519 matches
-
fiind exacte și corecte chiar și de subinginerul Ilie Diaconescu. Tot acest specialist evaluase la suma de 150.000 de lei și paguba lui Iosif Agheorghiesei, domiciliat pe str. D. Hodea, nr.16 care, pe lângă casa cu două camere și antreu arsă complet, mai pierduse și „...3000 kgr. lemne, 5 butoae, 1 t. de răsărită și diverse lucruri din casă. I s’au distrus și 10 pomi fructiferi”. Desigur, lista dăunaților este mult mai lungă însă trebuie să insistăm și asupra
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
instalate tot în anul 1926. Lucrările de construcție a caselor au fost executate de arhitectul băcăuan Leon Vulcănescu, acesta reușind să construiască aici patru tipuri de locuințe: case cu dou) camere și cerdac, case cu trei sau patru camere plus antreu și un tip de casă pentru colț de stradă - cu prăvălie și trei camere. Inaugurarea cartierului C. F. R. a avut loc pe data de 12 octombrie 1924. Au luat parte la acest eveniment „deputații, comandantul garnizoanei, preoții, cu muzica în frunte
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în istorie pe 20 octombrie 1921, atunci când primarul Ioan Grigoriu a organizat „licitația privind vânzarea tuturor materialelor ce au aparținut Serviciului de ecleraj”. Conform listei de licitație, au fost scoase la vânzare „512 felinare de stradă, 7 felinare mari de antreuri, 471 bășici de tablă pentru lămpi, 18 bidoane mari de tinichea, 450 mașini de lampă complecte, 50 putini de brad”. Euforia declanșată de introducerea curentului electric în rețeaua publică de iluminat a fost de scurtă durată. Primele „defecțiuni” au apărut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a satrapului Iosif Vissarionovici Djugașvili, alias veșnicul mahmur Stalin. Iată pe ce case puseseră ochii ofițerii români și câți bani de toată batjocura urma să deconteze Ministerul de Interne, via CRPAA, în contul cazării rusnacilor: „Marcu Reder (Regală, 34; un antreu și cinci camere, 1500 lei/lunar); Tașcă Constantin (Regală, 36; un antreu și trei camere, 2500 lei/lunar); Ivanovici Cezar (str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
case puseseră ochii ofițerii români și câți bani de toată batjocura urma să deconteze Ministerul de Interne, via CRPAA, în contul cazării rusnacilor: „Marcu Reder (Regală, 34; un antreu și cinci camere, 1500 lei/lunar); Tașcă Constantin (Regală, 36; un antreu și trei camere, 2500 lei/lunar); Ivanovici Cezar (str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără vin sau rachiu c-ar fi fost vai șiamar! și un garaj
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Interne, via CRPAA, în contul cazării rusnacilor: „Marcu Reder (Regală, 34; un antreu și cinci camere, 1500 lei/lunar); Tașcă Constantin (Regală, 36; un antreu și trei camere, 2500 lei/lunar); Ivanovici Cezar (str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără vin sau rachiu c-ar fi fost vai șiamar! și un garaj, 3.500); Udrea Tiberiu (Regală, 13 camere, un antreu și un șopron, 4.000); Ghimpu Dumitru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
str. Codrescu, 13; două camere și un antreu, 600 lei); Jeana Dumitrescu (M. Kogălniceanu, 4; nouă camere, un beci fără vin sau rachiu c-ar fi fost vai șiamar! și un garaj, 3.500); Udrea Tiberiu (Regală, 13 camere, un antreu și un șopron, 4.000); Ghimpu Dumitru (N. Iorga, 32, o cameră, 300); Vasiliu Ioan (Regală, 25, șase camere și un grajd, 2.000 de lei)”, și mulți alții. m. Amestec grosolan în cultura românească După ce ofițerii ruși detașați pe la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bătând pământul cu coa-da-i stufoasă, parcă i-ar fi fost rușine că nu l-a recunoscut mai curând... Zgomotul portiței și lătratul dulăului dezmorțiră casa întunecată. O licărire galbenă răsări în dosul unui geam, dispăru și se ivi iar în antreu, apropiindu-se de ușa dinspre curte. Apostol urcă treptele și bătu. Lumânarea se opri șovăind... Din altă odaie se auzi glasul doamnei Bologa, și apoi cheia se învîrti de două ori în broască, pe dinăuntru. Mâna lui Apostol apăsă clanța
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
că ești romîn!" 8 Doamna Bologa pregătise o masă împărătească în cinstea lui Apostol. Pe când se aflau tocmai la friptură, năvăli în casă avocatul Domșa cu fața roșie și asudată și cu ochii rotunzi de o agitație puternică, strigând din antreu: ― Iartă-mă, dragă doamnă, că viu așa... te rog din suflet... Speriată de înfățișarea lui, doamna Bologa sări de la masă, sigură că i s-a întîmplat o mare nenorocire cu Marta: ori c-a fugit cu ungurul, ori ceva mai
