345 matches
-
na? iunea rom�n?. Dar imediat dup? ie? irea lui din scen?. Tot ceea ce realizase el s? a n? ruit. Spre sf�r? ițul secolului al XVII-lea, Imperiul otoman a �nceput s? decad? ? i dou? mari puteri ? i?au f? cut apari? ia la fruntariile principatelor rom�ne: Austria, care ? i?a adjudecat Transilvania ? i Banatul. Urcarea pe tron a lui Petru cel Mare a fost mai fatidic? pentru Rom�nia. A �nceput lungă serie a r? zboaielor ruso? turce. Imperiul otoman consideră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ori maghiar?. Ungurii g�ndeau �n acela? i mod, av�nd toat? autoritatea statului ? i birocra? ia de partea lor. La urma urmei, �n regiunea aceasta nu prea era loc pentru pluralitatea etnic?. A?a c? atunci c�nd ? i?a f? cut Iorga apari? ia pe scena politic? rom�neasc? , aproape jum? țațe din poporul rom�n tr? ia sub domină? ie str? în? ? i nu o ducea prea bine. Iorga ? i na? ionali? ții se refereau la Rom�nia independent? cu numele de �Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
administrativ? francez? , filosofia ? i mentalitatea francez? , arhitectura ? i manierele fran? uze? ți, ba chiar ? i teatrul francez (? i românele lui DumasTat? l), pe baze semibarbare. Alienarea institu? ional? a elitei a fost urmat? de alienarea cultural? , ceea ce a dus la apari? ia unui abis �ntre clasele de sus ? i masele din Rom�nia. Reac? ia la acest viol cultural a fost critică junimist? nemiloas? a lui Titu Maiorescu ? i a lui Mihai Eminescu, c? reia i s? a al? turat ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a �nceput pe la sf�r? ițul secolului. Ea se află �n cea mai mare parte �n proprietatea str? inilor ? i era dirijat? de ace? tia. Erau implică? i �n proprietatea asupra c? ilor ferate ? i �n construc? îi, a? a c? ? i?au f? cut apari? ia concesiunile guvernamentale. Guvernul rom�n f? cea foarte multe �mprumuturi, iar concesiunile erau disponibile dac? guvernul era docil. Astfel, pe la sf�r? ițul secolului, capitalismul ? i imperialismul erau �n plin av�nt, cu str? ini sau nonetnici rom�ni �n multe pozi? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ascult? tori, genero? i, curajo? i ? i disciplină? i; odat? ie? i?i din acest cadru apelau adesea la tacticile subversive ale partizanilor �ntr? un teritoriu aflat sub ocupă? ie du? man?. �n secolele XIX-XX, o fantastic? explozie demografic? ? i?a f? cut apari? ia �n r�ndul evreilor, �nainte de a se manifestă �n r�ndul populă? iei locale 27. Cre? terea populă? iei, ad? ugat? la intensificarea la maximum a persecu? iilor, umplea vie? ile evreilor cu un sim?? m�nt de neputin?? economic?. �n aceast? perioad
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de via?? rom�nesc se transformau inevitabil ? i dureros �ntr? o economie capitalist? guvernat? de rela? îi impersonale patron? angajat, �nlocuindu? le pe cele care (cel pu? în teoretic) erau calde ? i patriarhale. Aceste modific? ri ? i?au f? cut apari? ia �n c�teva decenii ? i au r? v??it o ordine social? care dura din timpuri imemoriale. Oamenii află? i �n suferin?? nu au �n? eles ce se �nt�mpla cu lumea lor. Suspenda? i �ntre trecut ? i un viitor necunoscut, ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o �n? elegere limitat? asupra insignifiantului profit pe care �l ob? inea evreul de pe urma b? c?niei lui! El nu ? tia dec�ț c? pu? inii bani pe care �i avea el disp? reau �n m�inile acestui str? în dezgust? tor. Rezultatul a fost apari? ia unui antisemitism feroce. Marile afaceri capitaliste se aflau �n m�ini str? ine de neatins. Existau c�teva mari b? nci evreie? ți (că Marmorosch? Blanc sau Blank). Nu există nici urm? de domină? ie evreiasc? �n economia rom�neasc? la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
