2,449 matches
-
toate slujbele de¬funcților sunt cântate cu „Aliluia”, care este „cântarea funebră” a creștinilor. Rugăciunea pentru defuncți este și ocazia de a dezvolta în această sâm¬bătă, ca de altfel și la slujba înmormântării sau în sâmbetele Octoihului, o meditație antropologică asupra naturii omului făcută după chipul lui Dumnezeu și menită să se ridice spre asemănarea cu El, asupra demni¬tății lui Adam mijlocitor între cer și pământ, asupra căderii sale, a supu¬nerii sale morții și a mântuirii lui în
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
practic, lucrarea Duhului Sfânt în tainele de inițiere, pe care Biserica Ortodoxă le-a săvârșit împreună și cărora le-a dat o importanță pastorală majoră. Pentru că există o coincidență sacramentală profundă între Botez, taina restaurării firii umane, de unde aspectul ei antropologic, Mirungere, taina persoanei în comuniune, de unde aspectul ei sacerdotal și harismatic, și Euharistie, taina împărtășirii cu umanitatea îndumnezeită a lui Iisus Hristos, de unde aspectul ei eclezial. În istoria Bisericii au apărut uneori curente și tendințe extreme, care au încercat să
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
tinde la asemănarea cu El. Ca persoană, omul este menit să intre în comunicare și comuniune cu ceilalți semeni și cu Dumnzeu, fapt ce duce la nașterea unei comunități ziditoare și sfințitoare, adică mântuitoare. Astfel, eliberat fiind de falsele concepții antropologice, omului i se oferă perspectiva înnoirii și desăvârșirii prin Hristos și în Hristos. Sub această formă, concepția antropologică a Părintelui Dumitru Stăniloae constituie un izvor nesecat de idei care pot formula un răspuns consistent și substanțial înaintat provocărilor actuale. Dragostea
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
semeni și cu Dumnzeu, fapt ce duce la nașterea unei comunități ziditoare și sfințitoare, adică mântuitoare. Astfel, eliberat fiind de falsele concepții antropologice, omului i se oferă perspectiva înnoirii și desăvârșirii prin Hristos și în Hristos. Sub această formă, concepția antropologică a Părintelui Dumitru Stăniloae constituie un izvor nesecat de idei care pot formula un răspuns consistent și substanțial înaintat provocărilor actuale. Dragostea sa față de Adevărul - Iisus Hristos l-a făcut pe Părintele Dumitru Stăniloae să nu fie de acord cu
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
vieții de emigrant. “Acest an și jumătate de America” Ajunsă în America, Angela se schimbă psihologic, comportamental și vestimentar. “Trupul i se schimbase și el în acest an și jumătate de America, căuta parcă să se adapteze unei noi caracteristici antropologice. Chiar și trăsăturile i se subțiaseră, ochii și părul își schimbaseră culoarea, glasul se modificase, cuvintele porneau de undeva, din cerul gurii, pe note mult mai înalte și mai melodioase.” Cu toate acestea, eroina nu reușește să treacă pragul despărțitor
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
umbră - God and Shadow, ediție bilingvă, română-engleză, care a văzut lumina tiparului la Editura Singur din Târgoviște, octombrie, 2016. Varianta în limba engleză este o contribuție strălucită a renumitului scriitor specializat în indianistică, traducător și eseist privind literatura sanscrită, literatura antropologică, prof. dr. George Anca. Marele filosof Blaise Pascal afirma în una din celebrele sale cugetări că, atunci când n-ai un templu în suflet în zadar aștepți apariția zeității. Se pare că acest lucru se potrivește și poetei Mariana Gurza, care
UNIVERSUL TAINIC ÎNTRE „DUMNEZEU ŞI UMBRĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368587_a_369916]
-
și lucrător de îndumnezeire. Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Așa stând lucrurile, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce trebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte
INTERVIU CU PĂRINTELE PROFESOR IOAN ICĂ JR. DE LA SIBIU, DESPRE DUMINICA ORTODOXIEI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364539_a_365868]
-
și lucrător de îndumnezeire. Scopul civilizației creștin-ortodoxe nu este doar civilizarea ori îmbunătățirea etică a omului, mai ales a tânărului ci depășirea faptului de a fi o creatură zidită, prin schimbarea omului în dumnezeu - om, după Har. De aceea, modelul antropologic al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii trebuie să cuprindă conceptul conform căruia Biserica nu este în fond, doar
LA CEAS ANIVERSAR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364653_a_365982]
-
EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de Ștefan Lucian MUREȘANU Cuvinte cheie: superrealism, romancier, privațiuni, mafie, drogat, aurolac, egoul, fiind, cerc strâmt, teluric, energii, cosmic, stigmat, real. 2. Supliciul egoului Dialogul aparent banal, din romanul superrealist, scoate la lumină o întreagă cercetare antropologică a supliciului la care cuvântul este supus și apoi expus, într-o ireală prezentare a personajului, egoul: - Lăsați-vă, bă Brânzicule, de căcaturi din astea supte din deget! Ba, încă, puse la-ncălzit... Ți-am zis că vreau altceva. Ia vino
