535 matches
-
Nougier (1975). O statistică finală cuprinde peste 150 de mamuți, dintre care 47 pictați, 17 bizoni pictați și 7 gravați, 9 cai pictați și 4 gravați, 12 mufloni pictați și 1 gravat, 6 rinoceri pictați și 5 gravați, 8 reprezentări antropomorfe, printre care, caricaturizată, este gravura Adam și Eva, care se repartizează pe mai multe spații: Calea Sacră, Marele Plafon, Salonul Roșu, Plafonul cu Șerpi, Plafonul Patriarhului. Tehnicile de realizare sunt diferite: gravură cu unelte de piatră, trasare cu degetul în
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
clasificarea lor. Nu lipsesc semnele masculine, asociate, uneori, cu cele feminine, sau cruciforme. În total, au fost recunoscuți 59 cai, 28 reni, 8 bovidee, 12 bizoni, 8 mufloni, 4 feline, 4 urși, 2 iepuri, o căprioară, 4 vrăjitori, 4 figuri antropomorfe, 18 animale nedeterminate, 72 semne de tipul celor enumerate. Printre cele mai cunoscute sunt Femeia cu hanorac și Marele Vrăjitor (omul cu cap de bizon), la care mai adăugăm Femeia acefală, scena animalom. Prin numărul mare de creații artistice, cu
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
scenă neclară, pentru a marca sacralitatea faptului încă necunoscut de către comunitatea religioasă a timpului. Reluarea acestei reprezentări pe ceramica eneolitică a permis o altă interpretare dublă: autoprocrearea, cu puterea pe care și-a însușit-o Marea Mamă, sau redarea cuplului antropomorf, pe același principiu, masculin-feminin. O altă interpretare a realizărilor artistice paleolitice o poate constitui imaginea interzisă, pornind de la faptul că în cea mai mare parte fața, visajul divinității feminine este fie neredat (femeia acefală, la Gabillou, statuetele fără cap, de la
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
poate constitui imaginea interzisă, pornind de la faptul că în cea mai mare parte fața, visajul divinității feminine este fie neredat (femeia acefală, la Gabillou, statuetele fără cap, de la Kostienki I), fie foarte slab și neclar redat, astfel că stabilirea caracterului antropomorf feminin este datorată conturului trupului acesteia. Ca interpretare, mergem din nou la pasaje din Vechiul Testament, unde se precizează că, a-L vedea pe Dumnezeu este mortal pentru oameni (A. Besanson, 1996). O tratare deosebită, a imaginii feminine, pe care o
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Lorblanchet, 2000. Le « masque » moustérien de la Roche-Cotard, Langeais (Indre-et-Loire), în Paleo, 12, décembre 2000. 33. D. Monah, 1992. Grands thèmes religieux reflétés dans la plastique anthropomorphe Cucuteni Tripolie, în Memoria Antiquitatis, XVII, Piatra Neamț, p. 189-197. 34. D. Monah, 1997. Plastica antropomorfă a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamț. 35. L.- R. Nougier, 1975. Rouffignac, la grotte aux cents mammouts, Perigord Noir, Périgueux. 36. M. Otte, 1995. Préhistoire des religions, Masson, Paris, Milan, Barcelone, Bonn. 37. M. Otte, 1996. Le Paléolithique inférieur et moyen en
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARȚINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUȘD Corneliu Beldiman<footnote București footnote>, Diana-Maria Sztancs<footnote Sibiu footnote>, Dan Lucian Buzea<footnote Sfântu Gheorghe footnote> Articolul de față continuă seria publicațiilor noastre din ultimii ani consacrate mai bunei cunoașteri a
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Sztancs, C. Beldiman, 2009; C. Beldiman, D.-M. Sztancs, 2009 - cu bibliografia; a se vedea și sumarul revistei Corviniana, nr. 8-12). Abordarea de manieră sintetică, pe criterii standardizate, a aspectelor variate privind piesa pe care urmează să o analizăm, PLASTICA ANTROPOMORFĂ DIN M.D.A. 222 comportă mai multe paliere: contextul descoperirii; tipologia; descrierea; morfometria. De o atenție specială beneficiază aspectele paleotehnologice, esențiale pentru un astfel de demers, dar discutate, în general, mai puțin în literatura de specialitate de la noi; aceste aspecte sunt
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
vestigii repartizate în trei niveluri (I-III), în care au fost explorate urmele mai multor locuințe de suprafață, gropi, vetre, alte complexe și care au livrat un bogat inventar compus din: vase ceramice pictate întregi și fragmentare; numeroase statuete ceramice antropomorfe și zoomorfe, piese metalice (cupru), utilaj litic cioplit și șlefuit, artefacte din materii dure animale etc. (D. L. Buzea, Gh. Lazarovici, 2005 - cu bibliografia). Artefactul care face obiectul prezentei lucrări a fost descoperit în cursul campaniei de săpături a anului 2004
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
