511 matches
-
3. Trecut / 256 Note /259 Un clivaj centrat pe trecutul comunist (Antony TODOROV) / 261 1. Unul sau mai multe trecuturi comuniste / 262 2. Tipuri de clivaje în jurul comunismului /266 3. Comunismul și clivajele modernității /269 Note / 272 Clivaje vechi comuniști/anticomuniști în Bulgaria după 1989. Natură, impact și viitor (Petia GUEORGUIEVA) / 273 1. Întrebări, probleme și ipoteze principale /273 2. Clivajul foști comuniști/anticomuniști în peisajul politic bulgar /281 3. Concluzii /285 Note /286 Lista de autori /291 În aceeași colecție
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
Tipuri de clivaje în jurul comunismului /266 3. Comunismul și clivajele modernității /269 Note / 272 Clivaje vechi comuniști/anticomuniști în Bulgaria după 1989. Natură, impact și viitor (Petia GUEORGUIEVA) / 273 1. Întrebări, probleme și ipoteze principale /273 2. Clivajul foști comuniști/anticomuniști în peisajul politic bulgar /281 3. Concluzii /285 Note /286 Lista de autori /291 În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): Cine decide? Partide, reprezentanți și politici în Parlamentul României și cel european, Sergiu Gherghina Construirea democrației. La frontierele spațiului
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI ORIENTALĂ Introducere 6 7 1 Formarea clivajelor în zona partidelor politice Clivajele politice în Europa Centrală Bruxelles, o nouă Moscovă? Partide politice cehe și clivaje fundamentale Formarea clivajelor și partidelor politice în Letonia Importanța clivajului "comuniști/anticomuniști" Importanța clivajului "comuniști/anticomuniști" Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios Participarea politică și clivaje politice în România Participarea politică și clivaje politice în România Partidele politice în postcomunismul românesc CLIVAJELE POLITICE ÎN
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ORIENTALĂ Introducere 6 7 1 Formarea clivajelor în zona partidelor politice Clivajele politice în Europa Centrală Bruxelles, o nouă Moscovă? Partide politice cehe și clivaje fundamentale Formarea clivajelor și partidelor politice în Letonia Importanța clivajului "comuniști/anticomuniști" Importanța clivajului "comuniști/anticomuniști" Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios Influența Bisericii asupra dezvoltării clivajului politic religios Participarea politică și clivaje politice în România Participarea politică și clivaje politice în România Partidele politice în postcomunismul românesc CLIVAJELE POLITICE ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI ORIENTALĂ
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI ORIENTALĂ 198 Substitutele clivajelor pe durată determinată Există clivaje în minoritatea maghiară din România Există clivaje în minoritatea maghiară din România Un clivaj centrat pe trecutul comunist Un clivaj centrat pe trecutul comunist Clivajul foști comuniști / anticomuniști în Bulgaria după 1989 Clivajul foști comuniști / anticomuniști în Bulgaria după 1989 Lista de autori CLIVAJELE POLITICE ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI ORIENTALĂ Cuprins
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
pe durată determinată Există clivaje în minoritatea maghiară din România Există clivaje în minoritatea maghiară din România Un clivaj centrat pe trecutul comunist Un clivaj centrat pe trecutul comunist Clivajul foști comuniști / anticomuniști în Bulgaria după 1989 Clivajul foști comuniști / anticomuniști în Bulgaria după 1989 Lista de autori CLIVAJELE POLITICE ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI ORIENTALĂ Cuprins
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
multă abilitate, marxismul cultural care a contaminat și o bună parte a politicienilor din Uniunea Europeană, la noi, această ideologie făcând prozeliți numeroși care apar și la televizor să ne dea lecții despre democrație. Perfidia e că respectivii se erijează în "anticomuniști", pretinzând că reprezintă noua dreaptă conservatoare. A.B.Cum sunt primite cărțile dvs. de critică? Critica adevărată a cam dispărut din viața culturală românească. N-am a mă plânge că nu s-au scris impresii, recenzii, cronici despre cărțile mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și câte un cuvânt de "mângâiere" pentru înțelepciunea liniei partidului îndrumător și chiar să citezi din opera "genială" a lui Nicolae Ceaușescu. Mulți au răspuns ispitei, devenind militanți comuniști, chiar dacă după 1989 s-au descoperit, brusc, "rezistenți prin cultură" și "anticomuniști". Singurul scriitor cu adevărat curajos, rămas și astăzi la fel, a fost Paul Goma. Nu întâmplător el este lovit din toate părțile chiar mai tare decât pe vremea lui Ceaușescu, dovadă că prea multe nu s-au schimbat. În ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prigonit, obligat să muncească și sâmbăta și duminica, suferință care-l făcea să-și dea foc la carnetul de partid de câte trei ori pe zi, cu speranța că odiosul regim va fi dărâmat și el, luptătorul dârz și înflăcărat, anticomunistul sadea, își va dobândi libertatea deplină și cheful de viață. Asemenea creaturi vezi peste tot, fac parte din peisaj, însă eu n-am să mă refer decât la unul peste care dăduse boala și stătea la rând pe culoarul unui
