KorAP: Find »[drukola/base=antifascist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...37 >

916 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

din Occident. În anii 1933-1934, Comitetul Național Antifascist, creat din inițiativa P.C.R., a reușit să atragă o seamă de intelectuali, avocați, medici, scriitori, studenți și muncitori etc., printre care și femei, organizate în Secția feminină a Comitetului. Reprezentantele Comitetului Național Antifascist al Femeilor, în frunte cu Zoe Frunză, președintă, au luat parte la primul Congres mondial al femeilor împotriva fascismului și războiului, care s-a ținut la Paris, în august 1934. Zoe Bugnariu a transmis adeziunea femeilor din România la efortul

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
războiului, care s-a ținut la Paris, în august 1934. Zoe Bugnariu a transmis adeziunea femeilor din România la efortul general pentru bararea ascensiunii fascismului și pentru respectarea drepturilor elementare ale femeii 1. În urma interzicerii de către autorități a Comitetului Național Antifascist, Asociația pentru protecția mamei și copilului (înființată în ianuarie 1935) va continua activitatea începută. În publicația Asociației, Drumul femeii 2, au fost popularizate acțiunile inițiate în colaborare cu Blocul Democratic, P.N.Ț., Partidul Socialist Unitar și cu alte organizații. Asociația

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
echipele morții” pentru a-i elimina pe principalii adversari politici, printre care erau vizate și persoane din jurul regelui 3. Guvernanții au fost obligați să împiedice violențele și nelegiuirile comise de legionari. În această conjunctură, va face progrese închegarea frontului popular antifascist, prin încheierea unui acord între reprezentanții Frontului Plugarilor, ai Partidului Socialist (C. Popovici) și ai Blocului pentru apărarea libertăților democratice (noiembrie 1935). La alegerile parlamentare parțiale din februarie 1936 în județele Hunedoara și Mehedinți, organizațiile semnatare ale acordului, împreună cu organizațiile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cu prilejul alegerilor comunale și județene în anii 1936-1937, tot atâtea ocazii de întruniri electorale cu participarea a zeci de mii de cetățeni cu convingeri politice diferite. Documentele vremii certifică prezența femeilor la aceste manifestații cu vădit caracter revendicativ și antifascist. Secția feminină a Blocului pentru apărarea libertăților democratice s-a adresat femeilor din toată țara, pentru a susține Frontul popular... ...care tinde să strângă laolaltă pe toți câți nu văd în fascism o fatalitate, care nu se poate ocoli, ci

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
mai multe orașe ale țării (Turnu-Severin, Cluj, Iași, Chișinău etc.), coordonate de un Comitet de conducere a cărui președintă de onoare a fost desemnată veterana luptei pentru emanciparea integrală a femeii, Sofia Nădejde 2. Conceput ca parte a Frontului popular antifascist, Frontul Feminin urmărea să strângă în jurul unui program alcătuit din 16 puncte, toate organizațiile de femei, printre acestea pe primele locuri se aflau revendicări politice și economice: „eligibilitatea fără restricții a femeilor în consiliile comunale și județene”, „eligibilitatea femeii în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
al Asociației funcționarilor publici (iunie 1936, București), s-a votat o rezoluție, potrivit căreia, urma să se constituie un front comun cu toate organizațiile funcționărești democratice. Membrele Cercului și-au exprimat acordul privind conlucrarea cu Frontul Feminin pentru obiectivele comune, antifasciste și antirevizioniste.4 Prilejul pentru manifestarea voinței unite a femeilor de a stăvili izbucnirea unei noi conflagrații mondiale s-a ivit în vara anului 1936, când o seamă de personalități cu convingeri democratice au constituit un Comitet internațional, în frunte

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
temporare și aveau ca obiectiv restabilirea ordinii publice în fața acțiunilor violente ale mișcării legionare. Faptul că în guvern și în alte organe centrale și locale ale regimului carlist se aflau personalități proeminente ale vieții politice și culturale, cu vădită orientare antifascistă, ca Nicolae Iorga, Armand Călinescu, Victor Iamandi, Mihail Ralea, Petre Andrei, Mihail Ghelmegeanu și mulți alții, explică încrederea arătată de asociațiile de femei față de noul regim. Dar adeziunea lor deplină s-a datorat, înainte de toate, înscrierii în constituția lui Carol