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Pălăgieșu din aiureală și-l făcu să înțeleagă brusc ce caută Apostol. Pe o mescioară zări un revolver de care atârna în jos o curelușă galbenă. Se întoarse repede, deschise ușa și ieși bolborosind în neștire. ― Bine... Bine... Bine... În antreu își luă pălăria din cuier și văzu pe Rodovica, speriată. Din urmă ușa se trânti cu zgomot așa de mare, că se cutremurară pereții casei... 10 Doamna Bologa, care nu fusese acasă, află de la Rodovica, spre seară, că s-a
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
prea lejer, pentru a nu le scăpa la cea mai mică mișcare. Lingura, lingurița și cuțitul se țin totdeauna în mâna dreaptă. Furculița se ține în mâna stângă la felurile de mâncare pentru care folosim în același timp și cuțitul (antreuri, sarmale, friptură, piftie). Când mâncăm numai cu furculița o ținem în măna dreaptă. Atunci când rupem pâinea și când bem sprijinim cuțitul și furculița de marginea farfuriei. Când am terminat de mâncat, cuțitul și furculița se așază în farfurie paralel. Nu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
și miez de pâine, frecate cu usturoi, untdelemn și oțet, care se servește cu carne rasol“, cuvânt necunoscut în Transilvania, este împrumutat din ngr. scordaliá. Cuvinte de origine franceză Cu preparate franțuzești se poate compune un meniu (< fr. menu) de la antreu (< fr. entrée) până la desert (< fr. dessert). Se poate începe cu un volovan „preparat culinar din aluat franțuzesc umplut cu carne, pește sau ciuperci“; cuvântul nu figurează în DEX, dar apare într-un Dicționar român-german al lui Alexi (1908), în MDA
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Ca digestiv, se poate recomanda un mazagran, băutură răcoritoare preparată din cafea neagră concentrată, în care se pun cuburi de gheață. Cuvântul românesc este împrumutat din fr. mazagran care, la rândul lui, are la bază numele localității Mazagran din Algeria. antreu și aperitiv În mod ciudat, sensul din terminologia culinară a cuvântului antreu „fel de mâncare care se servește ca aperitiv“, curent astăzi mai ales la orașe, nu apare menționat în dicționarele românești (cu excepția ultimei ediții a Dicționarului de neologisme). La
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
neagră concentrată, în care se pun cuburi de gheață. Cuvântul românesc este împrumutat din fr. mazagran care, la rândul lui, are la bază numele localității Mazagran din Algeria. antreu și aperitiv În mod ciudat, sensul din terminologia culinară a cuvântului antreu „fel de mâncare care se servește ca aperitiv“, curent astăzi mai ales la orașe, nu apare menționat în dicționarele românești (cu excepția ultimei ediții a Dicționarului de neologisme). La etimonul său, fr. entrée, acest sens este atestat din secolul 17 (explicat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
apare menționat în dicționarele românești (cu excepția ultimei ediții a Dicționarului de neologisme). La etimonul său, fr. entrée, acest sens este atestat din secolul 17 (explicat ca prescurtare a construcției entrée de table, atestată deja la 1552). Dicționarele românești înregistrează cuvântul antreu cu sensul „cea dintâi încăpere în care se intră într-o casă și din care dau uși în celelalte“ din secolul 19 (apare la C. Negruzzi); cuvântul românesc provine din fr. entrée, participiul verbului entrer „a intra“. Există, în schimb
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
toate dicționarele termenul aperitiv „gustare care se dă înainte de masă“ < fr. apéritif „care deschide“, al cărui etimon este cuvântul din latina târzie aper(i)tivus > lat. aperire „a deschide“. Deci aperitiv „care deschide, stimulează pofta de mâncare“ este sinonim cu antreu. Cazul lui antreu este reprezentativ pentru o seamă de cuvinte din terminologia culinară românească, neînregistrate în dicționare sau care au apărut abia la sfârșitul secolului trecut, dar care circulă (deocamdată, pe unele le găsim în cărțile de bucate, precum cea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aperitiv „gustare care se dă înainte de masă“ < fr. apéritif „care deschide“, al cărui etimon este cuvântul din latina târzie aper(i)tivus > lat. aperire „a deschide“. Deci aperitiv „care deschide, stimulează pofta de mâncare“ este sinonim cu antreu. Cazul lui antreu