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
regimului comunist, aceea este numai o latură, însă, dacă cineva ar avea curajul și răbdarea să analizeze tot capitalul de suferință al românilor, acumulat în timp, ar putea vorbi de un adevărat holocaust românesc. Și, totuși, eu am cunoscut și anticomuniști reali, care au ales tăcerea, neimplicarea și nonviolența contra realităților socialpolitice din țară. Ei au refuzat orice colaborare, nu numai cu partidul comunist, ci și cu statul comunist, au refuzat până să și muncească pentru un stat considerat de ei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nonviolența contra realităților socialpolitice din țară. Ei au refuzat orice colaborare, nu numai cu partidul comunist, ci și cu statul comunist, au refuzat până să și muncească pentru un stat considerat de ei nedrept și impus. Despre această categorie de anticomuniști nu ș-a scris nimic, fiindcă ei n-au strigat, n-au cerut drepturi, nu și-au expus suferința în public. Unul dintre aceștia a fost inginerul agronom Ioan Bârgăoanu (1909-2002) din satul Fruntești, comuna Filipeni, județul Bacău, care a
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
partidul unic și statul totalitar nu existau. N-a cerut daune după 1989, nu s-a împăunat cu rezistența lui, n-a vorbit de rău vechiul regim, nu și-a inventat drepturi și a murit împăcat, în demnitate. Alt neștiut anticomunist a fost Ion (Ionică) Burac, din Mitocul Dragomirnei, dublu licențiat care, de asemenea, a refuzat să slujească statul comunist; a trăit pe lângă familie, în sat, a dat lecții în particular, legându-și numele, alături de preotul Octavian Burac, de reconstrucția bisericii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu totul altceva când spune ce spune, și spune bine, Ion Cristoiu ; e de la Gugești, e de-al salamului cu soia, și-a afirmat deschis, nu o dată, apartenența și simpatia pentru stânga, pentru stânga-stângă. În opoziție, au fost și sunt „anticomuniștii” vechi, cu state vechi de spălat vase prin speluncile apusene, alții, înrăiți prin ani lungi de pușcărie în țară, dar și unii și alții patrioți, mult peste ce le cerea Țara, care au ajuns în situația jalnică, acum, când sunt
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fiindcă, dacă, spre exemplu, ar fi scris Herta despre boșimanii din Namibia, fostă colonie germană, cine îi mai dădea ei premiul cel mare? De ce au aplaudat românașii noștri școliți, când li s-a dat un pumn în figura lor de anticomuniști și dizidenți? Din umilință și servilism, amintindu-mi de aceeași atitudine servilă a bucureștenilor care, pe 6 decembrie 1916, la intrarea trupelor germane în Bucureștiul cucerit de feldmareșalul Makensen, aplaudau pe cuceritori, stârnind disprețul invadatorilor. Tot o nemțoaică, mai mare
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mersul "trenului", ele la deal, noi la vale către gară. Am avut tare multe situații în viață, când eram stăpânit de spaimă: stăteam în postul de santinelă, în fața bordeelor din tabără în munții Făgărașului, care gemeau de așa zișii partizani, anticomuniști, noaptea, beznă și ploua cu găleata, fulgere, trăsnete, săreau jerbele de flăcări în jurul meu de credeai că se desface pământul. Ba pe lângă astea mai umblau și jivinile sălbatice: lupi, porci mistreți și cine știe ce mai erau că parcă voiau să se
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și eu: Punctul I: „Dacă pune mâna pe putere, zicea Ion Corniță, îi voi omorî pe toți membrii de partid.” N-a spusă că numai pe cei din comună sau pe toți din țară. S punem acest avânt pe seama tinereții anticomunistului Ion Corniță, numai că, după evenimentele din 1989, un alt reprezentant al rezistenței anticomuniste și al foștilor deținuți politici, l-am numit pe Ticu Dumitrescu, rostea aceeași sentință, de unde se vede că spiritul de călău al lui Stalin, Hitler, Pol-Pot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
