710 matches
-
este o obligație fundamentală a tuturor fiilor săi”. După 22 iunie 1941, Biserica ortodoxă își manifestă adeziunea totală față de implicarea României în războiul antisovietic, alături de Germania nazistă. Reamintim că generalul Ion Antonescu a legitimat, într-o proclamație către țară, războiul antisovietic prin recursul la istorie și prin reeditarea spiritului de cruciadă specific evului mediu: „În numele credinței creștinești, al drepturilor românești și pentru viitorul nostru neînfricat, Români, vă chem la luptă, la lupta sfântă, în contra prăvălitorilor civilizației și bisericii, ai dreptății și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
poate demonstra decât lipsa unor repere ferme, nesiguranță, chiar teamă în atitudinea față de domeniul mundan. Lozinca „războiului sfânt” este preluată de mediile ortodoxe, fiind popularizată prin pastorale, cuvântări, conferințe, articole publicate în revistele teologice. La o săptămână după declanșarea războiului antisovietic, mitropolia Moldovei trimite o serie de indicații către protoierii prin care se solicită preoților „să propovăduiască pretutindeni și necontenit războiul sfânt și să se roage dimpreună cu credincioșii pentru izbândă”. Într-o pastorală de la sfârșitul anului 1941, episcopul Emilian al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Coajă Costel () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92814]
-
a demonstrat superioritatea militară, lasă să planeze și amenințarea cu recursul la arma nucleară. Mao decide atunci să-și întoarcă privirile spre Statele Unite. în tot cursul anilor 1970, pe măsură ce apropierea chino-americană se concretizează, conflictul se globalizează, China ducând o campanie antisovietică în toată lumea. După moartea lui Mao, pentru a contracara expansiunea sovietică în Asia, Deng Xiaoping* lansează o expediție punitivă împotriva Vietnamului, la începutul anului 1979, apoi diplomația chineză se mobilizează contra invaziei sovietice din Afganistan*. Dar, puțin câte puțin, se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și la muncă forțată pentru „parazitism”. De la Brejnev la perestroika Odată cu instalarea lui Brejnev* la putere, controlul ideologic se întărește, marcat în 1965 prin arestarea și condamnarea la ani grei de închisoare a scriitorilor Siniavski și Daniel, acuzați de activități antisovietice pentru a fi publicat în Occident, sub pseudonim, câteva opere satirice. Acest fapt provoacă, în 1966, una din primele manifestații de protest, în piața Pușkin din Moscova, și un apel colectiv cerând revizuirea procesului și eliberarea lor. Mișcarea disidentă* începe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Cronica ilustrată a vieții mele în Gulag și desenele din închisoare ale lui Paradjanov reprezintă exemplele cele mai frapante ale acestei arte. în afară de aceasta, lagărele au favorizat răspândirea unei arte a tatuajului cu totul particulară și cu un caracter feroce antisovietic - ca și atâtea cântece de o largă circulație în rândurile populației. D DEMOCRAȚIE Relația dintre comunism și democrație nu este deloc simplă. Judecând după practica constantă și concordantă a tuturor regimurilor comuniste, fără excepție, ea este pur și simplu liberticidă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de finlandezi, 450.000 de polonezi din Ucraina, precum și germani sunt deportați în Kazahstan, în Siberia sau în Asia Centrală. Din iulie 1937 până în octombrie 1938, Marea Teroare* își continuă această logică: 423.599 de persoane sunt deportate în cadrul reprimării „elementelor antisovietice” și a „foștilor”, și 287.959 în virtutea „curățării” frontierelor și a prevenirii eventualelor acțiuni ale unor grupuri naționale considerate ca potențiali dușmani. Un total de 711.588 de deportați în Gulag*, în calitate de coloniști speciali - îndeosebi în Kazahstanul puternic depopulat de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ocupate de Wehrmacht sunt repatriați cu forța în URSS. între 1947 și 1949, 103.500 germani vor fi transferați din regiunea Königsberg - devenită Kaliningrad - în viitoarea RDG. Cum, în Ucraina și în Lituania are loc un adevărat război de gherilă antisovietică, 77.806 de membri ai familiilor partizanilor ucrainieni sunt deportați în octombrie 1947, și 49.000 de lituanieni în februarie 1948. Pe 21 februarie 1948, Hrușcior* propune - și obține - aprobarea unui ucaz privind „deportarea din Ucraina a elementelor parazitare și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pasternak, sunt condamnați în februarie 1966 la 7 și respectiv 5 ani de regim sever în lagărele de muncă. Pe 11 septembrie 1966, un decret prevede pedepse cu detenția în închisoare sau în lagăr pentru exprimarea unor idei considerate ca „antisovietice”. Procesul lui Brodsky face obiectul unui rezumat stenografiat care circulă într-ascuns: samizdat („autoeditarea”) ia ființă și se dezvoltă odată cu diferitele etape ale acestui proces. Prietenii lui Siniarski și ai lui Daniel organizează o manifestație și publică, în noiembrie 1966