DEPEIZAREA EGOULUI ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364681_a_366010]
-
dar și pe puterea cunoașterii științifice; (6) b. performanțele politice ale democrației, fundamentată pe pluralismul politic, deci pe liberatatea de expresie și de asociere, dar și pe întreg ansamblul de drepturi și libertăți „ale omului și cetățeanului”; (7) c. performanțele antropologice ale sistemului democrației liberale, fundamentată nu doar pe piața liberă și pe drepturile și libertățile amintite, ci și pe virtuțile unei educații publice, la început doar progresiv generalizată, iar ulterior devenită și „permanentă”. (8) Prin urmare, pretutindeni unde vom întîlni
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
altceva decît dimensiunea economică totală - este vorba mai ales de globalizarea multiplelor piețe caracteristice capitalismului dezvoltat contemporan - a unui proces început acum circa două sute de ani prin lansarea unui nou cadru valoric, a unui nou model cultural-politic - democrația liberală - și antropologic - cetățeanul, deci persoana umană liberă și responsabilă, deschisă cunoașterii și intercunoașterii, capabilă să-și asume riscuri și inițiative în toate domeniile de activitate socio-culturală. Dar globalizarea nu are, desigur, doar dimensiuni economice, ci și politice - prin crearea ONU în 1945
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
operaționale/operaționalizabile. c) La nivelul conținuturilor - sunt necesare operațiuni complexe de completarea a lacunelor, de eliminare a poncifelor, de schimbarea de perspectivă, de reorganizare. Între altele, din perspectiva unei educații interculturale, aș propune: 1. Regândirea locului și a ponderii disciplinelor antropologice și sociale, ele însele „invenții” ale modernității, la nivelul tuturor ciclurilor de învățământ, astfel încît un absolvent de liceu să cunoască, pe de o parte, problematica legată de valorile modernității, de drepturile și libertățile cetățenilor, de funcționarea instituțiilor europene și
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
și simfonică de netăgăduit. Compararea și comparația între omul răsăritean și omul globalizat al postmodernității, de asemenea, este o problemă analizată în carte, și față de care autorul ia atitudine întemeiată. Avem în față noastră o cinstelație de reflecții și meditații antropologice, politice, morale, sociologice și religioase de tip creștin ortodox, ca tot atâtea aspecte și probleme ale întregului și rotundului ce poartă auspiciile și numele acestei țări, cu toate fazele și etapele pe care le implică. Corolarul la care ne referim
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348977_a_350306]
-
Ăsta a fost un gest apostolic! În gestul creștin constă toată chestia aceasta. Nu în ecumenism. Ecumenismul este o politică. Politica n-are ce să caute în Sfântul Duh. Plus că sunt diferențe de altă factură: istorice, sociale, poate și antropologice. Nu le rezolvăm așa. Nu pe cale amiabilă, pentru că ecumenismul seamănă cu conferințele de pace. Toți semnăm și ne întoarcem și ascuțim cuțitele pe acolo. Chiar așa? Nu putem vedea stupiditatea unui asemenea lucru? Când e vorba de o Antantă creștină
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
de constituția cosmosului, fiind axa de susținere a cosmosului, pentru că în Cruce avem întâlnirea dintre verticală și orizontală; este o convergență a tuturor dimensiunilor creației, deci o axă de structurare a cosmosului și, să nu uităm, are și o semnificație antropologică, pentru că omul însuși, pus în centrul cosmosului și al creației, este structurat după chipul Crucii și este chemat să unească cerul cu pământul, orizontala și verticala. Atunci când vorbim de o cruce cosmologică, să ne gândim că este și o cruce
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
pentru că omul însuși, pus în centrul cosmosului și al creației, este structurat după chipul Crucii și este chemat să unească cerul cu pământul, orizontala și verticala. Atunci când vorbim de o cruce cosmologică, să ne gândim că este și o cruce antropologică, pentru că omul și cosmosul sunt legați. Și, așa cum au încercat să spună unii teologi, între care și ortodocși, în special teologii ortodocși ruși ai secolului al XX-lea, în Cruce este prefigurată însăși Sfânta Treime, pentru că explică într-un fel
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
esența legii personale - Preacucernice Părinte profesor, ce explicație au în Acatistul Sfintei Cruci cuvintele „Bucură-te, cinstită Cruce, păzitoare a creștinilor!“? - Acatistul Sfintei Cruci încearcă într-un sens să sintetizeze toate multiplele semnificații ale Crucii, și crucea cosmologică, și crucea antropologică, și crucea soteriologică, toate acestea să le cuprindă într-o creație poetică de mare profunzime. Ceea ce m-a impresionat și mă impresionează totdeauna la această cântare a Bisericii este faptul că cei care o săvârșesc și o celebrează se adresează
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
