627 matches
-
lor de răspuns la infecții virale, bacteriene, fungice sau de altă natură, la transplant de țesuturi sau de organe, precum și față de celulele transformate malign. Polimorfismul CMH este cel mai pronunțat polimorfism cunoscut până în prezent, la specia umană. Și în sistemul antigenic sangvin ABO, pe suprafața eritrocitelor se întâlnesc antigene specifice, pe când, în serul sangvin sunt prezenți anticorpi (aglutinine). Anticorpii din sistemul sangvin ABO, spre deosebire de anticorpii din sistemul imunitar care sunt sintetizați doar ca răspuns la pătrunderea unui agent străin, sunt sintetizați
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
țesuturilor străine incompatibile imunologic, adică acelea care au un spectru diferit de antigene de histocompatibilitate. Prezența acestor antigene pe suprafața celulelor este o condiție sine-qua-non în realizarea unui răspuns imunitar mediat celular. Pe baza criteriilor serologice, adică după proprietățile lor antigenice manifestate în testele de citotoxicitate, proteinele CMH clasa I de la specia umană sunt încadrate în trei categorii desemnate HLA-A, HLA-B și HLA-C, acestea reprezentând tipurile „clasice” de antigene de transplant. Densitatea moleculelor CMH I pe suprafața celulelor variază după
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
clasa II au câte două domenii extracelulare, desemnate α1 și α2 , respectiv β1 și β2. Fiecare domeniu este alcătuit din aproximativ 90 aminoacizi. Molecula CMH clasa II are o regiune transmembranară de aproximativ 25 aminoacizi. Regiunile de legare a peptidului antigenic ale celor două catene sunt înalt polimorfice, în special la nivelul domeniilor α1 și β1. Spre deosebire de domeniul β1, domeniul α1 nu conține punți disulfidice. Domeniile α2 și β2 se aseamănă cu domeniile imunoglobulinelor. Toate catenele moleculelor CMH clasa I și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
peptidice rezultate prin degradarea proteinelor endogene. De exemplu, în cazul unei infecții gripale, virusul influenza imvadează celulele căilor respiratorii și oferă informația ereditară pentru sinteza în acestea a componentelor virionului. Proteinele virale sunt prelucrate de către mașinăria sistemului imunitar rezultând peptide antigenice care se asociază cu moleculele CMH clasa I (fig. 8.6) formând un complex molecular dispus pe suprafața celulei infectate. Complexul molecular CMH clasa I - peptid antigenic este recunoscut în mod specific de către un receptor din celula T desemnat TCR
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a componentelor virionului. Proteinele virale sunt prelucrate de către mașinăria sistemului imunitar rezultând peptide antigenice care se asociază cu moleculele CMH clasa I (fig. 8.6) formând un complex molecular dispus pe suprafața celulei infectate. Complexul molecular CMH clasa I - peptid antigenic este recunoscut în mod specific de către un receptor din celula T desemnat TCR, alcătuit el însuși din două catene polipeptidice, una alfa (α) cealaltă beta (β), Glicoproteina CD8 are specificitate de suprafață celulară și se leagă la regiunile nepolimorfice ale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
suprafața lor receptori cu ajutorul cărora recunosc fragmente de antigene exogene (prezente în afara celulei). Asemenea antigene exogene sunt reprezentate de proteine din vaccinuri, proteine ale agenților infecțioși extracelulari etc. Antigenele exogene sunt înglobate în celule specializate unde sunt prelucrate, rezultând peptide antigenice nonself care se asociază intracelular cu molecule CMH clasa II și apoi sunt expuse la suprafața celulei, unde sunt recunoscute de limfocitele TCD4+. Recunoașterea și legarea complexului antigen-moleculă CMH clasa II de către limfocitele TCD4+ induc activarea și proliferarea limfocitelor B
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lor receptorul de antigen sunt activate prin intervenția complexului CD3 și intrarea în funcție a proteinkinazei p 56 ck (Watson și colab., 1992), abordând calea CMH clasa II de prelucrare a antigenului și formează complexul molecular CMH clasa II - peptid antigenic care este legat la TCR și la proteina CD4, ambele prezente pe suprafața celulelor T helper. În stare activată, limfocitele T recunosc peptidele antigenice ale bacilului tuberculozei. După formarea complexului, celulele T helper sintetizează și secretă limfokine care reduc proliferarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
calea CMH clasa II de prelucrare a antigenului și formează complexul molecular CMH clasa II - peptid antigenic care este legat la TCR și la proteina CD4, ambele prezente pe suprafața celulelor T helper. În stare activată, limfocitele T recunosc peptidele antigenice ale bacilului tuberculozei. După formarea complexului, celulele T helper sintetizează și secretă limfokine care reduc proliferarea celulelor B, producătoare de anticorpi. Celulele B suferă maturare, se diferențiază în celule plasmatice, sintetizând și secretând anticorpi specifici antigenului bacilului tuberculozei. Proliferarea limfocitelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de antigene de transplant pe care acestea le poartă pe suprafața lor. În sistemul imunitar, prezența acestor antigene pe celulele țintă este cerută de realizarea răspunsului imun mediat celular. Clasa I de proteine CMH este definită serologic prin proprietățile lor antigenice. Proteinele CMH clasa II se întâlnesc pe suprafața limfocitelor B și T și a macrofagelor. Aceste proteine sunt implicate în comunicarea dintre celulele specializate în realizarea răspunsului imun, în special în îndeplinirea funcțiilor limfocitelor T helper. La specia umană, funcțiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
