1,520 matches
-
catalepsie, de moarte aparentă, pentru că mierea provenea din florile unor plante infestate cu otravă de șarpe (49, pp. 116-117). Despre intoxicări involuntare cu miere sălbatică la unele triburi sud-americane a vorbit și Claude Lévi- Strauss (Du miel aux cendres, 1966). Antropologul francez a decelat mai multe tipuri de miere „stupefiantă”, în funcție de florile psihotrope din care se hrănesc albinele : „îmbătătoare”, „deprimante”, afrodiziace, care provoacă veselie ș.a. (237, pp. 55-59). Fenomene de intoxicare involuntară a produs în Europa și ciuperca fitoparazită cornul-secarei. Este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în care creștea planta din belșug și de unde era adusă : Valeria - provincie romană din Panonia inferioară (dioceza Iliriei), de-a lungul Dunării. Voi mai da un singur exemplu de gest ritual apotropaic, de data aceasta din spațiul rural nord- european. Antropologul britanic J.G. Frazer a descris un obicei magic popular practicat de sătenii 481Narcotice și halucinogene în spațiul carpato-dunărean scandinavi (The Golden Bough, vol. I). Pe 23 iunie, practic la solstițiul de vară, în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (în Noaptea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că rabinii hasidim și habadnici „nu se opuneau extazului indus în mod artificial” (191, p. 244). Muzica, dansul și impulsurile sexuale, alcoolul, tutunul „și alte stimulente” (în formularea lui Dubnov) își aduceau contribuția la provocarea extazului. Este motivul pentru care antropologul american Raphael Patai a încercat să definească „trăsăturile dionisiace” ale hasidismului (187, p. 202 ; vezi tot capitolul „Jewish Dionysians : The Hasidim”, pp. 180- 221). Totuși, în tratatul său despre extaz, rabinul Dov Baer din Lubavici (1773-1827), conducătorul sectei hasidice Habad
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
respectiv, Natură - situație care ridică la pătrat numărul de relații posibile între diversele lor sensuri - obligă la o prealabilă și atentă definire a conceptelor cu care se operează și, mai ales, la o prudentă și nuanțată generalizare a concluziilor. Diferiți antropologi și filosofi ai culturii - printre care trebuie amintiți Leo Frobenius (Paideuma, 1920), Oswald Spengler (Untergang des Abendlandes, 1923), Lucian Blaga (Trilogia culturii, 1944) - au încercat să definească relația de interdependență dintre cultura unei colectivități etnice și spațiul natural pe care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rurală. Voi puncta doar câteva dintre ele : a) Rituri și gesturi magice practicate la traversarea unui hotar, la trecerea printr-o poartă/ușă, peste un prag ; într-un cuvânt, dintr-un spațiu într-altul calitativ diferit. La începutul secolului XX, antropologul belgian Arnold Van Gennep le includea în marea categorie a „riturilor de trecere”, împărțindu-le în trei categorii : rituri de separare (de spațiul părăsit), rituri de trecere (dintr-un spațiu într-altul), rituri de încorporare (în noul spațiu) (18). Iată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
analiza mijloacelor tehnice, a materialelor și utilajelor. Ne-am grăbit astfel să separăm limbajul de tehnică, gura de mînă. Leroi-Gourhan remarca faptul că, dacă există "continuitate între cele două fațete ale existenței grupurilor", aceasta a fost exprimată de către sociologi și antropologi mai degrabă ca o "răbufnire a socialului în plan material decît ca un curent cu dublu sens al cărui impuls profund este cel material. Astfel încît se cunosc mai bine schimbările de prestigiu decît cele cotidiene, serviciile rituale decît cele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii de către om. Cultura are o anumită autonomie față de celelalte aspecte ale vieții sociale are o viață proprie și evoluează după mecanismele și regularitățile ei specifice. Julian Steward, antropolog american, este mai interesat de evoluția culturilor particulare, de nișă, pe care le vede evoluând diferit, nu uniliniar. Evoluția se produce diferit atât între diferitele culturi și societăți, cât și în interiorul aceleiași culturi sau societăți. Din domeniul sociologiei, Gerhard Lenski
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