clasele. �n ultim? instan?? �ns? , nici marxismul, nici junimismul nu vor fi adoptate de Iorga drept filosofia să politic? , ci doar na? ionalismul marelui poet na? ional Mihai Eminescu. Iorga nu a adoptat imediat ideile lui Eminescu. Eminescu �? i f? cuse apari? ia pentru el dup? ce se familiarizase cu un vast spectru filosofic. Dar Eminescu va constitui ulterior influen? a decisiv? , model�ndu? i opera politic? , literar? ? i (�ntr? o oarecare m? sur?) istoric?. Mai presus de orice, ideile lui Eminescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a politicii sale) o treime din evrei vor pieri, o alt? treime vor pleca din ? ar? , iar ultima treime va disp? rea, asimilat? de ru? i. Din 1881 au �nceput �ngrozitoarele ? i incredibilele lin? aje �n mas? care au dus la apari? ia �n toate limbile a cuv�ntului pogrom. Aceste pogromuri au devenit o politic? oficial? , o supap? de siguran?? �mpotriva nemul? umirii, transform�ndu? i pe evreii ru? i �n ? api isp?? itori; Ministerul de Interne a fost cel care le? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ungaria. �i era greu s? recunoasc? acest lucru. A �n? eles ? i motivele loialit?? îi evreilor din Occident ? i pe cele ale dorin? ei acestora de a se asimilă. �naintea Congresului Partidului din 1935, spunea: ��n ?? rile acestea, circumstan? e diferite au dus la apari? ia unui tip de evrei foarte diferi? i�. A scris ? i un articol �n ziarul s? u, �ntreb�nd: �De ce nu domin? evreii America? � A tras concluzia c? mentalitatea ? i morală muncii, ca ? i spiritul puritan de acolo au �mpiedicat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia unui tip de evrei foarte diferi? i�. A scris ? i un articol �n ziarul s? u, �ntreb�nd: �De ce nu domin? evreii America? � A tras concluzia c? mentalitatea ? i morală muncii, ca ? i spiritul puritan de acolo au �mpiedicat apari? ia unei asemenea situa? îi. Rom�nii ar trebui s? urmeze exemplul americanilor ? i s? trag? concluziile corespunz? toare 37. Trebuie s? ne amintim iar de maximă lui Metternich: �Toate ?? rile au felul de evrei pe care �i merit? �. Mai existau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
adus �n politic?. �n acest sens, via? a lui alc? tuie? te un tot care nu poate fi �n? eles dec�ț ca atare. Drepturile moderne la autodeterminare le? au fost de folos rom�nilor. Iorga le? a asigurat argumente istorice � drepturi istorice. �nainte de apari? ia �Noii ? coli� �n anii �3044, interpret? rile sale asupra istoriei rom�nilor nu au fost contestate. Dar chiar ? i dup? aceea, Iorga a r? mas istoricul rom�n prin excelen??. Studiile istorice erau pentru Iorga cel mai uman studiu. Era convins
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acesta, ci s? �n? eleag? func? ia social? a artei sale78. Iorga consideră c? artistul �? i exercit? rolul social de frunte printr? un �realism na? ionalist�. Atunci c�nd �Tribuna� (publică? ie literar? a rom�nilor transilv? neni) ? i? a �ncetat apari? ia, Iorga a publicat un articol �n �S? m?n? torul�. 79 Ioan Slavici pledase �ntotdeauna �n �Tribuna� pentru �realismul poporal�, realism �n zugr? virea ?? r? nimii, �române inspirate din realit?? ile na? ionale�, care trebuie s? trezeasc? ?? r? nimea ? i s? se ocupe de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
00 de exemplare din �S? m?n? torul�. P�n? �n 1903, revista a respectat linia stabilit? de Haret; dup? intrarea lui �n redac? ie (la invită? ia lui Ilarie Chendi), Iorga a �nceput s? impun? na? ionalismul eminescian ? i un spirit combativ, odat? cu apari? ia articolului s? u Cu ocazia dispari? iei �Tribunei�149. Iorga a preluat efectiv conducerea revistei abia �n luna iunie 1905, dar chiar ? i �nainte de această influen? a lui era hoț? r�toare. Dac? n?ar fi fost el, �S? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bu? ise; steaguri ro? îi se �nvolburau deasupra Chi? în? ului ? i a Cern? u?iului; jum? țațe din Transilvania era pierdut? , bulgarii m? r?? luiau pe p? m�ntul Dobrogei, iar legionarii erau la putere. A trebuit s? suspende apari? ia �Neamului rom�nesc�. ?i? a luat r? mas bun de la cititorii s? i cu urm? toarele cuvinte: �La vremuri de restri? te, steagul nu se �nchin?; el este folosit că s? oblojeasc? inima r? nit? �. Iat? ? i cuvintele lui de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
armata (Regele Carol nu era �n ? ar?) . S? a �ncins o �nc? ierare violent? ? i mul? i au fost r? ni? i. Situa? ia din timpul serii aducea a �nfl? c?rare revolu? ionar?; dac? Iorga ? i?ar fi f? cut apari? ia, ar fi putut fi conduc? torul unei lovituri; mul? imea �l a? tepta. Dar l? au a? teptat �n zadar; departe de a nutri idei revolu? ionare, Iorga st? tea �n apartamentul lui, speriat de ceea ce se �nt�mpla datorit? influen? ei lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