modern. De asemenea, din perspectiva religioasă oamenii s-au organizat având, de-a lungul vremii, forme mai asemănătoare sau diferite, funcție de nivelul de dezvoltare, de etapa istorică, de credința pe care au avut-o, oricine știe de ce alți factori. Cercetările antropologice au demonstrat că până și cele mai primitive dintre populațiile lumii au avut un cult oarecare în cadrul căruia au fost prezente permanent ideea de suflet și ideea unui mod de organizare. Societățile patriarhale sau matriarhale ale antichității preistorice cercetate până
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” DESPRE RELAŢIILE STAT – BISERICĂ, ÎN PERIOADA COMUNISTĂ ŞI POSTCOMUNISTĂ. REFERINŢE, INDICII, de STELIAN GOM [Corola-blog/BlogPost/344372_a_345701]
-
gen Men in Black, m-a săgetat cu o privire rece, de oțel, plină de dispreț. Ochii lui aruncau scântei înzecite de lentilele ochelarilor. Se anunța o furtună... Mărăcineanu ne-a proiectat un video în care se face reclamă societății antropologice și mi(s)tice AGEAC. Vocea lui Mărăcineanu ataca reduțile minților însetate de cunoaștere. Pe ecran erau proiectate figuri de mari gânditori și opere ca Filocalia egipteană...Eu am auzit de Filocalia lui Nicodim Aghioritul, de Filocalia lui Stăniloaie, chiar
FROID ȘI BUDDHA LA MUZEUL DE ISTORIE PLOIEȘTI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350170_a_351499]
-
Băduț, în ale sale 'Donquijotisme antropolexice', își concentrează "rătăcirile" (umaniste și deopotrivă științifice) în sfera antroplogicului, luându-și însă necesare măsuri de precauție prin plasarea acestora deliberată în zona lui "pseudoantropikos", al Falsului tratat de antropologie. De ce fals și de ce antropologic?, ar fi o dublă întrebare legitimă la care încercăm să răspundem în cele ce urmează. În privința primei chestiuni, cea a "falsului", autorul (de formație inginerească), fără a avea orgolii personale nemăsurate și fără a se ascunde îndărătul falsei modestii, recunoaște
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
sale la variantele deja existente (de unde și adevărul sau realitatea ficțiunii), nici când, schimbând radical metoda, discursul și stilul, își formulează propriile opinii în eseuri cu caracter științific (e vorba aici de realul real sau de realitatea realității). În problema antropologicului, după modelul clasic, preluat și desăvârșit de modelul renascentist, Mircea Băduț consideră oportun, dată fiind criza majoră prin care trece umanitatea, să repună omul în prim-plan, să restaureze omul, de unde și viziunea sa antropocentristă, cu omul în centrul preocupărilor
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
realitatea "contondentă“. Pornind de la modelul literar invocat, Mircea Băduț își permite două tipuri de "rătăciri", în două lumi fundamental diferite, pe care încearcă (și aici e detectabilă o primă notă de originalitate) să le apropie, să le găsească posibile puncte antropologice comune: controlate, artizanul fiind "tehnocratul" Mircea Băduț, iubitorul de știință, opuse celor necontrolate, caz în care vorbim de "povestașul" Mircea Băduț, evazionistul în ficțional, ficțiune care îl surprinde în dubla ipostază, cea a evazionistului în ficțiunea baladescă și cea a
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
eretice), are predilecție pentru evaziunea în imaginar (având mai degrabă profilul artistului), însă îi lipsesc atributele masculinității feroce (respinge alcoolul, se păstrează cast). Finalul Mioarei-mici ni-l prezintă pe naratorul-cioban ținându-i oii botezate de el Miorița un discurs nostalgic antropologic. Așa cum am mai afirmat, "umanistul" Mircea Băduț donquijotează și când vine vorba de literatura de tip science-fiction, al cărei fan declarat este. Un exemplu în acest sens sunt Dosarele pan-galactice, cu acțiunea plasată în anul 200 al erei galactice
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
în funcție de luciditatea reclamată și permisă de context, fac apel la prietenie și la socializare, încurajează căutarea, (re)descoperirea și (re)inventarea omului. Chiar și în ipostază de "tehnocrat", întâlnim situații în care Mircea Băduț destructurează mituri ce țin de sfera antropologicului mioritic: "Apropo de era comunistă! Cred că se vorbea mult despre căldura/ospitalitatea poporului român și datorită faptului că eram pe atunci mai relaxați (nu tremuram de grija serviciului, «ziua de mâine» era cumva prestabilită social; nu prea aveam bani
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
asupra speculațiilor (realităților-irealităților) sale, indiferent de spațiile în care acestea se consumă (real sau ficțional): "reflexul de a privi autocritic propria obișnuință de speculare [...]" (p.45), atrăgând atenția, o dată în plus, asupra riscurilor "urmăririi adevărului absolut" (p.48). Demersurile sale antropologice mai vizează eseuri ce au ca temă sinuciderea și implicațiile sale sociale, formele extraterestre de viață și de inteligență, diferențele dintre a vorbi și a scrie în comunicarea directă (scrierea de tip SMS, Yahoo Messenger sau e-mail), dreptul la diferență
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]