554 matches
-
a se alimenta (anorexia) sau de a consuma lichide (sitiofofia); 3) Cea de-a treia mare grupă de tulburări ale instinctelor, este reprezentată prin pervertirea instinctelor. În această categorie întâlnim următoarele tipuri de tulburări: a) Pervertirea instinctului alimentar, prin deturnarea apetențelor de la alimentele comestibile către obiecte sau produse necomestibile ca în cazul coprofagiei, pica etc.; b) Pervertirea instinctului matern, manifestat prin abandonul copilului, aversiune sau ură față de copil, refuzul de a-l îngriji, pruncucidere; c) Pervertirea instinctului de autoconservare manifestat prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
b) imposibilitatea acestor indivizi de a putea duce o viață în comun cu alții, c) psihopații se dovedesc inapți pentru viața de familie, se simt constrânși de rigorile cuplului conjugal datorită iritabilității lor, indiferenți sau chiar total inafectivi, cu pervertirea apetențelor și instabili, d) inadaptabili la viața și programul de disciplină școlară, ei sunt „elevii problemă”, greu educabili, instabili, nedisciplinați, leneși, indiferenți, incapabili de efort, e) inapți pentru serviciul militar, indisciplinați, refuză să execute ordinele, dezertează, comit acte infracționale de diferite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
execute ordinele, dezertează, comit acte infracționale de diferite forme și gravități, f) incapabili de a desfășura o activitate profesională teoretică sau practică utilă, susținută, continuă, indisciplinați, nepunctuali, instabili, vanitoși, suspicioși, invidioși față de colegii lor, g) tendință la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihozele toxice) Cadrul general Psihozele toxice ocupă un loc special în grupa tulburărilor psihopatologice. Din punct de vedere nosologic, în grupa psihozelor toxice sunt incluse afecțiunile neuropsihice datorate unor intoxicații cronice voluntare ale sistemului nervos central cu substanțe care trezesc apetența și dau obișnuință, creând în felul acesta o stare de dependență a bolnavului, necesitând un aport continuu și crescut de substanță toxică. Cele mai cunoscute și frecvent utilizate substanțe cu efect toxic neuropsihic sunt alcoolul și drogurile, în această din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lor fiind legat de factori magico-religioși, dar și de conduitele de refugiu din fața unei vieți precare sau nefericite din punct de vedere material, social sau moral. Cunoscute în mod curent sub numele de toxicomanii, acest grup de manifestări psihopatologice reprezintă apetența anormală și prelungită pe care o manifestă unii indivizi pentru substanțele toxice (droguri) pe care ajung să le cunoască accidental sau pe care le caută în mod intenționat, voluntar, pentru efectul lor sedativ, euforizant sau dinamic. Această apetență devine, într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice reprezintă apetența anormală și prelungită pe care o manifestă unii indivizi pentru substanțele toxice (droguri) pe care ajung să le cunoască accidental sau pe care le caută în mod intenționat, voluntar, pentru efectul lor sedativ, euforizant sau dinamic. Această apetență devine, într-un scurt interval de timp, obișnuință tiranică de care bolnavul nu se mai poate desprinde, ducându-l la nevoia imperioasă a unui aport crescut și permanent al drogului respectiv, de a cărei administrare devine dependent. Consecințele utilizării alcoolului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