esc�: �n decembrie 1908 a ap? rut un supliment literar, �Neamul rom�nesc literar�, iar �n ianuarie 1910, Iorga a publicat o edi? ie popular? a ziarului s? u, �Neamul rom�nesc pentru popor�. Iorga a jucat un rol hoț? r�tor �n apari? ia revistei �F? ț Frumos� (�ntre 1904? 1906 ? i din nou �n 1909), �mpreun? cu E. G�rleanu ? i al? îi. �n sf�r? it, la Craiova, cu ajutorul lui C. ? aban-F? ge? el ? i al lui D. Tomescu, �Drum drept� a devenit �Ramuri�, un ziar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rum drept� a devenit �Ramuri�, un ziar literar �s? m?n? torist�. Aceste periodice au avut destine diferite, ap? r�nd s? pt? m�nal, de dou? ori pe s? pt? m�n? , lunar, pentru că apoi, dup? c�? iva ani, s??? i �nceteze apari? ia. Toate propov? duiau crezul s? m?n? torist. �n timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucure? țiul sc�nteia �n fă? a multor oaspe? i rom�ni ? i str? ini, printre care se num? ra
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i, Iorga remarcă: �? i Dumnezeu a cobor�ț de pe tronul Lui ? i l? a �n? l?at pe cel umil�. A urmat o campanie de simpatie fă?? de Șerbia �n cadrul Institutului de Studii Sud? Est Europene ? i �n �Revista istoric? � (care ? i?a �nceput apari? ia �n 1915). Iorga sus? inea Belgia ? i pe regele ei, Albert I. Va stabili o rela? ie cu Albert I care va dura toat? via? a lui. A fost �ngrozit de incendierea de c? tre germani a bibliotecii de la Louvain
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie�; ?i asta destul de cur�nd86. Dar �n atmosferă general? de pr? bu? ire ? i anarhie, aceste cuvinte nu prea aveau leg? tur? cu realitatea. �n ziua de 23 martie, c�teva unit?? i ruse? ți r? zvr? țîțe ? i?au f? cut apari? ia la Ia? i, amenin? �ndu? l pe regele Ferdinand. Nu mai era timp de pierdut. Iorga a scris �n ruse? te ? i �n rom�ne? te un apel adresat direct Sovietului Soldă? ilor de la Socola. �Fra? ilor no? tri, cet?? eni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
convins. Aceasta nu l? a oprit pe Regele Ferdinand s? fac? tot timpul glume de prost gust pe seama �c? m??îi� ?? r? ne? ți a lui Mihalache său s? fie �ngrijorat de partidul lui. Dincolo de politică tradi? ional? �?i f? cea ceva apari? ia, at�ț �n Rom�nia c�ț ? i �n restul Europei. Din groaznicul m? cel al Primului R? zboi Mondial, trezit? din idealismul secolului al XIX-lea ? i din suferin? e (spiritul lui �Nimic nou pe frontul de vest� de partea celor �nvin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale evreilor nu aveau nici un impact asupra con? tiin? ei lui Iorga). Iorga ? i?a reafirmat principiul de baz?: �Un sionist evreu din Rom�nia este un tr? d?tor al ambelor lui ?? ri�. �n momentul �n care minoritatea evreiasc? ? i?a f? cut apari? ia �n Adunare ca partid politic constituit pe principii etnice (�Partidul Evreiesc�), Iorga s? a sim? it ultragiat ? i a replicat: �Cum de cuteaz? ei s? se declare evrei asimilă? i? Cum de cuteaz? ei s? vin? aici cu dezgust? toarele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dar ? i s? fie realist (ba chiar ? i cinic) �n privin? a francezilor. De Gaulles iubea mai mult Fran? a dec�ț pe francezi. Opozi? ia lui Iorga fă?? de antisemitism a dus la ruptură lui de studen? îi rom�ni ? i la apari? ia �Noului na? ionalism�. �ntr? adev? r, pozi? ia lui �n chestiunea evreiasc? ? i ruptură de Cuza au devenit inamicul lui101. �n antisemitismul lui, Cuza manifestase o consecven?? condamnabil? , neobi? nuit? �n Rom�nia interbelic?. Din momentul �n care evreilor li se acordase cet
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
vertebral? economic? , evreii, proteja? i de Constitu? ie ? i de regimul liberal) care bloca viitorul nou ap? rutei intelectualit?? i. Iorga nu era deloc �ngrijorat de superproduc? ia de pseudointelectuali. A replicat ziarului �L�Ind�pendence Roumaine�, �care era �ngrijorat de apari? ia unui proletariat intelectual�, explic�nd c? nu vrea s? primeasc? de la nimeni lec? îi �n privin? a func? ion? rîi universit?? ilor. Diplomă era pur ? i simplu o recunoa? tere a muncii depuse, dar nu asigură o slujb?. �Dac? avem
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mi? c?ri a studen? ilor ? i tineretului �ntr? o direc? ie pozitiv?. �n 1922, Iorga f? cea �nc? parte din opozi? ie, dar �n cadrul regimului. Din nefericire, era rupt de nouă realitate rom�neasc? ? i nu era la curent cu apari? ia �Noului na? ionalism�. Că ? i Hindenburg ? i Horthy (�ntr? un sens, chiar ? i că francezul P�tain), ? i că mul? i al? i lideri na? ionali? ți din secolul al XIX-lea, Iorga a l? sat tineretul s?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]