755 matches
-
aceasta, Blaga ne avertizează că nu vom putea niciodată logiciza cunoașterea. O analiză logică completă a acesteia este imposibilă. Întorcându-mă la cunoașterea luciferică, vreau să scot în evidență că aceasta are prin chiar structura ei un caracter paradoxal sau antinomic și că, pentru a putea fi cuprins, este uneori nevoie de chiar metoda antinomiei transfigurate. În primul rând, ea instituie o "criză" în obiect, despicându-l într-o parte care se arată ("fanicul") și o parte care se ascunde ("cripticul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Al-George observă că revelarea se face printr-un "salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
salt" în criptic, cu ajutorul unei "idei teorice". "Saltul la care se referă Blaga (...) nu aparține logicului ci analogicului...". El exprimă "anularea limitei dintre entități diferite, opuse sau contradictorii, deci însăși ideea sintezei antinomice"177. Un al treilea argument pentru caracterul antinomic al cunoașterii luciferice este legat de raportul acesteia cu ideea de mister. În Censura transcendentă, Lucian Blaga caracteriza cunoașterea individuată drept un "organ de convertire apologică a misterelor existențiale în cadrul vast al unei ontologii censoriale"178. În acest sens, el
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca orice act al conștiinței, ar trebui să fie inseriat temporal și spațial, adică să fie un "fenomen". Pe de altă parte, ca act de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei ecstazii a intelectului, a minus-cunoașterii. El devine inteligibil doar în modalitatea ecstatică, sub formă de mister potențat 183. 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică Filosofia lui Lucian Blaga este centrată pe problema omului. Ceea ce îl preocupă în mod prioritar pe Blaga este omul și situația acestuia în ordinea lumii 184. În cele ce urmează, intenționez să scot în evidență faptul că ordinea metafizică în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
omului. Ceea ce îl preocupă în mod prioritar pe Blaga este omul și situația acestuia în ordinea lumii 184. În cele ce urmează, intenționez să scot în evidență faptul că ordinea metafizică în care el așează omul se construiește în orizontul antinomicului. Însăși definirea ontologică a existenței umane este, la Blaga, o angajare în direcția antinomicului. Cum se știe, pentru filosoful din Lancrăm existența umană se desfășoară concomitent pe două axe, în două orizonturi divergente sau cel puțin separate. Pe de o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în ordinea lumii 184. În cele ce urmează, intenționez să scot în evidență faptul că ordinea metafizică în care el așează omul se construiește în orizontul antinomicului. Însăși definirea ontologică a existenței umane este, la Blaga, o angajare în direcția antinomicului. Cum se știe, pentru filosoful din Lancrăm existența umană se desfășoară concomitent pe două axe, în două orizonturi divergente sau cel puțin separate. Pe de o parte, omul este o ființă naturală, trăind în orizontul concret al lumii date, pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
umane. Existența întru mister și pentru revelare"185 definește sau împlinește modul ontologic al omului. Această existență duală a omului nu a fost gândită ca o antinomie, ci mai curând ca o complementaritate. Însă, ea conține o tensiune de tip antinomic ce alimentează gnoseologia blagiană 186. Situându-se concomitent în două orizonturi, omul așează cele existente în două ordini diferite, pentru care există tipuri radical diferite de explicație și semnificații separate. Pe de o parte, ele sunt ceea ce sunt, pe de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lucru. Aici, filosoful român își propune să vorbească despre "sensul metafizic al cunoașterii"189. Ordinea metafizică în care este așezată cunoașterea explică modul ontologic al omului și toate consecințele acestuia, asigurând coerență sistemului său. Această ordine metafizică are o dimensiune antinomică. Mai exact, ea se construiește pe o antinomie de fond, o "contradicție arhetipală"190 ale cărei consecințe pot fi recunoscute în întreaga filosofie a lui Blaga 191. Dacă privim această lucrare ca una în care se pun bazele metafizice ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
crono-spațial, o numim "censură transcendentă". Prin censura transcendentă, intercalată înadins și din superioare motive între misterele existenței și cunoașterea individuată, se refuză cunoașterii individuate orice cuprindere pozitiv-adecvată a misterelor existențiale"194. Această teză dezvăluie o ecuație cu un pronunțat caracter antinomic. Să-i urmărim elementele. Un prim paradox intervine în chiar definiția "censurii". Cum spune Blaga mai sus, ea este transcendentă, avându-și centrul inițiator dincolo de universul crono-spațial. Pe de altă parte, nivelul la care se instituie această cenzură este cel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
212. Blaga consideră că " Orice tentativă de a ocoli, într-un fel sau altul, antinomia interioară, duce la impasuri și mutilează acest destin, fără de a-i găsi o soluție mai avantajoasă"213. A simplifica situația umană, suprimând prin raționalizare tensiunea antinomică ce o caracterizează, accentuând fie pe o latură, fie pe alta, înseamnă a trăda și a rata un destin care instituie cea mai semnificativă diferență în această lume214. 1.6. Metafora și structura sa antinomică Un element deosebit de important în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
umană, suprimând prin raționalizare tensiunea antinomică ce o caracterizează, accentuând fie pe o latură, fie pe alta, înseamnă a trăda și a rata un destin care instituie cea mai semnificativă diferență în această lume214. 1.6. Metafora și structura sa antinomică Un element deosebit de important în reflecția filosofică a lui Blaga este metafora. Sergiu Al-George o consideră "o structură de adâncime a întregii sale filosofii", iar acest lucru s-ar datora faptului că filosoful din Lancrăm a conceput-o într-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