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fi chiar mai represiv decât Brejnev*. Astfel, Anatoli Marcenko, care făcea greva foamei pentru eliberarea tururor deținuților politici, moare pe 8 decembrie 1986 urmat, în octombrie 1987, de Valeri Marcenko, care fusese condamnat la 15 ani de închisoare pentru „propagandă antisovietică”. Gorbaciov încearcă să reprime mișcările independente din Caucaz și din țările baltice. în China*, o primă disidență apare în 1976, cu ocazia morții lui Zhou Enlai*. Promotor al „celei de-a cincea modernități, democrația”, Wei Jingsheng, închis vreme de 14
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și 1933, face ca PC să scadă la nivelul lor electoral cel mai de jos, cu excepția PC german, puternic susținut, ce-i drept, de către IC. Până în 1934, comuniștii consideră că acțiunea în favoarea unității europene nu urmărește decât constituirea unei coaliții antisovietice. Astfel, în 1930, IC denunță propunerile francezului Aristide Briand în favoarea unei uniuni federale europene, apreciată a fi un plan de hegemonie al imperialismului francez, respins atât de Italia musoliniană, cât și de Republica de la Weimar și de URSS. Victoria lui
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Mongoliei, a Cubei* și a Vietnamului*. Comuniștii se bucură de contradicțiile generate de crearea CEE în sânul Alianței atlantice: Marea Britanie, legată de SUA, pare dispusă să „torpileze Piața Comună”, favorizând astfel dislocarea frontului imperialist, bănuit mereu de „planuri de agresiune” antisovietice. De asemenea, atâta vreme cât decolonizarea nu este încă înfăptuită, scenariul integrării teritoriilor de peste mări în spațiul economic european este, din punct de vedere al PCF, bogat în antagonisme, între o Franță slăbită și o RFG manifestând un dinamism indiscutabil în politica
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Stalin*, care a triumfat împotriva adversarilor săi, lansează în 1928 primul plan cincinal*, după care începe colectivizarea*. în această situație de atacuri violente ale puterii contra clasei muncitoare și a țărănimii din URSS, el agită spectrul unei imaginare coaliții internaționale antisovietice, decretează sfârșitul „stabilizării” capitaliste și precipită IC în politica „clasă contra clasă”, caracterizată prin iminența revoluției, printr-o solidaritate întărită cu URSS și printr-un riguros atac contra social-democrației. șansele Frontului unic se reduc astfel la formula unificării pornite „de
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
motorul unei revoluții mondiale, ci un instrument al susținerii „patriei socialismului” ale cărei interese sunt presupuse a coincide cu cele ale mișcării comuniste. în aceste împrejurări, IC este cea care se aliniază politicii externe* sovietice. Politica frontului popular Discursul din ce în ce mai antisovietic al lui Hitler îl obligă pe Stalin să se apropie de democrațiile occidentale și de politica de securitate colectivă simbolizată de Societatea Națiunilor. în același timp, apare în Europa, mai cu seamă în Franța, un puternic curent antifascist* care cuprinde
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de cele mai absurde crime. Toți sunt condamnați la moarte la 24 august și executați. în septembrie 1936, Nikolai Iejov este numit în fruntea NKVD care se consacră arestării resturilor opoziției „troțkiste”. La sfârșitul anului 1936, ideea unui gigantic complot antisovietic cu ramificații din ce în ce mai extinse este zi de zi accentuată în opinia publică și un climat de panică și de isterie domnește în PCUS și în țară: nimeni nu mai este la adăpost de nimic. Al doilea proces de la Moscova începe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în PCUS și în țară: nimeni nu mai este la adăpost de nimic. Al doilea proces de la Moscova începe la 23 ianuarie 1937. Cei șaptesprezece inculpați - printre care Piatakov, Radek, Sokolnikov, Serebriakov - sunt acuzați că au format „un centru troțkist antisovietic”, pentru a reinstaura capitalismul în URSS și a împărți țara între Germania și Japonia. Acuzații de sabotaj permit oferirea unei explicații pentru eșecurile economice datorate politicii lui Stalin. La 29 ianuarie, doisprezece acuzați sunt condamnați și executați. Acest proces dă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și diplomația internațională obțin însă succese notabile, între care călătoria ministrului francez É. Herriot, în vara lui 1933, nu este cel mai mărunt: el afirmă că foametea* - care tocmai ucisese mii de țărani în Ucraina - este o invenție a propagandei antisovietice. între timp, Sophie Coeurî a demonstrat, pe bază de arhive*, că această „călătorie à la Potemkin” fusese în întregime organizată de poliția politică. în zadar au denunțat manipularea rușii din exil*. Turismul revoluționar se orientează și spre lumea comunistă chineză