este reprezentativ pentru o seamă de cuvinte din terminologia culinară românească, neînregistrate în dicționare sau care au apărut abia la sfârșitul secolului trecut, dar care circulă (deocamdată, pe unele le găsim în cărțile de bucate, precum cea a Sandei Marin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cartofi fierți în apa în care a fiert peștele și, la urmă, frecat cu ulei de măsline, pătrunjel și ouă, unele tari, altele bătute ca pentru omletă. Preparatul este aproape identic vorschmack-ului finlandez ori rusesc (care face parte din zakuski, „antreuri“ în rusă; de altfel, cuvântul vorschmack înseamnă chiar „gustare la începutul mesei“). Este limpede: stufatul nu l-am inventat noi, românii, și este foarte posibil să nu-l fi inventat, de fapt, nimeni, originea sa pierzându-se după atâtea rătăciri
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al cuvântului zacuscă: așa era numit până la 1860 dejunul, adică masa luată în sufragerie începând de pe la ora 10, cu totul alta decât prânzul în sine, care începea de pe la orele 14-15. Și Sadoveanu folosește cuvântul în sensul său primar, acela de antreuri reci: „Zacusca ne fu prezentată de bătrânel pe o tablă enormă. [...] De la brânzeturi de paisprezece feluri până la icre negre și sardele, de la ficat de gâscă și mușchișor de porc până la nisetru marinat, ținând socoteală și de ridichile de lună și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și mușchișor de porc până la nisetru marinat, ținând socoteală și de ridichile de lună și tomatele trufanda, precum și de foamea noastră, toate bunătățile lumii erau de față.“ Cuvântul vine din rusă, limbă în care termenul zakuska (cu același sens de antreuri servite înaintea mesei propriu-zise) derivă din verbul zakusit, a lua o înghițitură mică. La ruși, pluralul cuvântului, zakuski, este folosit pentru numeroasele preparate servite în cadrul unei zakuska. Tradiția acestei mese dinainte de masă pare a fi de origine scandinavă, smörgasbord-ul fiind
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a apărut termenul zacuscă în limba română? Probabil destul de recent, în vremea ocupației rusești dintre 1806 și 1812, iar aria inițială de folosință era Moldova. În Bucureștiul de pe vremea lui Caragea (anul 1817), descris de Nicolae Filimon, el nu exista, antreurile din acea perioadă fiind numite „mezelicuri“ (din turcescul mezelik, aflat și la originea mezedes-urilor, gustările grecești): „Pe masă erau rânduite o mulțime de farfurii cu mezelicuri de tot felul: marinată de stacoji, farfurioare mai mici cu icre proaspete de morun
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
asemănătoare celor din Europa de astăzi decât celor medievale. De pildă, așa cum afirmă Talbot Rice în Viața de zi cu zi în Bizanț: „Pentru dejun și cină, celor înstăriți le erau pregătite trei feluri de mâncare. Se serveau mai întâi antreuri, apoi un pește cu sos gakos, sos foarte răspândit înainte de era creștină [probabil urmașul garum-ului roman, n.n.], după care urma un fel de mâncare pe bază de carne; masa se termina cu un desert.“ Altfel spus, bizantinii practicau un fel
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc și, la urmă, dulcețuri și fructe. Iată un element de originalitate în raport cu Occidentul. Este greu de presupus că felurile de mâncare sofisticate, precum monokythron-ul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
importanță ce naționalitate ai când vine vorba de bărbați, zise Darcey cu ceva amărăciune. Când să ridice receptorul, auzi ușa casei deschizându-se. Minette se ridică și ieși din cameră, iar Darcey, vorbind în grabă cu Tish, auzea voci în antreu. Puse receptorul jos și ușa sufrageriei se deschise. Tatăl ei arăta foarte îmbătrânit. Mai cărunt și cenușiu la față. Și Darcey îi citi suferința în ochi. Încercă să-și spună că o meritase, că asta primea pentru durerea pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
au râs cu toții priveau către cer cu o oarecare teamă era o zi obișnuită nu avea nimic special în afara unor catrene dar nostradamus conform ultimelor concluzii (publicate în tabloidele de a doua zi) a fost declarat impostor imediat după consumarea antreurilor 4 mai 2011 Călătorie Ca un ultim chin, către tine vin, Plouă obsedant cu amănunte, Mi se face rău fără chipul tău, Dar păstrez un semn de dor pe frunte. E momentul trist când nu mai rezist, Vreau să trag
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]