381 matches
-
cauza fiind mai veche și mai adâncă. Este vorba, pe de o parte, de o creștere evidentă a influenței Rusiei în zonă, iar pe de altă parte, de o revigorare a românismului în Basarabia ca reacție la puterea comunistă violent antiromânească. Problema este deosebit de complexă și, repet, sunt necesare sute de pagini pentru a o analiza cât de cât mulțumitor. Pun aceeași întrebare: ce a făcut diplomația română în această chestiune spinoasă? Sunt cumva vinovați și de partea noastră? În linii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
s-a căsătorit cu tatăl meu, Vangheli Victor, învățător ca și ea. Bunica mea, a suferit alături de mama, atunci când tatăl meu a fost ucis la 24 de ani, în condiții foarte suspecte, de către unii criminali racolați de forțele comuniste și antiromânești. Mama nu s-a mai recăsătorit și s-a retras de la Institutul Pedagogic din Bălți, unde urma cursurile fără frecvență. Mama ne-a crescut cu dragoste de carte, în cinste, corectitudine și cu respect față de oameni. În 1987, din vina
DORUL DE MAMĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vitalia Vangheli-Pavlicenco () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1706]
-
perioada când președintele țării este baronul Bourgignon (1898-1903) care a rămas de pomină în amintirea românilor din Bucovina, el a dus cea mai aprigă luptă împotriva elementului românesc. A căutat să slavizeze școlile primare împotriva voinței populației, să introducă spiritul antiromânesc până și în universități. Ridicându-se împotriva tricolorului românesc, Bourgignon la coborât din vârful clădirilor, l-a rupt din pieptul și de pe reverul hainelor tinerilor, l-a smuls din costumul fetelor, de la cingătoarea bătrânilor. La onomastica împăratului de la 18 august
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lipsă de interes față de problemele lor. Este și acesta un motiv care a contribuit la neintegrarea Basarabiei În România după dezmembrarea Uniunii Sovietice (alături, firește, de alți factori: importanta minoritate ruso-ucraineană, mai bine plasată economic și social decât românii; propaganda antiromânească din anii regimului sovietic, care a lăsat urme; rezervele sau chiar Împotrivirea Rusiei și Ucrainei față de o eventuală unire cu România). Se pare că lucrurile evoluează spre constituirea unei „națiuni moldovenești“ distincte (chiar dacă ceea ce s-a numit În epoca sovietică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Pot povesti experiențe. Și de la această experiență pornind, mi-e clar că, dacă ne iubim cu adevărat țara, n-avem decât un singur drum de urmat: spre NATO și Uniunea Europeană. Toți cei care se opun acestor deziderate duc o politică antiromânească. Această simplă idee mi s-a cristalizat călătorind în Vest și, mai ales, în Est. Cei care o scaldă, că se poate să descoperim calea românească proprie, independentă de Europa civilizată, nu numai că sunt cultivatori de iluzii, dar sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și Baudelaire, nu-l neglijam nici pe Manolescu, auctor al unor incitante excursuri în conștiința de sine a poeziei românești, nici pe Noica, necum cercetările asupra izotopiei autoreferențiale ori asupra autotelicului kantian. Serioasa cunoaștere a praxelor teoretice îmi surpa semețirea antiromânească, ajutându-mă să am o bună distanță față de fenomenul poetic. Pricepeam altfel stihuri eminesciene, blagiene ori bacoviene ce nu-mi ieșeau din minte. Nu-mi repugna să mă dau la versurile unor literatori pe care-i știam cu etica nepoluată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
străine secrete privind activitatea lui (în cadrul Societății Carpații, mai ales), atitudinea și opiniile sale exprimate în paginile ziarului (Biroul de Informații vienez se dovedește foarte atent în privința aceasta), atenția îndreptându-se asupra modului în care ziaristul identifică și combate acțiunile antiromânești chiar ale unor politicieni autohtoni duplicitari, asupra acțiunilor de propagandă și contrapropagandă (mai ales în perioada de început a domniei lui Carol I). După analiza, atât de amplă și de punctuală, a articolelor semnate de Mihai Eminescu în presa vremii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
palmă. Cu condiția, bineînțeles, să-mi împrumute pentru câteva clipe un pix. Aceștia au fost cei mai expliciți: „La pensia noastră, de unde pix?“. Ca la un semn, prin creier au început să-mi tropăie tot felul de gânduri negre și antiromânești. Dar și altele despre lumea în care trăim, despre soarta ingrată a indivizilor cu idei, despre sfârșitul civilizației și așa mai departe. Deși în București există o mulțime de parcuri, iar eu întrebasem de un pix doar într-unul. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