TAP derivă de la „Transporters Associated with Antigen Processing”. Se pare că genele LMP codifică și pentru două subunități ale unui complex multicatalitic de proteaze numit proteasom, pe când genele TAP codifică pentru proteine implicate în transportul în reticulul endoplasmic al peptidelor antigenice supuse prelucrării în celulele prezentatoare de antigen (APC). Regiunea CMH clasa II mai conține și gene pentru componentele complementului desemnate C2, C4, Bf (factorul B), apoi gena pentru subunitatea CYP-21 a 21-hidroxilazei, gene pentru membri ai familiei proteinelor de șoc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gestație implică dezvoltarea unuia sau a mai multor membri ai speciei în contact fiziologic intim cu genitorul matern, membru al aceleiași specii, care, de obicei, în populațiile panmictice, este histocompatibil. Fără modificarea reactivității alergice normale, recunoașterea și reacția la diferențele antigenice, fie din partea fătului, fie din partea mamei, ar conduce la compromiterea sarcinii, ceea ce nu se întâmplă, de obicei, fie datorită anulării reactivității alergice sau a neutralizării și fructificării acesteia în favoarea vieții. Fătul diferă antigenic față de mamă numai în ceea ce privește antigenele moștenite de la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
alergice normale, recunoașterea și reacția la diferențele antigenice, fie din partea fătului, fie din partea mamei, ar conduce la compromiterea sarcinii, ceea ce nu se întâmplă, de obicei, fie datorită anulării reactivității alergice sau a neutralizării și fructificării acesteia în favoarea vieții. Fătul diferă antigenic față de mamă numai în ceea ce privește antigenele moștenite de la genitorul patern. În cadrul unui cuplu stabil expunerea la aceste antigene are loc însă înainte ca femeia să rămână însărcinată întrucât spermatozoizii poartă antigene de histocompatibilitate, având loc infuzia locală, vaginală cu aceștia, în urma
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CDR, pe când regiunea variabilă a catenei β are patru asemenea CDR-uri. CDR3 al catenei β joacă rolul principal în recunoașterea antigenului procesat, dar și CDR1 al catenei α s-a dovedit a interacționa cu sectorul N-terminal al peptidului antigenic, pe când CDR1 al catenei β interacționează cu partea C-terminală a acestui peptid. Se admite că CDR2 al catenei β recunoaște molecula CMH, pe când CDR4 al acestei catene β nu participă direct la recunoașterea antigenului, ci mai curând, ar interacționa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mediată de semnalele comune de recunoaștere și intervenția aceleiași recombinaze. Astfel de reacții produc la om numeroase rearanjări în cromozomul 14, asociate cu malignități ale celulelor T. Ca și în cazul celulelor B, specificitatea de legare a RCT față de epitopul antigenic este generată în stadiul preliminar de maturare a celulei T, în timus și în absența antigenului. Contactul celulei T cu un epitop antigenic asociat moleculelor CMH induce proliferarea și formarea unei clone de celule T cu acțiune specifică față de celulele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
malignități ale celulelor T. Ca și în cazul celulelor B, specificitatea de legare a RCT față de epitopul antigenic este generată în stadiul preliminar de maturare a celulei T, în timus și în absența antigenului. Contactul celulei T cu un epitop antigenic asociat moleculelor CMH induce proliferarea și formarea unei clone de celule T cu acțiune specifică față de celulele care expun epitopul antigenic. Pe lângă recunoașterea și legarea cu epitopul specific, TCR îndeplinește și funcția de transductor al semnalului activator al celulei. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
stadiul preliminar de maturare a celulei T, în timus și în absența antigenului. Contactul celulei T cu un epitop antigenic asociat moleculelor CMH induce proliferarea și formarea unei clone de celule T cu acțiune specifică față de celulele care expun epitopul antigenic. Pe lângă recunoașterea și legarea cu epitopul specific, TCR îndeplinește și funcția de transductor al semnalului activator al celulei. În celulele T, receptorul de antigen este un component al unui complex molecular format din mai multe tipuri de proteine cu funcție de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