susținerea celor din interiorul sistemului de către cei din afară. Toate aceste forme de expresie al societății civile, s-au întâlnit în toate țările fost comuniste și au întreținut dincolo de suprafață, de nivelul vizibil, societatea civilă (Schöpflin, 1993). La acestea, un antropolog străin ce a studiat impactul comunismului și al revoluției în Țara Oltului, remarcă alte câteva forme de rezistență indirectă a oamenilor față de stat: deturnarea atenției interesului și preocupării spre familie și prieteni apropiați în detrimentul relațiilor sociale mai largi, manipularea relațiilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ruralul de urban și concluzionează că între cele două tipuri polare sunt alte tipuri intermediare, în loc de opoziție existând mai degrabă un continuum. 2.2.2. Perspective teoretice actuale în cercetarea comunității După ce au debutat cu metode caracteristice monografiei (realizate de antropologi ca R. Redfield și M. Gluckman), studiile comunitare au devenit începând cu anii 1920-1930 foarte frecvente în antropologie și sociologie. Comunitatea a devenit un concept foarte seductiv, datorită valorii lui simbolice și aspiraționale, datorate faptului că face referire la calități
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care să le protejeze independența În raport cu o putere vecină imediată. În schimb, hegemonia maritimă Își procură aliați, dar, mai ales, puncte de sprijin Împotriva rivalilor săi continentali. Maniera de a trăi și de a utiliza timpul diferențiază culturile, pe care antropologul american Edward Hall le Împarte În monocrone și policrone. În cazul celor dintâi, care se Încadrează și Japonia, omul se străduiește să nu facă decât un singur lucru odată, În situații În care ceilalți simt nevoia să Îndeplinească simultan mai
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
membrilor și valorificarea internă a apartenenței la grup și a loialității față de acesta. O asemenea raportare exclusivă la grupul familial, care plasează solicitările familiei deasupra limitelor impuse de lege, de norma etică sau de interesul public, a fost denumită de antropologul britanic Banfield „familism amoral” (1958). Prin apelul la acest tip de structură socială comunitară, el a fost capabil să explice incapacitatea unor colectivități rurale din sudul Italiei de a ieși dintr-o anumită stare de subdezvoltare economică. Apariția și persistența
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în nici un caz, ignorată. Rejetul iconoclasmelor a fost o sarcină extrem de dificilă și ea nu putea fi îndeplinită decât prin medierea și depășirea criticii științifice. Faptul că gândirea occidentală a fost profund marcată de cartezianism a permis majorității sociologilor și antropologilor să admită că există două tipare de civilizație (pattern of cultures). Sorokin distinge între culturile ideaționale (ideational) și cele vizualiste (sensate), iar Ruth Benedict, mergând pe un drum deschis de Nietzsche, vorbește de culturi apollinice și dionisiace. E limpede pentru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența, dar și altele de o agresivitate ieșită din comun. Așadar, exceptând cazurile de patologie mentală, dispozițiile agresive depind în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ani până când acest subiect a fost luat din nou în considerare de cercetătorii istoriometriști (Simonton, 1988a). Desigur că metoda ar fi fost neglijată fără meritul lui Francis Galton, pe care îl putem considera adevăratul „părinte al istoriometriei”. Savantul, exploratorul și antropologul englez a fost un inovator marcant al metodologiei, iar printre primele sale inovații în studiul comportamentului se numără analizele istoriometrice publicate în anul 1869 în cartea Geniul ereditar. Principala teorie propusă în lucrare se bazează pe ipoteza conform căreia performanțele
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Culturile privite ca o serie de domenii Este util, în acest context, să privim culturile ca sisteme de domenii interdependente. Nu vrem să spunem prin aceasta că o cultură nu este altceva decât un sistem de domenii interdependente - în definitiv, antropologii folosesc peste o sută de definiții diferite ale culturii și nici una dintre ele nu poate fi exhaustivă. Vrem să spunem doar că, pentru a înțelege creativitatea, este util să privim cultura în acest fel. Tabelul 16.1 prezintă câteva întrebări
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
al Partidului Comunist și a publicat manuale de sociologie ce se bucurau de aprobarea noului regim, datorită felului În care autorul lor Îmbrățișase noul discurs normativ marxist-leninist80. Un alt promotor de notorietate al eugeniei În Regat a fost Francisc Rainer, antropologul și specialistul În anatomie care a construit, practic, de unul singur, pornind de la zero, secția de antropologie a școlii Facultății de Medicină din București. Francisc Rainer este bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și specialistul În anatomie care a construit, practic, de unul singur, pornind de la zero, secția de antropologie a școlii Facultății de Medicină din București. Francisc Rainer este bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul antropolog