649 matches
-
La sud-est de gardul bisericii se află o cișmea din piatră ridicată în amintirea zilei de 4 august 1851 când domnitorul Grigore Alexandru Ghica al Moldovei a vizitat orașul Huși și a dispus alocarea a 35.000 lei pentru construirea apeductului din oraș. Pe cișmea se află o placă cu o pisanie scrisă în limba română cu caractere chirilice. Cișmeaua a fost distrusă, dar autoritățile orașului Huși au reconstruit-o la 21 mai 1995. A fost amplasată placa veche (care era
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
așeact de f (...) s'au compus (...)"" Transcrierea aproximativă a inscripției este următoarea: ""În amintirea memorabilei zile de 4 august 1851, când Alteța Sa Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei, vizitând orașul Huși, din lista sa civilă a hărăzit 35000 lei pentru facerea apeductului spre drept transport s-a compus această inscripție"".
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
Casa publică generală a bolnavilor din Suceava, construită în perioada 1891-1903), vechea Uzină de Apă a Sucevei. În anul 1895, primarul Franz de Loges contractează un împrumut de 1,5 milioane de coroane pentru electrificarea orașului, construcția canalizării, a unui apeduct și îndiguirea râului Suceava. În anul 1908 este pusă în funcțiune Uzina electrică, construită de Societatea Unificată de Electricitate din Viena. Este introdus în oraș iluminatul public electric, instalându-se stâlpi metalici din zăbrele, cu lampadare. În 1912 este dată
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Rîbnița, Rezina, calea ferată. În prezent în sat locuiesc aproximativ 2200 oameni, în școală sunt 240 elevi, la grădiniță - 80 copii. Satul e conectat la traseul de gaz, de care beneficiază numai școala, gospodăriile individuale nu sunt conectate. Este reparat apeductul, care unește stația de purificare a apei de la Boșernița (vos) cu satul Mateuți. Este lansat proiectul de aprovizionare a satului cu apă, implimentarea primei etape, construcția a 2 km de apeduct și instalarea a două turnuri de apă cu capacitate
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
numai școala, gospodăriile individuale nu sunt conectate. Este reparat apeductul, care unește stația de purificare a apei de la Boșernița (vos) cu satul Mateuți. Este lansat proiectul de aprovizionare a satului cu apă, implimentarea primei etape, construcția a 2 km de apeduct și instalarea a două turnuri de apă cu capacitate de 50m3 fiecare. La rețeaua telefonică sunt conectate circa 80% din gospodăriile individuale, este acoperire telefonică pentru ORANGE și MOLDCELL. Oficiul poștal este amplasat în clădirea primăriei, sunt angajate două persoane
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
unde sunt înregistrați 31 agenți economici, dintre care se evidențiază: societățile pe acțiuni „Nistru”, „Roada-Otaci”, „Aschim”, societatea cu răspundere limitată „Gamma-Color”. Numărul total de case și apartamente din oraș este de 4.841, dintre care 1.280 sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
apartamente din oraș este de 4.841, dintre care 1.280 sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii mc pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviere peste
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
841, dintre care 1.280 sunt conectate la apeduct, 1.159 au încălzire centralizată, 2.360 sunt conectate la conducta de gaze. În oraș există 2 sisteme de aprovizionare cu apă. Lungimea totală a apeductelor este de 18,4 km. Apeductul se alimentează din 3 fântâni arteziene cu o capacitate de 1,7 mii mc pe zi. Lungimea totală a sistemului de canalizare este de 1 km. În oraș există poduri rutiere și feroviere peste Nistru în direcția Moghilev-Podolisc. De asemenea
Otaci () [Corola-website/Science/305096_a_306425]
-
cimitire, nu era necesar ca pe marginile canalului să se execute ziduri de sprijin de piatră, ci putea fi executat un simplu canal în săpătură. Cum, din cauza sporirii debitelor din amonte, din care o parte însemnată provenea din infiltrațiilor unor apeducte executate mai târziu, porțiunea aval a canalului colector era cea care inevitabil avea o secțiune insuficientă care trebuia mărită. Astfel, chiar dacă ar fi existat ziduri ale canalului, acestea ar fi trebuit dărâmate pentru lărgirea secțiunii. În sfârșit deși are anumite