T realizează deopotrivă recunoașterea antigenului nonself și a selfului. Discriminarea exactă și eficientă între self și nonself este mediată de moleculele COMPLEXULUI MAJOR DE HISTOCOMPATIBILITATE (CMH). Pentru activarea celulei T este necesar un complex cuaternar, format din molecula CMH, epitopul antigenic, RCT și molecula CD. Moleculele CMH clasa I se găsesc pe suprafața majorității celulelor somatice. CTL-urile recunosc și leagă epitopii de pe suprafața unei celule țintă, asociați cu o proteină CMH clasa I. Limfocitele T H leagă epitopii asociați cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai rezonabilă ipoteză afirmă asocierea, dacă nu identitatea, dintre capacitatea de a da un răspuns imun și genele pentru regiunea variabilă a imunoglobulinelor, moștenite din linia germinală. Genele specifice Ir au fost identificate prin determinarea răspunsului imun la un provocator antigenic restrict, utilizându-se antigene cu heterogenitate structurală limitată de tipul peptidelor sintetice, antigene alogenice precum alotipuri imunoglobulinice și doze reduse de antigene proteinice heterologe de tipul serumalbumină, ovomucoidină și lactat-dehidrogenază. Controlul genetic al răspunsului imun este de acum bine evidențiat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
distruși de anticorpii gazdei. Celula parazitului Trypanosoma brucei este acoperită de un înveliș de suprafață care acoperă membrana celulară și care constă dintr-un monostrat de (5-10) 106 molecule de glicoproteină variabilă de suprafață (VSG) și care reprezintă singura structură antigenică a parazitului, expusă la suprafața sa. Parazitul exprimă în orice moment doar un singur tip de VSG, a cărei structură o modifică periodic în cursul unui ciclu de infecție desfășurat în sângele gazdei-mamifer, strategie prin care se realizează evaziunea sistemului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Moartea este consecința invadării sistemului nervos central al gazdei, de către parazit, scăpat de sub controlul sistemul imunitar al gazdei. Succesul agentului infecțios în competiția sa cu efectorii imunitari ai gazdei este condiționat de capacitatea patogenului de a-și modifica periodic specificitatea antigenică a glicoproteinelor de pe suprafața celulei. În fiecare populație de Trypanosoma, un număr mic de indivizi (aproximativ 1/106) își schimbă structura chimică a antigenului de suprafață, supraviețuind atacului componentelor sistemului imunitar al gazdei și multiplicându-se nestingherit. O strategie analoagă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
atacului componentelor sistemului imunitar al gazdei și multiplicându-se nestingherit. O strategie analoagă de evaziune a sistemului imunitar al omului este întâlnită în cazul infecției cu HIV-1 - virusul sindromului de imunodeficiență dobândită (SIDA). În cazul infecției cu tripanosomă, singurul determinant antigenic expus de parazit, accesibil sistemului imunitar al gazdei, este o glicoproteină denumită VSG/VAT. Aproximativ 107 molecule de glicoproteină sunt inserate în membrana plasmatică a flagelatului. Fiecare tip serologic de Trypanosoma are un antigen de suprafață nou, diferit față de cel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
flagelatului. Fiecare tip serologic de Trypanosoma are un antigen de suprafață nou, diferit față de cel expus de clona anterioară, adică un tip distinct de VSG/VAT. O singură clonă de Trypanosoma poate produce în descendență peste o sută de variante antigenice de VSG/VAT. În organismele gazdă individuale umane infectate cu aceeași linie de Trypanosoma se succede același set de variante antigenice ale VSG/VAT. În glandele salivare ale insectei Glossina infectată, protozoarul Trypanosoma produce un subset de antigene. Dar, spre deosebire de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tip distinct de VSG/VAT. O singură clonă de Trypanosoma poate produce în descendență peste o sută de variante antigenice de VSG/VAT. În organismele gazdă individuale umane infectate cu aceeași linie de Trypanosoma se succede același set de variante antigenice ale VSG/VAT. În glandele salivare ale insectei Glossina infectată, protozoarul Trypanosoma produce un subset de antigene. Dar, spre deosebire de gazdele mamifere, în care se produce predominant un singur tip de VSG/VAT, tripanosomele din Glossina constituie o populație heterogenă din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
În glandele salivare ale insectei Glossina infectată, protozoarul Trypanosoma produce un subset de antigene. Dar, spre deosebire de gazdele mamifere, în care se produce predominant un singur tip de VSG/VAT, tripanosomele din Glossina constituie o populație heterogenă din punct de vedere antigenic. În acest caz, heterogenitatea antigenică este condiționată de existența în genomul de T. brucei a unui REPERTORIU DE GENE care codifică pentru diferite antigene de suprafață celulară. La fiecare schimbare a genei pentru o nouă variantă a glicoproteinei, gena exprimată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Glossina infectată, protozoarul Trypanosoma produce un subset de antigene. Dar, spre deosebire de gazdele mamifere, în care se produce predominant un singur tip de VSG/VAT, tripanosomele din Glossina constituie o populație heterogenă din punct de vedere antigenic. În acest caz, heterogenitatea antigenică este condiționată de existența în genomul de T. brucei a unui REPERTORIU DE GENE care codifică pentru diferite antigene de suprafață celulară. La fiecare schimbare a genei pentru o nouă variantă a glicoproteinei, gena exprimată anterior este represată, fiind indusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]