juridice a individului și, implicit, a sancționării faptelor acestuia legate de schimbările comportamentale sub influența consumului de alcool. Predispoziția către alcool a dus la descrierea în psihopatologie a unei „personalității a băutorului” cunoscută și sub numele de „alcoolomanie”. Alcoolomania este apetența morbidă pentru alcool și se consideră că ea are la bază o anumită „predispoziție”, un „alcoolism latent” care poate fi întâlnit la ascendenții bolnavului, în „istoricul familial” sau antecedente patologice familiale ale acestuia. Din punct de vedere psihopatologic, personalitatea alcoolicului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complexuale, în special complexe de inferioritate, - situații de dependență. Am putea considera aspectele mai sus enumerate ca fiind proprii naturii individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o serie de factori exteriori, „exogeni” care contribuie la apetența persoanei cu „predispoziție” pentru alcool. În acest al doilea caz, „apetența pentru alcool” trebuie înțeleasă ca o „conduită de refugiu” sau ca o „situație de compensare” a unor eșecuri personale. În sensul acesta menționăm următoarele aspecte: - eșecuri în viața socială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considera aspectele mai sus enumerate ca fiind proprii naturii individului, sau având un caracter „endogen”. La acestea se mai adaugă o serie de factori exteriori, „exogeni” care contribuie la apetența persoanei cu „predispoziție” pentru alcool. În acest al doilea caz, „apetența pentru alcool” trebuie înțeleasă ca o „conduită de refugiu” sau ca o „situație de compensare” a unor eșecuri personale. În sensul acesta menționăm următoarele aspecte: - eșecuri în viața socială sau familială, - situații de abandon, separări sau divorț, - conflicte de ordin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor situații psihopatologice speciale. Alcoolismul periodic constă în consumul excesiv de alcool la intervale variate de timp, în perioade scurte, sau de durată variabilă, urmate de lungi intervale de timp în care individul nu mai manifestă nici un fel de interes sau apetență pentru alcool. În acest caz, dipsomania maschează fie o afecțiune periodică din seria afectivă (PMD), fie este expresia unei predispoziții larvate de factură epileptoidă. În orice caz este pusă din nou în discuție o anumită „predispoziție” specială, de factură psihopatologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
putea pune în valoare pe sine. Este concomitent și expresia unor complexe de inferioritate și de culpabilitate. Este modalitatea de a „lupta în mod laș” a persoanelor slabe și instabile, complexate. Tulburări psiho-morale caracterizate prin tendința de compensare morbidă a apetențelor Eului personal, frustrat sau cu carențe emoțional-afective, de educație, lipsa modelelor parentale cu o situație oedipiană deviantă sau chiar absentă. Acestea sunt reprezentate prin următoarele tipuri de manifestări: furtul, colecționarismul adesea absurd, inutil, la întâmplare, lipsit de criterii valorice, refugiul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care-i conferă o anumită configurație psihică (psihotip) și somatică (biotip) și care poate constitui terenul neobligatoriu, pe care se pot dezvolta anumite tulburări psihice. Torpoare: încetinirea progresivă a activității psihice, cu ușoară dezorientare, care apare în sindromul confuzional. Toxicomanie: apetența anormală și prelungită, devenită obișnuință, pentru consumul de droguri psihotrope sau psihodisleptice, cu consecințe patologice grave, psihologice, neurologice, somatice și sociale pentru individ. Travestismul: adoptarea de către individ a ținutei vestimentare, a modului de conduită și atitudini specifice persoanelor de sex
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1963; Piru, Panorama, 247-266; Zaciu, Glose, 111-116; Botez, Memorii, I, 247-272; Papadima, Scriitorii, 68-69, 100-108; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 316-331; Ion Bălu, Cezar Petrescu, București, 1972; Piru, Varia, II, 292-295; Rotaru, O ist., II, 667-676; Al. Oprea, Cezar Petrescu sau Apetențele romantice ale unui prozator realist, ST, 1973, 19; Ilea, Mărturisirile, 151-161; Popa, Spații, 65-83; Micu, „Gândirea”, 681-705; Dan, Proza, 192-201; Steinhardt, Între viață, 21-23; George, Sfârșitul, III, 176-178; Ornea, Tradiționalism, 498-504; Ion Apetroaie, Cezar Petrescu. Un jurnal inedit, ATN, 1981
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