circumferința feței inferioare lipsește un mic sector, fracturat recent (fig. 1). Suprafețele sunt puternic afectate prin acțiunea acizilor generați de rădăcinile plantelor ierboase; urmele specifice sunt observabile mai ales pe fața inferioară (fig. 2). 4. Tipologie. Descriere Idol/pandantiv/amuletă antropomorf(ă) feminin(ă) din corn de cerb, descoperit(ă) în inventarul Locuinței nr. 5. Piesa a fost publicată sumar în raportul anual privind cercetările arheologice din 2004 și într-un alt raport (extensiv) care expune rezultatele campaniilor de cercetare aferente
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
circulare, suspendate prin intermediul unui fir/fibră/bandă la nivelul gâtului sau al pieptului unor statuete ceramice feminine sau siluete feminine pictate - D. Monah 1997, p. 138-142. Aceste situații furnizează argumente semnificative și pertinente pentru o asemenea interpretare. Idolul/pandantivul/amuleta antropomorf(ă) de la Păuleni-Ciuc„Dâmbul Cetății” reprezintă primul artefact de acest tip realizat din corn de cerb, semnalat până în prezent în aria culturii CucuteniAriușd. Morfologia sa este identică sau apropiată de aceea a altor piese, confecționate însă din lut ars, metal
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
pictate pe vase ceramice: Frumușica, Scânteia, Traian-Dealul Fântânilor (fig. 8/8) - D. Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
Monah, 1997, p. 135-144; C.M. Mantu et alii, 1999, p. 142, fig. 355; D. Boghian, 2000, p. 226227, 243, fig. 8/1-4. 10. Aspecte generale ale problemei plasticii antropomorfe neo eneolitice și a idolilor eneolitici de tip plat Idolii/statuetele antropomorfe feminine sunt piese bine cunoscute între descoperirile efectuate în așezările și necropolele atribuite neo eneoliticului de pe teritoriul României (între altele, culturile Dudești, Hamangia, Boian, Sălcuța, Gumelnița, Cernavoda I, Cucuteni-Ariușd, Suplacu de Barcău, Tiszapolgár, Bodrogkeresztúr ș.a.). Piese având lungimea cuprinsă între
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
tipologice stilizate fiind semnalate mai târziu în culturile epocii bronzului, mai ales în mediul funerar (V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Denumirea acceptată pe criterii tipo-morfologice de „idoli «en violon»” a fost adoptată și folosită, prin extensie, și pentru alte reprezentări antropomorfe neo-eneolitice și ale epocii bronzului din spațiul egeo-anatolian și sud-est european. Din acest punct de vedere trebuie să remarcăm marea variabilitate morfo-tipologică a artefactelor în discuție; se cunosc exemplare cu un geometrism accentuat care, efectiv, nu sunt apropiate morfologic de
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
sunt apropiate morfologic de „corpul” sau cutia de rezonanță a unei viori. În același timp, avem de-a face cu o diversitate de materii prime care au servit la confecționarea pieselor respective. Sintagma «en violon» se folosește pentru desemnarea pieselor antropomorfe stilizate (specifice culturilor Gumelnița-Karanovo VI, Sălcuța și Cernavoda I), realizate din os sau marmură, având „corpul” și „gâtul” rectangulare și partea proximală („capul”) rectangular sau semicircular, „urechi” triunghiulare alungite și perforații pe „corp” și pe „cap” (V. Voinea, 2008b - cu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
V. Voinea, 2008b - cu bibliografia). Un alt aspect important al discuției privește pandantivele/plăcile rombice și circulare ceramice, de aur sau cupru, având 1-4 perforații sau proeminențe circulare pe fața superioară (motive în ronde-bosse). Probabil ele sunt, de asemenea, reprezentări antropomorfe feminine, plate, de schematizare extremă (între altele, descoperiri la: Ariușd, Bălțați, Brad, Cărbuna, Hăbășești, Malnaș, Poduri etc.) - D. Monah, 1997, p. 135-144, 199; 2003; D. Monah et alii, 2003, p. 118, no. 226; p. 198, nos. 225-226; S. J. Sztáncsuj
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
măști calofile, sufletul se livrează contemplării propriei drame: „Mormântu-ți îmi astupă toată zarea”, dar contemplația revelă și bogăția lumii, în care „șchiopătând va reîncepe viața”. Cu ochi de plastician, S. compune scene de gen, cultivând pitorescul domestic și o peisagistică antropomorfă, unde valul mării răstoarnă trupul ca „un amant grăbit”, iar duna de nisip spulberată de vânt e sufletul pierzându-și conturul sub „nori de stele pe-un cer de levănțică”. Din cele patru cicluri ale cărții - Medalioane, Chivote, Brocarturi, Scame
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