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și friza cu arme. Celelalte exponate sunt constituite de colecțiile ceramice (vase aparținând culturii Hamangia, ceramică getică, amfore grecești, romane și bizantine), opaițe, unelte, podoabe, fragmente de apeducte, sculptură, documente epigrafice. Lecturi suplimentare
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
geolog, biolog. A studiat în lung și în lat fundul de mare, trasându-i relieful, într-o altfel de configurație decât cea pământeană. Investigațiile i-au relevat căile navigabile de acces în Dobrogea antică, l-au ajutat să refacă drumul apeductelor de la Callatis, după cum, determinările topografice s-au constituit în considerații asupra scufundării navelor otomane în 1877, pe brațul Măcin. Ca lector al „Institutului de Marină Mircea cel Bătrân” din Constanța a instruit și pregătit numerose generații de scafandri, a inițiat
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
a fost motivată de dorința sa de a ajuta la efortul sioniștilor de clădire a căminului național evreiesc în Palestina Emigrând în Palestina, Simcha Blass a devenit cel mai cunoscut inginer în domeniul hidrotehnicii din regiune. El a planificat primul apeduct modern din Valea Iordanului. A devenit inginerul șef și unul din fondatorii, în anul 1937, împreună cu Levi Eshkol și Pinhas Sapir,ai companiei evreiești palestiniene de ape „Mekorot”, devenită după 1948 compania națională de ape a Israelului. Ulterior, el a
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
Labicana, spre a-l comemora pe tânărul său amant, Antinoüs. În sec.al 3-lea a fost dus să decoreze spina Circului Varianus, din apropiere de Porta Maggiore, construită în anul 52 e.N, sub domnia împăratului Claudius. Poarta suportă apeductul Aqua Claudia la traversarea a două artere, Via Praenestina și Via Labicana. În antichitate s-a numit Porta Praenestina-Labicana și a fost integrată în zidurile lui Aurelianus, în 272 e.N. Pe acel loc a fost regăsit monumentul în sec.al
Obeliscurile Romei () [Corola-website/Science/326766_a_328095]
-
pe Dunăre, din acel punct coordonând armata. În cele din urmă, Roma a triumfat și a ocupat Dacia. Un asediu asupra capitalei Sarmizegetusa a avut loc la începutul verii anului 106. Dacii au respins primul atac, însă romanii au distrus apeductele capitalei dace. Orașul a fost incendiat, iar Decebal a fugit, dar a fost urmărit și de aceea a preferat să se sinucidă în loc să fie capturat. Totuși, războiul a continuat. Datorită trădării unui confident al regelui dac, Bicilis, romanii au descoperit
Al Doilea Război Daco-Roman () [Corola-website/Science/303548_a_304877]
-
de ieniceri , cu titlul onorific de ağa. El și-a rafinat arhitectura și competențele inginerești în timpul campaniilor cu ieniceri, devenind expert la construirea de fortificații de toate tipurile, precum și în proiecte militare de infrastructură, cum ar fi drumuri, poduri si apeducte. La vârsta de aproximativ cincizeci de ani, el a fost numit în funcția de arhitect șef al sultanului, aplicând competențele sale tehnice dobândite în domeniul militar în "crearea clădirilor religioase" și tot felul de construcții civile. a rămas în post
Mimar Sinan () [Corola-website/Science/325749_a_327078]
-
permite accesul prin cele două puncte vamale: Galați și Oancea, oferind posibilitatea locuitorilor comunei să întrețină schimburi comerciale. Comuna dispune de o rețea de conducte cu gaze și una cu apă potabilă. În 2007 a avut loc renovarea și extinderea apeductului, cu ajutor financiar de la Comisia Europeană. În domeniul învățământului activează două instituții: Liceul teoretic „George Coșbuc”, frecventat de 430 de elevi (2012), și grădinița cu 120 de copii. De asemena funcționează casa de cultură, oficiului poștal, două biblioteci: a liceului
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
din Italia. Maria Luisa, o femeie religioasă, a favorizat clerul. În micul ei stat, au fost fondate șaptesprezece mănăstiri noi în cei șase ani de domnie ai ei. Printre proiectele pe care le-a realizat au fost construirea unui nou apeduct și dezvoltarea Viareggio, portul Ducatului. Din punct de vedere politic, Maria Luisa nu a luat în considerare constituția impusă de către Congresul de la Viena și a guvernat Lucca într-un mod absolutist, deși guvernul său nu a fost foarte reacționar și
Maria Louisa a Spaniei (1782-1824) () [Corola-website/Science/322336_a_323665]
-