francez Eugène Pittard și-a exprimat de mai multe ori admirația. Rainer a participat și el la realizarea monografiilor sociale În echipele conduse de Gusti, În calitate de antropolog, și a desfășurat propria sa cercetare de teren antropometrică, ale cărei rezultate le-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bine cunoscut datorită colecției sale de cranii și schelete umane, față de care faimosul antropolog francez Eugène Pittard și-a exprimat de mai multe ori admirația. Rainer a participat și el la realizarea monografiilor sociale În echipele conduse de Gusti, În calitate de antropolog, și a desfășurat propria sa cercetare de teren antropometrică, ale cărei rezultate le-a publicat mai târziu Într-o carte ce s-a bucurat de recenzii foarte bune, Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes 81. Rainer nu era
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezacordul față de reforma funciară a lui Ion Mihalache din 1923, pe care o considera o măsură legislativă contrară principiilor eugeniei 82. Aderarea sa la ideile eugeniste, foarte puțin cunoscută publicului, transpare foarte clar din rândurile acestui eseu83. În afară de medici și antropologi, și unii avocați au devenit interesați de teoriile eugeniste și de implicațiile lor pentru Însăși reconceptualizarea fundamentelor dreptului civil și penal. În particular, subiectul legalizării avorturilor În acord cu principiile eugenice a atras În mod special atenția multor persoane care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În cazul altor măsuri de redistribuire a resurselor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În mare măsură În direcția expunerii impactului esențial disgenic al acestor indivizi asupra națiunii ca Întreg și ofereau ca alternativă o elită a tehnicienilor cu calități biologice superioare. În opinia eugeniștilor, astfel de tehnocrați, datorită naturii profesiei lor, de medici, antropologi sau ingineri, aveau mai mult respect față de adevărul științific obiectiv și față de bunăstarea națiunii decât ar fi avut orice ideolog politic. Din acest motiv, realitățile particulare ale României de după 1918 par să fi stat la originea viziunii eugeniste a ierarhiei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În sprijinul popularizării teoriilor determinismului ereditar. Datorită activismului unor astfel de personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai unor categorii profesionale diverse, printre care medici, avocați, antropologi sau biologi, cunoșteau și susțineau discursul eugenist, limbajul și argumentele determinismului ereditar, fără să se considere neapărat adepți ai eugeniei. Chiar și În absența unei astfel de identificări explicite, numeroși practicanți de profesii, cu un nivel de educație superior, au
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nivelul instituțiilor academice și universitare. Eugeniștii au contribuit esențial la formularea și introducerea unei paradigme științifice de tip biologist, cu precădere În cadrul diferitelor științe sociale. Cercetători români precum geograful Simion Mehedinți, sociologii Dimitrie Gusti și Petre Andrei, avocatul Ioan Vasilescu-Buciumi, antropologii Constantin Velluda și Francisc Rainer și-au Însușit determinismul biologic și importanța eredității ca adevăruri fundamentale pentru disciplinele pe care le reprezentau. În consecință, au Întreprins un demers conștient de redefinire a variabilelor celor mai importante pentru sociologie sau istorie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gărzii de Fier care au deținut poziții oficiale În timpul guvernului Antonescu, au contribuit major la elaborarea acestor politici, cel puțin până la un anumit nivel. Făcăoaru, de exemplu, a realizat În anul 1942 măsurători antropometrice asupra populației de români din Transnistria. Antropologul Își propunea la acel moment să demonstreze „autenticitatea” românității populației și să stabilească unele criterii „științifice” pentru a-i Îndepărta pe acei nedoriți „ceilalți”2. Moldovan și colaboratorii săi din Cluj s-au mutat la Sibiu În 1940, unde și-
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
legate de percepția pe care autorul o are despre audiența căreia i se adresează. Moldovan a scris Biopolitica pentru cititori, cu un anumit nivel de educație, dar nu neapărat specializați În problemele discutate. Banu se adresa, În schimb medicilor, biologilor, antropologilor și altor specialiști care erau deja implicați În dezbaterile pe marginea creării unui sistem de sănătate publică. 106. Banu, L’Hygiène, pp. 290-294. 107. Banu, L’Hygiène, p. 206. 108. Lucrările lui Cuza conțineau referințe explicite la unele din teoriile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]