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de „bună” întâmpină asemenea dificultăți în exercitarea influenței sale în lume. În lumina recentelor amenințări la adresa intereselor americane, nu s-ar putea oare ca victoria în Războiul Rece să fi fost una à la Pyrrus? Oare consecințele neintenționate ale eforturilor antisovietice au contribuit la problemele cu care se confruntă Washingtonul astăzi? Confruntarea cu Uniunea Sovietică a avut loc cel mai intens în spațiile statelor asiatice și africane ieșite din colonialism și în țările Americii Latine care s-au opus oligarhilor. Politicile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și dotate cu armament nuclear. Ocupația Europei de Est a avut un efect profund asupra opiniei publice din Statele Unite. Nici o administrație nu ar fi putut să nu reacționeze. Acțiunile țărilor membre ale Alianței Nord-Atlantice de inițiere și susținere a politicilor antisovietice au fost justificate. Războiul din Coreea a oferit un nou stimul temerilor față de ambițiile comuniste. Retorica stângistă a liderilor noilor state și asistența acordată lor de Uniunea Sovietică au fost percepute drept dovezi ale avansării comuniste continue; în viziunea americanilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care se angajau să se opună comunismului internațional. În esență, guvernul a dorit un mijloc de a ocoli limitele stricte impuse de Congres în ceea ce privește administrarea fondurilor de ajutor; era adevărat că în timpul Războiului Rece orice inițiativă trebuia prezentată în termeni antisovietici pentru a se bucura de succes. Un fost membru al Congresului, James P. Richards, a fost trimis în Orientul Mijlociu pentru a „vinde” doctrina și a obține angajamente. Națiunile din regiune nu doreau însă „să salute la apel”, în special după
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
transformat puțin câte puțin caracterul său ideologic (bazat pe suportul autentic al sloganelor comuniste și socialiste răspândite prin șefii comuniști) într-un caracter pragmatic (atrăgând numai persoane care au așteptat privilegii în schimbul susținerii lor față de partid). De partea sa, gruparea antisovietică a renunțat puțin câte puțin la caracterul său militant (gherila anticomunistă a supraviețuit câțiva ani după instaurarea regimului comunist în Polonia) pentru a deveni doar o mișcare aproape pacifistă ("revoluția" nonviolentă a sindicatului Solidaritatea este simbolul principal pentru aceasta). În
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
degrabă corelate cu pozițiile percepute de partide relativ la trecutul sovietiv și la orientările geopolitice către Vest sau Est, decât cu pozițiile economice 12. Acest fapt sugerează că spațiul politic din Lituania este format în jurul clivajului comuniști/anticomuniști. Axa de "orientare antisovietică" a fost creată pentru a putea măsura, din punct de vedere empiric, felul în care clivajul comuniști/anticomuniști se manifestă în programele partidelor. Aceasta cuprinde atitudinile negative față de foștii comuniști, apelurile de reabilitare a celor persecutați politic în timpul perioadei comuniste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
comuniste și cererile de compensații pentru cei expropiați de către comuniști, referințele negative față de Rusia și Comunitatea Statelor Independente, referințele pozitive vizavi de Occident și UE, ca și cererile de mărire a cheltuielilor similare. Figura 3 Pozițiile partidelor pe axa "orientării antisovietice" (1992-2000) Figura 3 rezumă pozițiile partidelor lituaniene în indexul "orientării antisovietice" între 1992 și 2000. Diagrama arată că pozițiile principalelor partide relativ la dimensiunea antisovietică sunt mult mai stabile și consistente decât pozițiile lor referitoare la dimensiunea economică. Există o convergență
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
negative față de Rusia și Comunitatea Statelor Independente, referințele pozitive vizavi de Occident și UE, ca și cererile de mărire a cheltuielilor similare. Figura 3 Pozițiile partidelor pe axa "orientării antisovietice" (1992-2000) Figura 3 rezumă pozițiile partidelor lituaniene în indexul "orientării antisovietice" între 1992 și 2000. Diagrama arată că pozițiile principalelor partide relativ la dimensiunea antisovietică sunt mult mai stabile și consistente decât pozițiile lor referitoare la dimensiunea economică. Există o convergență evidentă între axa antisovietică în 1996, dar distanțele relative între partide
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
UE, ca și cererile de mărire a cheltuielilor similare. Figura 3 Pozițiile partidelor pe axa "orientării antisovietice" (1992-2000) Figura 3 rezumă pozițiile partidelor lituaniene în indexul "orientării antisovietice" între 1992 și 2000. Diagrama arată că pozițiile principalelor partide relativ la dimensiunea antisovietică sunt mult mai stabile și consistente decât pozițiile lor referitoare la dimensiunea economică. Există o convergență evidentă între axa antisovietică în 1996, dar distanțele relative între partide sunt evidente între 1992 și 2000. Conservatorii rămân cei mai "antisovietici", iar Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rezumă pozițiile partidelor lituaniene în indexul "orientării antisovietice" între 1992 și 2000. Diagrama arată că pozițiile principalelor partide relativ la dimensiunea antisovietică sunt mult mai stabile și consistente decât pozițiile lor referitoare la dimensiunea economică. Există o convergență evidentă între axa antisovietică în 1996, dar distanțele relative între partide sunt evidente între 1992 și 2000. Conservatorii rămân cei mai "antisovietici", iar Partidul Democrat al Muncii este în permanență partidul cel mai puțin antisovietic. Pozițiile partidelor pe axa "orientării antisovietice" reflectă foarte bine
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]