-o față de soldații români și față de populația românească din teritoriile cedate. Numeroase documente militare, precum jurnale de operații, dări de seamă, rapoarte informative, telegrame, dar și declarațiile refugiaților indică participarea unora dintre evreii din Basarabia și nordul Bucovinei la acțiunile antiromânești și prosovietice între 28 iunie și 3 iulie 1940. Cercetătorii care subliniază relevanța acestor documente se referă la acțiuni precum: arborarea steagurilor roșii, manifestări de simpatie față de forțele sovietice; ofense aduse însemnelor naționale românești, monumentelor și bisericilor, participarea la acțiunile
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
așa-numitul "plan Kolarov", după numele bulgarului Kominternist care l-a conceput - un plan insurecțional, care urmărea tocmai Dezmembrarea României în cinci zone (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat și Ardeal), mentionandu-se explicit așa nurnitele troici comuniste de conducere ale insurecției antiromânești, direcțiile de acțiune insurecționala, bazele logistice ale agresiunii, persoanele de sprijin, inclusiv intervenția militară a Armatei Roșii în România. Este interesant că, în zona de sud, una dintre bazele de insurecție era desemnată chiar localitatea Oltenița, (unde locuința familiei lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de sud, una dintre bazele de insurecție era desemnată chiar localitatea Oltenița, (unde locuința familiei lui Ion Iliescu era "casă conspirativa" a P.C.d.R.), cu misiunea distrugerii podului de la Cernavoda și a decuplării astfel a Dobrogei de București. În activitatea să antiromâneasca, Kominternul se baza și pe o așa numita Federație Comunistă Balcanică (F.C.B.), care regrupa partidele comuniste din Grecia, Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, România, URSS - de fapt, o organizație regională a Komintern-ulul - căreia P.C.d.R. i se subordonă dar care, la nivel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
România, după primul război mondial (Basarabia, Transilvania, Dobrogea, Bucovina), document semnat și de reprezentanții P.C.d.R. (Gheorghe Cristescu, Ana și Marcel Pauker, Sandor Koros, Al. Dobrogeanu-Gherea, Heinrich Sternberg etc.). În septembrie 1924, la Tatar-Bunar (în sudul Basarabiei) avea loc o rebeliune antiromâneasca, organizată de Komintern, cu ajutorul unor organizații paramilitare comuniste, rebeliune care urmărea să devină prologul insurecției preconizate de "Planul Kolarov". Insurecția a fost însă înăbușita de Armată Română. Exacerbarea din 1924 a așa-zisei probieme naționale a României, de către Komintern și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Sofia a unui regim de mână forțe, condus de generalul Tankov. Fapt care îi determinase pe liderii Komintern-ului și FCB să abandoneze, momentan, Bulgaria ca obiectiv insurecțional și să pună ochii pe România. În acest context avusese loc și insurecția antiromâneasca de la Tatar-Bunar (septembrie 1924) - organizată în realitate de NKVD-ul sovietic prin secția să balcanică de spionaj și terorism, Zacordat, împreună cu organizațiile similare ale F.C.B., DRO și VDRO (asupra cărora vom reveni) - și se constituise, la 12 octombrie 1924, acel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Dobrogeanu-Gherea, ci și membrii DRO, ca Boris Stefanov și alții (asupra căruia vom reveni). 4. CONGRESUL AL V-LEA AL P.C.d.R. DE LA GORIKOVO (1931): ALEXANDRU ILIESCU DEVINE MEMBRU AL COMITETULUI CENTRAL, RAMANANAD PATRU ANI ÎN U.R.S.S. În acest context antiromânesc de subminare continuă a României și de acțiuni planificate, de dezmembrare a statului românesc reîntregit în urmă Tratatului de la Versailles, desfășurate de Komintern, F.C.B. și organizațiile lor de spionaj și terorism KVD, GRU, "DRO", Zacordat), prin intermediul Partidului Comunist din România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
mai ales, ale istoricilor sovietici. În anul 1974, Al. Gonța a venit la Iași se pare cu gândul de a-l convinge pe prof. Vasile Horea să scrie o ripostă la „Istoria” lui A.M. Lazarov, academician la Chișinău - un atac antiromânesc, susținând cu rea-credință existența a două limbi și două popoare: români și moldoveni. Erudiția și talentul de povestitor ale lui Al. Gonța au cucerit auditoriul cu multe episoade în relațiile româno-slave din care vom reda doar două relatări: „Va veni
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
originea, istoria și limba poporului român. Academia de Științe din Chișinău prin Acad. A. Lazarev publica un volum de 900 pagini prin care susținea existența a două limbi și popoare - român și moldovenesc declanșând un val de articole și măsuri antiromânești. Prof. V. Harea a redactat Într-un interval de 10 ani studiul privind mișcarea națională din Basarabia structurat pe perioadele de până la revoluția din 1917, pregătirea și realizarea Unirii, problemele Basarabiei după Unire. Ca unul care i-am fost util
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
F. P. R. a participat vicepreședintele Frontului Popular din Moldova, Iurie Roșca și Dinu Mihail redactor la revista proromânească “Literatura și arta”. Perspectiva de a se relua legăturile cu frații de peste Prut după jumătate de secol de interdicții și defăimări antiromânești a polarizat mulți români În jurul organizațiilor neguvernamentale. Cu sentimentul de a milita pentru unitatea de neam, de limbă și pentru reîntregire, președintele societății Ginta Latină a preluat și președinția F. P. R. acceptându-se Însa deosebirile celor două organizații. Ginta
