Prin enunțarea sa, locutorul urmărește să transmită mesaje prin care să influențeze atît gîndirea, cît și acțiunile unui interlocutor, ceea ce întărește caracterul strategic (manipularea structurilor interacționale și a mijloacelor verbale de concretizare a acestora) și anticipativ (predicții asupra reacției interlocutorului) al comunicării umane. Pentru ca un act de comunicare să fie reușit, participanții la interacțiunea comunicativă trebuie să recunoască strategiile care apar în interacțiune, atît la nivelul enunțării, cît și la nivelul interpretării, ceea ce dovedește caracterul convențional
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structura factorială fiind de 0,89. 11 Se pare că variația încrederii în parlament în Polonia nu este legată de ciclurile electorale, cota mare de încredere în parlament la începutul anilor 90 fiind justificată prin ceea ce se pare numi "suport anticipativ", atitudine favorabilă determinată de așteptările crescute ale populației la începutul perioadei de tranziție. În România fenomenul a fost descris de Sandu (1996). 12 Vezi WVS 2005. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
măsură frecvența unor comentarii proleptice care, pentru un cititor atent și avizat, ar distruge suspansul... Într-o narațiune „naturală”, unde preocuparea dintîi a naratorului este să asigure veridicitatea evenimentelor („Ce vă spun e adevărul gol-goluț. Nu mint o iotă”) propozițiile anticipative nu deranjează; în narațiunea „literară” însă, suspiciunile sînt de altă natură și, fără a intra în detalii, vom îndrăzni a spune că are prioritate coerența-ca-acord între logica evenimentelor și logica semnificațiilor. Să nu uităm că am admis deja, nu numai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
bine, semnalele tânărului Cioran privind pericolele ce planează asupra neamului românesc au rămas vox clamantis in deserto, locul unei autentice renașteri naționale fiind luat de tancurile rusești. Comunism, neocomunism, postcomunism Demersul lui Theodor Codreanu nu este, așadar, unul de factură anticipativă, ci, dimpotrivă, constatativă. "Eliberarea" din 1989 seamănă izbitor cu cea din 1944, autorul sesizând că doar mijloacele s-au rafinat. Dacă rusificarea postbelică a fost una brutală, "noua schimbare" se dovedește extrem de parșivă, căci, sub chipul libertății, ea nu e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decât în momentele critice ale existenței sale, respectiv în timpul Războiului de Independență (1877-1878), după răscoala din 1907 și la izbucnirea primului război mondial (1914). Abia după primul război mondial această preocupare a devenit una constantă, a fost înțeles rolul datelor anticipative în domeniul apărării și al politicii externe și a fost condusă de «creiere», specialiști și doctrinari în domeniu. Cât privește locul serviciilor de informații românești, în raport cu evoluțiile pe plan mondial, încheiem tot cu o definiție a generalului Ronge, care considerăm
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]