CURIERUL ROMÂN, publicație apărută la Paris, bilunar, între 1 mai și august 1948. Este prima revistă redactată în limba română pe care exilul intelectual românesc anticomunist din Franța a făcut-o să apară. Cuprinzând în medie 24 pagini șapirografiate, de dimensiunile unui caiet comercial, fiecare număr are sumarul extrem de riguros structurat. Se rezervă un spațiu larg știrilor, grupate în două ample compartimente: cele din străinătate și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
de ultimă oră și cu literatura europeană, prin intermediul cărora surprind datele epocii și modificarea necontenită a modelor pe piața bunurilor simbolice. Urmează ucraineanul, care rostește foarte energic un discurs proindependență. Asta este; fiecare cu povestea lui. Mikola Ryabtschuk este un anticomunist și un antisovietic ireductibil. Știe bine engleză, dar preferă să vorbească în rusă, pentru a se face mai bine înțeles, mizează mult pe ceea ce spune, chit că translarea este asigurată. O pledoarie pentru orientarea occidentală - direcție pe care nu este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Piața Saint-Sulpice din Paris, unde participaserăm la o acțiune similară, numită „Marché de la Poesie”. Într-un cort mai mare, se desfășoară ședința de încheiere a Trenului. Moderator este Peter von Becher, invitat special György Konrad - cunoscutul scriitor și fost disident anticomunist maghiar, care a scris și un eseu cu această ocazie, „Scriitorii în Trenul Literaturii”, distribuit în câteva limbi de mare circulație. Anne Haverty dă citirii rezoluția finală, cea pe care o discutaserăm cu atâta pasiune la Varșovia și în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Aktionsgruppe Banat („Grupul de acțiune Banat“). Ne propuneam să scriem o literatură occidentală prin formulele pe care le profesam și, în același timp, vroiam să fie și o literatură ușor critică în plan politic. Noi nu eram în tinerețea noastră anticomuniști, ci eram de stânga, o stângă legată prin concept cu ideile reformatorilor de la Praga. Pentru mine, care în 1968 aveam 16 ani, ceea ce-au făcut reformatorii marxiști de la Praga reprezenta culmea curajului în cadrul sistemului comunist. În anii aceia, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Astăzi nu am văzut la Timișoara vreo manifestare de bun-simț, ci de prost gust. O revoluție răsturnată, în care PSD, PNL și câteva rămășițe din PNȚCD au uzurpat simboluri inviolabile. Am trăit s-o vedem și pe asta: cum devin anticomuniști Mircea Geoană și Ion Iliescu, cum luptă împotriva unei dictaturi închipuite și cum promit adevărul despre mineriade. Se cheamă delir. E drept că istoria se rescrie continuu, că adevărul istoric aparține celor care-l proclamă și-l impun (puterea aceasta
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
-i numești cum sunt ei de fapt, niște tâmpiți sadea, scoși așa de școala românească, cea mult prea bine împănată de profesori pârliți, rău plătiți, tratați doar cu șuturi în fund mai de orice guvernare postdecembristă, dar mari și fermi anticomuniști. În cazul acesta se pare că nu există faptă fără răsplată. Ei acum și-au luat răsplata cuvenită pentru că au crezut cuvintele prezidențiale aruncate atunci. Dar mă gândesc eu așa, cum mi se întâmplă în ultima vreme din ce în ce mai des, oare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau încadrați în sistem erau anticomuniști - bine, anticomuniști în tăcere, asta după ce au fost anticomuniști cu arma în mână - și să nimeriți într-o țară liberă cu mulți simpatizanți comuniști? Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autorității și, mai ales, e contra autorității de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau încadrați în sistem erau anticomuniști - bine, anticomuniști în tăcere, asta după ce au fost anticomuniști cu arma în mână - și să nimeriți într-o țară liberă cu mulți simpatizanți comuniști? Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autorității și, mai ales, e contra autorității de dreapta. Atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant pentru dumneavoastră, venind dintr-o țară comunistă, unde majoritatea celor care nu erau încadrați în sistem erau anticomuniști - bine, anticomuniști în tăcere, asta după ce au fost anticomuniști cu arma în mână - și să nimeriți într-o țară liberă cu mulți simpatizanți comuniști? Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autorității și, mai ales, e contra autorității de dreapta. Atunci Franța era condusă de generalul de Gaulle
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]