de alimentare cu apă în Imperiul Roman Una din cele mai însemnate întrebuințări ale plumbului în imperiul roman a fost la facerea conductelor de alimentare cu apă. Romanii au dezvoltat vaste rețele de aducere a apei în orașe, construind numeroase apeducte chiar și de sute de kilometri lungime care traversau văi și munți, iar în orașe existau instalații din plumb. Romanii au construit apeducte pe tot întinsul imperiului, din Germania până în Africa și mai ales la Roma. Aici ele totalizau 415
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
de alimentare cu apă. Romanii au dezvoltat vaste rețele de aducere a apei în orașe, construind numeroase apeducte chiar și de sute de kilometri lungime care traversau văi și munți, iar în orașe existau instalații din plumb. Romanii au construit apeducte pe tot întinsul imperiului, din Germania până în Africa și mai ales la Roma. Aici ele totalizau 415 km. Apeductele furnizau apă pentru băile publice și pentru băut, în orașele de pe întinsul imperiului și au impus un standard de inginerie care
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
și de sute de kilometri lungime care traversau văi și munți, iar în orașe existau instalații din plumb. Romanii au construit apeducte pe tot întinsul imperiului, din Germania până în Africa și mai ales la Roma. Aici ele totalizau 415 km. Apeductele furnizau apă pentru băile publice și pentru băut, în orașele de pe întinsul imperiului și au impus un standard de inginerie care nu a fost întrecut 1000 de ani. În imperiul Roman, plumbul a fost folosit împreună cu alte materiale în vasta
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
sunt responsabili pentru daunele pricinuite. În plus, calea ferată a trebuit să evite comunitățile locale și sursele de apă, ceea ce a făcut ca ea să fie construită prin deșert. Acest lucru a făcut ca firma de căi ferate să construiască apeducte pentru a deservi linia, o cheltuială suplimentară neplanificată. Chiar înainte de a se apropia de granița etiopiană, a fost clar că firma avea grave probleme financiare. Un grup de investitori britanic care se numeau "New Africa Company" efectiv a preluat controlul
TranSportul feroviar în Etiopia () [Corola-website/Science/325251_a_326580]
-
dacilor autohtoni, cât și vile rustice, sunt multiple; aici s-au descoperit diverse cărămizi, țigle și olane de acoperiș, piese de mozaic de mai multe mărimi (în 1967, cu ocazia săpării fundației la noul sediu al C.A.P.-ului), tuburi pentru apeducte (foarte multe si variate topologic). Concluziile cercetătorilor, în baza studiilor efectuate, a fost că așezarea era locuită de o populație daco-romană, în lipsa ștampilelor pe materiale putându-se deduce că acestea erau romane, confecționate de daci. Dacii erau zilieri sau proprietari
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
Julius (aprox. 40-103 d.Hr.) a fost unul dintre cei mai distinși aristocrați romani de la sfârșitul primului secol d.Hr., dar este mai cunoscut în lumea post-clasică ca un autor de tratate tehnice, în special unul care se ocupă de apeductele de la Roma, domeniu în care a dovedit reale cunoștințe de geometrie și agrimensură. În 70 el a fost pretorian, iar cinci ani mai târziu a fost trimis în Marea Britanie pentru a-l înlocui pe Quintus Petillius Cerialis ca guvernator al
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]
-
a creat o rețea de forturi mici care erau situate la cincisprezece-douăzeci kilometri unul de altul pentru unitățile sale auxiliare. Unul dintre acestea ar fi fost fortul de la Luentinum care controla mina de aur de la Dolaucothi, și a avut numeroase apeducte. El a fost urmat de Gnaeus Julius Agricola în 78. Agricola a fost socrul celebrului istoric Tacitus. În 95 a fost numit comisar de apă pentru apeducte (curator aquarum) la Roma de către împăratul Nerva, o funcție conferită persoanelor cu statut
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]
-
de la Luentinum care controla mina de aur de la Dolaucothi, și a avut numeroase apeducte. El a fost urmat de Gnaeus Julius Agricola în 78. Agricola a fost socrul celebrului istoric Tacitus. În 95 a fost numit comisar de apă pentru apeducte (curator aquarum) la Roma de către împăratul Nerva, o funcție conferită persoanelor cu statut social foarte mare. El a fost, de asemenea, un membru al "Colegiului de bun augurAcesta a prezentat un raport oficial cu privire la starea apeductelor care deservesc Roma spre
Frontinus () [Corola-website/Science/320148_a_321477]