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
constituie „în grupuri patriotice pe întreprinderi, străzi și cartiere, să creeze comitete de acțiune” și să contribuie la înfăptuirea programului frontului. Asemenea femeilor din alte țări europene, aflate sub ocupație germană, femeile din România au activat în mișcarea de rezistență antifascistă, participând la sabotarea mașinii de război și la pregătirea răsturnării regimului lui Antonescu. Ele au intrat în gărzile patriotice și cetățenești ale B.N.D. și au ajutat la depozitarea armelor și munițiilor, la răspândirea materialelor de propagandă etc. În urma loviturii de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
o chestiune de timp. La indicația P.C.R. urma să se înființeze „o singură organizație de masă”, care să înglobeze toate femeile organizate sau nu pe temeiul programului impus de P.C.R. Crearea noii organizații care urma să se numească Uniunea Femeilor Antifasciste din România (U.F.A.R.) a fost pregătită de un Comitet de inițiativă (9 aprilie 1945) care a elaborat programul acesteia potrivit directivelor primite și a format și Comitetul său de conducere, în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, dr.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
că organizațiile de femei, având peste 100.000.000 de membre, și acționând unite, vor fi în stare să pună capăt războiului 1. Pe de altă parte, numeroase documente istorice ilustrează participarea femeilor din România la efortul general al forțelor antifasciste, depus pentru eliberarea Franței, Belgiei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și a altor țări de sub ocupație germană. În Franța s-a constituit în primăvara anului 1944, din inițiativa Frontului Național Român (sub președinția lui Traian Vuia, 1943), Asociația Femeilor Române din Franța. În

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Frontul Popular lărgit, alături de presa democratică - expresia opiniei publice - formează zidul de rezistență al democrației contra loviturilor fasciste. * Aproape în toate țările amenințate de fascism, femeile au ieșit din indiferența cu care de obicei, priveau faptele politice, luând atitudine dârză, antifascistă. Din inițiativa câtorva femei, s-a format și la noi o secție a Blocului pentru apărarea libertăților democratice. Faptul nu surprinde. Nicăieri astăzi, mintea nu mai rătăcește spre forme vagi și inexplicabile, ci se îndreaptă tot mai des, spre realitate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
altfel, cu ajutorul acestui abate, au găsit mai târziu un refugiu temporar și câțiva din grupul studenților români democrați aflați la Paris. Dintre membrii acestui grup îmi amintesc în special de D. Pașcotă, T. Pătrăngenaru, Năstase Popescu, Ionel Staiman. Denunțați ca antifasciști de către unii studenți români legionari autorităților de ocupație, tinerii antifasciști trebuiau să dispară din Paris. Până ce le-am făcut rost de alte documente de identitate, ei au stat la prezbiteriu. Se punea însă problema asigurării unei surse mai permanente de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
temporar și câțiva din grupul studenților români democrați aflați la Paris. Dintre membrii acestui grup îmi amintesc în special de D. Pașcotă, T. Pătrăngenaru, Năstase Popescu, Ionel Staiman. Denunțați ca antifasciști de către unii studenți români legionari autorităților de ocupație, tinerii antifasciști trebuiau să dispară din Paris. Până ce le-am făcut rost de alte documente de identitate, ei au stat la prezbiteriu. Se punea însă problema asigurării unei surse mai permanente de procurare de acte, certificate etc. Prin intermediul studentului Pașcotă a fost

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Asociația pescarilor amatori), pentru a face mai verosimilă noua identitate a compatrioților noștri. La început medicii români democrați se întruneau în locuința pictorului Erco, care stătea în spatele uneia din gările pariziene. Prin el se ținea și legătura cu grupul studenților antifasciști. După deportarea lui Erco în Germania, grupul de medici avea ca punct de legătură locuința mea din rue du Cherche-Midi, apoi casa Elenei Vaschide. În urma unui denunț, în prima jumătate a anului 1944, această femeie admirabilă a fost arestată. Prin

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Franceze, n-au stins sentimentele de adâncă prietenie pe care le vom purta întotdeauna poporului francez. Românii în Rezistența Franceză în anii celui de al II-lea Război Mondial, Editura politică, București, 1969, pp. 182-185. 76TC "76" Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din Româniatc "Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
adâncă prietenie pe care le vom purta întotdeauna poporului francez. Românii în Rezistența Franceză în anii celui de al II-lea Război Mondial, Editura politică, București, 1969, pp. 182-185. 76TC "76" Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din Româniatc "Constituirea Uniunii Femeilor Antifasciste din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea țării, s-a constituit Uniunea Femeilor