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Transilvania. Încurajați de indulgența autorităților române, grupuri de șovini au trecut la devastarea sediilor oficiale, alungarea elevilor români din școli, arborarea Însemnelor statului maghiar, afișarea de publicații iredentiste, distrugerea și profanarea mormintelor Închinate memoriei unor oameni de seamă români. Acțiunile antiromânești au culminat În 15 martie, ziua revoluției maghiare din 1848, când zeci de mii de cetățeni din Ungaria au pătruns În Transilvania spre a sărbători un eveniment care pentru români Înseamnă atrocități și execuții ale revoluționarilor români de către trupele lui
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
subscrie apelul nostru (14-05-1990). La 6 mai participăm la marea sărbătoare Podul de Flori când s-au Întâlnit frații de pe ambele maluri ale Prutului. A fost o imensă tălăzuire de oameni care prin manifestarea lor au Înlăturat mituri și prejudecăți antiromânești. Din zorii zilei lujere de lalele, buchete de liliac, petale de garoafe și flori de câmp au acoperit oglinda Prutului. Steaguri tricolore ne Întâmpină „Cu bine ați venit fraților”. „Hristos a Înviat”, strângeri de mână, Îmbrățișări, lacrimi și peste 700
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de indigeni, nu-i preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, Împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată În iunie 1940 continuă si În prezent În schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de rusificare exacerbând diversiunea celor două limbi și popoare - români și moldoveni. După un an de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
și republica Moldova românilor li se interzice chiar și afirmarea identității. Discriminarea pozitivă acordată de Statul român a dus printre altele la un indice de școlarizare mai mare pentru minorități precum și un interes mai susținut pentru conservarea specificului național. Șovinismul antiromânesc din timpul dictaturii alogene și recrudescența sa ulterioară nu este restricționat prin nici o măsură de esență democratică. Compararea formelor de Învățământ pentru minorități, funcționale În România și alte țări europene nu necesită comentarii. ACCESUL LA CULTURĂ ȘI LA INFORMAȚII Declarația
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
M. Lozba, și Sorina Bălănescu de la Univesritatea “Al. I. Cuza” din Iași. 3 februarie Împreună cu Departamentul Iași Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de pretutindeni, Liga Culturală “Bucovina”, Uniunea “Vatra Românească” și Asociația Veteranilor de război, s-a protestat În legătură cu evenimentele antiromânești din Transilvania. Cu acest prilej dna. Cecilia Oiescu 129 a dat citire declarației adresată Guvernului României. In Închieiere Corala centrului Militar Iași a interpretat un program de cântece patriotice. 21 martie Vizita unui grup de elevi de la Liceul “C. Stere
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
etc. Dacă În România Drepturile Omului și cerințele minorităților sunt respectate, minoritatea română În multe țări este umilită și desconsiderată, fără biserici și școli În limba maternă, iar În unele zone fără dreptul de a-și afirma identitatea etnică. Discriminarea antiromânească din Transnistria și Întemnițarea criminală a lui Ilie Ilașcu sunt grăitoare. Învățământul pentru minoritatea română este ficțiune iar deznaționalizarea este mai drastică decât În perioada feudală. Îngrijorați de procesul de asimilare a romanității orientale, noi, participanții la cel de al
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
eveniment. Uniunea Națională Vatra Românească s-a constituit În urma tragicelor evenimente din Ardeal Începând cu luna decembrie 1989. În județele Covasna, Harghita și Tg. Mureș populația românească a fost maltratată și umilită, s-au introdus În țară materiale de propagandă antiromânească, s-a declanșat procesul de destabilizare al Învățământului. Pentru a opri escaladarea șovinismului și extremismului, pe data de 25 ianuarie 1990 s-a Înființat la Reghin Frăția Românească apoi la Miercurea Ciuc iar la Tg. Mureș s-a constituit Vatra Românească
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
România din sfera de influență a Rusiei, motivând tratamentul de care se „bucurase” aceasta din partea puterii țariste după terminarea războiului, drept "recompensă" pentru ajutorul dat la Plevna. În cadrul Întâlnirii cu Bismarck din 1883, a incriminat șovinismul maghiar și politica antiromânească a autorităților ungare, declarând că „cei din regat nu pot rămâne nepăsători În față acestui fapt”, dar că era necesară o apropiere românoungară pentru a opri expansiunea slavismului. Începând cu 23 martie 1888, Perte P. Carp a deținut funcția de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]