stilisticei", ce figurează în programele școlare; importanța ei se proiectează imensă pe zările meditației. Metafora este a doua emisferă prin care se rotunjește destinul uman, ea este o dimensiune specială a acestui destin..."218. Structura metaforei se definește pe dimensiunea antinomicului. Cel care scoate în evidență acest lucru este Sergiu Al-George. Printr-o atentă analiză a situației metaforicului în cultura indiană, el reușește să arate nu doar amploarea pe care o are metafora aici, ci și natura profund antinomică a acesteia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe dimensiunea antinomicului. Cel care scoate în evidență acest lucru este Sergiu Al-George. Printr-o atentă analiză a situației metaforicului în cultura indiană, el reușește să arate nu doar amploarea pe care o are metafora aici, ci și natura profund antinomică a acesteia. Într-un sens invers față de Occident, în India " metafora a fost implicată de la început în sfera religioasă, filosofică și epistemologică pentru ca de-abia ulterior să devină centrul preocupărilor de retorică și stilistică poetică și implicit de estetică"219
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de estetică"219. Ceea ce este specific interpretării indiene este înțelegerea metaforei ca "singurul mijloc de trecere de la individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220, de la multiplu (discontinuitate) la unitate, altfel spus, mijlocul ce operează "trecerea dintre două mari planuri antinomice"221. În această interpretare, simbolul este o realitate subsumată categoriei largi a metaforicului. Aspectul antinomic al metaforicului a fost înțeles în gândirea europeană doar din momentul în care, începând cu romanticii (care reluau vechi motive indiene), a fost dezvăluit aspectul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
trecere de la individual la universal, de la sensibil la inteligibil"220, de la multiplu (discontinuitate) la unitate, altfel spus, mijlocul ce operează "trecerea dintre două mari planuri antinomice"221. În această interpretare, simbolul este o realitate subsumată categoriei largi a metaforicului. Aspectul antinomic al metaforicului a fost înțeles în gândirea europeană doar din momentul în care, începând cu romanticii (care reluau vechi motive indiene), a fost dezvăluit aspectul antinomic al simbolului și s-a făcut asimilarea dintre simbol și metaforă 222. Sesizarea antinomiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
221. În această interpretare, simbolul este o realitate subsumată categoriei largi a metaforicului. Aspectul antinomic al metaforicului a fost înțeles în gândirea europeană doar din momentul în care, începând cu romanticii (care reluau vechi motive indiene), a fost dezvăluit aspectul antinomic al simbolului și s-a făcut asimilarea dintre simbol și metaforă 222. Sesizarea antinomiei dublei naturi a simbolului a fost posibilă datorită faptului că perspectiva culturală europeană era guvernată de principiile aristotelice ale identității și noncontradicției (menite să prevină antinomiile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în raportul dintre "fanic" și "criptic". Pornind de aici, indianistul român susține că întreaga trilogie a cunoașterii "poate fi considerată ca o amplă explorare a metaforicului, chiar o încercare de tipologie a acestuia, realizată pe o profundă scrutare a structurilor antinomice"237. Antinomia dialecticii paradoxale din epistemologia blagiană ține, în opinia sa, de esența metaforicului și are o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o origine indiană. Chiar dacă teoria metaforei apare mai târziu în ordine sistematică, el susține că ordinea de drept este inversă, iar acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest lucru poate fi întrevăzut în lucrarea de tinerețe, Filosofia stilului, unde Blaga dezvăluie "solidaritatea configurativă" dintre simbolic (metaforic), antinomic și dogmatic. În ordinea sistemului său filosofic, metaforicul apare abia în a doua trilogie, cea a culturii. În elaborarea epistemologiei antinomice (din prima trilogie), el nu este pomenit deloc. Aici, Blaga începe cu dogmaticul (antinomia transfigurată), continuând cu cunoașterea luciferică (antinomia fanic-criptic) și cu censura transcendentă, unde dialectica paradoxală a arătatului și ascunsului (sub forma revelației disimulatoare) este extinsă la toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vastă metaforă plastic configurată în ea însăși, metaforă în interiorul căreia semnificantul și semnificatul se joacă "de-a v-ați ascunselea"..."241. La sfârșitul acestui decupaj tematic, sper ca ideea cu care am pornit la drum să fi căpătat consistență. Tema antinomicului pare să marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la drum să fi căpătat consistență. Tema antinomicului pare să marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
marcheze destul de puternic gândirea filosofică a lui Blaga, putând fi regăsită la diferite paliere și în diferite registre ale acesteia. Cel mai puternic apare în registrul epistemologic. În plan secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secund, antinomicul structurează ontologia blagiană, care întreține întregul sistem, supozițiile sale antinomice repercutându-se asupra celorlalte paliere. Putem, astfel, să vorbim de o anumită coerență a filosofiei lui Blaga pe această dimensiune, care îi accentuează valoarea. Urmărind tematizarea blagiană a antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează în direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomicului, am putut vedea că, prin aceasta, filosoful din Lancrăm nu se angajează în direcția iraționalismului, ci mai degrabă în aceea a încercărilor de lărgire a ideii de raționalitate, de extindere a raționalismului. Se poate spune că întreaga tematizare a antinomicului pe care o desfășoară Blaga susține ceea ce el a definit drept poziția sa filosofică, anume "raționalismul ecstatic". * * * În continuare, voi urmări determinările, conexiunile, deschiderile și implicațiile tematizării blagiene a antinomicului. Spuneam la început că aceasta poate fi racordată la anumite
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]