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din România" Luni la orele 5 d.a., în sala de consiliu a Asigurărilor Sociale, din inițiativa unui grup de femei conștiente de pericolul fascismului și de rolul femeii în combaterea lui și în democratizarea țării, s-a constituit Uniunea Femeilor Antifasciste din România. Din acest comitet de inițiativă fac parte următoarele tovarășe și doamne: Ana Pauker, dr. Medeea Niculescu, dr. Florica Bagdasar, Voitec, Ralea, Raiciu, Bernacki, Elena Pătrășcanu, Mia Constantinescu-Iași, Elena Georgescu, Lila Maurer, Isabela Potop, Alexandrina Mircea, P. Graur, Lila

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
șerban care după o scurtă introducere a dat citire programului de activitate al Uniunii, care cuprinde următoarele puncte: 1. Lupta contra fascismului prin: a) sprijinirea frontului, b) combaterea fascismului intern, c) lupta pentru drepturi egale, d) strângerea legăturilor cu organizațiile antifasciste ale femeilor din țările vecine: Uniunea Sovietică, Iugoslavia, Bulgaria și celelalte țări democratice. 2. Ridicarea nivelului cultural și politic al femeilor din orașe și sate: a) lichidarea analfabetismului, b) propagarea culturii. 3. Îmbunătățirea stării sanitare a femeilor din orașe și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
lor materială și morală, să-și lămurească rolul lor de cetățene. Numai atunci vom putea spune că am realizat și democratizarea femeii române. După aceea, s-a ales un comitet care să conducă lucrările Uniunii până la marea adunare a femeilor antifasciste din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastrătc "Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră" Femeile franceze au trimis femeilor de pretutindeni un cald apel de înfrățire în lupta pentru pace, libertate și democrație, pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică. Cenzore supleante: Loti Foriș și Emilia Bunaciu; secretară: Maria Sârbu. Scânteia, nr. 196, din 12 aprilie 1945. 77TC "77" Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastrătc "Apelul Uniunii Femeilor Antifasciste din România către toate femeile din țara noastră" Femeile franceze au trimis femeilor de pretutindeni un cald apel de înfrățire în lupta pentru pace, libertate și democrație, pentru dobândirea și apărarea drepturilor lor, pentru protegiurea copiilor lor, pentru o lume

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
a fi alese, dreptul de a face parte din administrațiile publice, naționale și internaționale. și mai ales, să participe cu același avânt la așezarea unei păci durabile. La acest program au aderat până acum 120 milioane de femei. Uniunea Femeilor Antifasciste din România șU.F.A.R.ț a primit cu bucurie chemarea frățească a femeilor din alte țări și pornește hotărât lupta alături de ele, pentru revendicările înscrise în programul lor, revendicări pentru care, de la constituirea sa, Uniunea Femeilor Antifasciste lucrează din toate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
femei. Uniunea Femeilor Antifasciste din România șU.F.A.R.ț a primit cu bucurie chemarea frățească a femeilor din alte țări și pornește hotărât lupta alături de ele, pentru revendicările înscrise în programul lor, revendicări pentru care, de la constituirea sa, Uniunea Femeilor Antifasciste lucrează din toate puterile. În lupta pentru pace, libertate și democrație, U.F.A.R.-ul cheamă pe toate femeile din țara noastră să se înscrie alături de toate femeile lumii - care au pornit la această luptă și salută cu entuziasm constituirea Comitetului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
comună de a lupta pentru progresul pașnic al omenirii, pentru pace. Iar o femeie de pe alt continent, de altă rasă, cultură și tradiție, D-na Ien-Nan, președinta delegației chineze, în discursul său despre jertfa și eroismul femeilor chineze în războiul antifascist a concretizat în următoarele cuvinte încrederea femeilor în forțele lor: „Conștiente de calitățile noastre oțelite și de eforturile noastre, convinse de rolul pe care-l vom juca în viitor, noi aducem toată contribuția noastră în apărarea păcii”, căci „prin sângele

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ale fascismului pentru ca niciodată femeile să nu mai sufere atât cât au pătimit de pe urma lui, pentru ca pacea să fie trainică, fericirea căminului, familiei, copiilor asigurată. Pentru a concretiza această fundamentală preocupare a lor, s-au denumit U.F.A.R. (Uniunea Femeilor Antifasciste Române). Ce însemnează acest an de activitate? Muncă însuflețită, realizări pe teren, experiență dobândită și mai ales hotărârea nezdruncinată de a lucra cu și mai mult avânt și pricepere. Într-adevăr, U.F.A.R.-ul a luat treptat ființă în absolut

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]