ARTA ANTROPOMORFĂ FEMININĂ ÎN PREISTORIA SPAȚIULUI CARPATO-NISTREAN „ Dr. Ilie Borziac este, fără îndoială, un om vrednic...”. Așa începeam, cu doi ani în urmă, Omagiul adus unui mare specialist al arheologiei paleoliticului european<footnote V. Chirica, Prof. univ. dr. habil. Ilie Borziac la
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
mai mare compasiune pentru ele, mulți dintre noi greșind substanțial. Acestea sunt întrebările la care nu putem găsi un răspuns clar și întotdeauna vor exista critici care vor considera că, pentru animale, confortul este nerelevant, pur și simplu demonstrând atitudinea antropomorfă fără greșeală a multor acțiuni umane. Poate cel mai important pentru fermele organice este relația dintre sănătatea și vitalitatea unui animal pe de o parte și condițiile în care acel animal este crescut pe de altă parte. Mulți cercetători și
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în special ale antesteriilor păgâne, ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilității solului (precum Călușul, Cucii). Cultul morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
derivată a Caprei de la Anul Nou este jocul, cu același nume, ce se practică la priveghi cu scopul de a crea o atmosferă de bună dispoziție în serile premergătoare despărțirii de cel răposat. Moșnegii (Unchiașii, Urâții) sunt jocuri cu măști antropomorfe ce provin din riturile arhaice de cinstire a morților. În jocurile de priveghi din sudul Moldovei (Vrancea), dar și în acelea din Oltenia sau Maramureș, măștile Unchiașilor îi reprezintă pe bătrânii înțelepți ai obștei, reîntorși în sat să petreacă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
și nașterea lui spirituală în botezul focului." (Ibidem, p. 183). 330 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, op. cit., sv. sămînță. 331 David Leeming, op. cit., sv. Osiris. 332 Mircea Eliade, Imagini și simboluri, București, Editura Humanitas, 1994, pp. 18-19. 333 "Este întruchiparea umană (antropomorfă) a ideii de centru, axă a lumii, de principiu ordonator. Puterea regelui era considerată de natură divină; de aceea, funcțiile statale erau adesea completate cu atribuții religioase (...) Funcția regală este asociată justiției, ordinii, apărării și asigurării prosperității poporului." (Ivan Evseev
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Europa Centrală); altele reprezintă, foarte probabil, păsări. Figurinele sunt decorate cu diferite desene geometrice, între altele, crucea gamata. Pentru a explica eventuala lor funcțiune religioasă, F. Hancar a amintit că anumite triburi de vânători din Asia septentrională fabrică mici sculpturi antropomorfe din lemn, numite dzuli. În triburile în care dzuli sunt feminini, acești "idoli" reprezintă strămoașa mitică din care se presupune că au descins toți membrii tribului: ei protejează familiile și locuințele, și la întoarcerea din marile vânători li se prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
număr de mituri erau familiare populațiilor paleolitice, în primul rând miturile cosmogonice și miturile de origine (originea omului, a vânatului, a morții etc.). Pentru a nu cita decât un exemplu, un mit cosmogonic pune în scenă Apele Primordiale și Creatorul, antropomorf sau sub formă de animal acvatic, plonjând în fundul oceanului pentru a aduce materia necesară creării lumii. Enorma difuziune a acestei cosmogonii și structura sa arhaică incjică o tradiție moștenită din cea mai veche preistorie 42. 37 Vezi M. Eliade, Naissances
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
crize de entuziasm, de nebunie sau de ferocitate homicidă ale membrilor tribului. Un rol decisiv au valorizările magico-religioase ale limbajului. De pe acum, anumite gesturi puteau să indice epifania unei puteri sacre sau a unui "mister" cosmic. Probabil că gesturile figurilor antropomorfe erau încărcate nu numai de semnificație, ci și de putere. Semnificația religioasă a "gesturilor-epifanii" era cunoscută încă de anumite societăți primitive către sfârșitul secolului al XlX-lea45. Cu atât mai mult, inventivitatea fonetică a trebuit să constituie un izvor inepuizabil de
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
reni, arta rupestră a Spaniei orientale oferă istoricului religiilor un material considerabil. Pictura rupestră naturalistă a paleoliticului superior s-a transformat, în "Levantul spaniol", într-o artă geometrică rigidă și formalistă. Pereții stâncoși din Sierra Morena sunt acoperiți de figuri antropomorfe și teriomorfe (mai ales de cerbi și mufloni) reduse la câteva linii și cu diferite semne (panglici șerpuitoare, cercuri, puncte, sori). Hugo Obermaier a arătat că aceste figuri antropomorfe se aseamănă desenelor specifice galeților pictați din Azilian 5. Întrucât această
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]