ale vremii în articolul Limba noastră, combătând purismul și etimologismul latinist și sugerând folosirea limbii populare și a celei cronicărești. În proza satirică, R. șarjează o serie de ciudățenii sau fapte compromițătoare, ridicole, din viața boierului sau a burghezului arivist. Apetența pentru portretul moral este evidentă, scriitorul izbutind câteva tipuri caracteristice. Schițele de moravuri, aceste „caractere” ale lui R., apar în „Propășirea” (1844). „Cânticelele comice”, „scenele naționale” pe care le-a scris (Bețivul, Păun Burlacul, Pavel Clopotarul, Harță sau Balaban Răzeșu
RALET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289122_a_290451]
-
prin măștile născocite de aceștia pentru a se apăra de reverberațiile propriei individualități și prin predilecția pentru discursul de „un platonism proustianizat” (descoperirea sinelui ultragiat prin comentarea îndelungă a „ideilor” obsedante pentru personaj), iar în cealaltă - prin invazia personajelor cu apetențe dictatoriale (Piticu din Apa sau tiranul din Racul), prin imaginarea conflictelor între principii antitetice etc. Uneori acest remarcabil studiu păcătuiește prin redundanță, autorul lui reluând aceleași observații în alți termeni, obsesia fiind, probabil, nevoia „demistificării” integrale a operei supuse analizei
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
atenția asupra unora dintre cele mai fertile momente din literatura franceză. Lucrarea se înscrie în rândul celor mai bune întreprinderi de acest gen, dovedind nu numai o excelentă familiarizare cu literatura investigată, dar și o specială priză la obiect, o apetență sporită pentru analiză, o sugestivă punere în pagină a ideilor critice. Cu o viziune coerentă de ansamblu, M. pune clasicismul francez în relație cu spiritul cartezian năzuind spre claritate, echilibru și construcție riguroasă, personaje tipice fiind sesizabile în literatura lui
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
structura simbolică ireductibilă a literarității și exigențele rațiocinante ale travaliului interpretativ. Voia să îmbine capacitatea de diagnostic și forța expresiei cu informația la zi și regulile obiectivității. Era o scientizantă [...] cu gustul poeziei și simțul relativului, o inductivă cu mari apetențe teoretice. PAUL CORNEA Vocația cercetătorului și a universitarului, defel neglijabilă, determină, la Ioana Em. Petrescu, profesarea riguroasă și exactă a categoriilor disciplinelor angajate în demersul științific întreprins. Refuzându-și „frivolitatea” lecturilor influențate de componenta emoțională a receptorului, chiar și avizat
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Catapetesme sau din ciclul Ultimul învins, al căror spirit se resimte de înrâurirea lui St. O. Iosif, Octavian Goga și Aron Cotruș, îl așază pe N. în rândul dezrădăcinaților mesianici care își cântă durerea în accente patetice, cu o evidentă apetență mistică: „L-am poftit să ia loc, să șadă la masă.../ - Doamne - i-am zis - a venit ceasul întoarcerii acasă?/ M-a privit tăcut, apoi și-a întors în altă parte fața,/ și-am înțeles atunci că prin străini aveam
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
-și valorifice într-o creație consistentă agerimile de moralist ce se manifestă în instantaneele lui câteodată surâzătoare, cu miză, ce-i drept, mărunțică. Îi rețin atenția „chipurile” din provincie, ipochimeni întristător-ilari, mișunând într-un perimetru lipsit de orizont. De semnalat apetența pentru jocul onomastic și caricatura de limbaj. Întâlnirea lui M. cu teatrul a însemnat o nefericită, chiar penibilă experiență. „Drama modernă” Chip cioplit (un fragment, inserat în „Comedia”, 1927, se numește Amantul de ghips), reprezentată în 1930 la Teatrul Național
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Premisele Cunoașterea „României profunde”, mai precis cunoașterea ei în profunzime, rămâne (încă) o necunoscută, cel puțin pentru practicienii de comunicare. Literatura de specialitate este, deocamdată, destul de zgârcită cu prezentarea particularităților de comportament ale satului românesc în ceea ce privește consumul de media și apetența pentru informare. Ca urmare, întreprinderea de a comunica (la nivel profesionist) la scară largă cu locuitorii mediului rural este, cel puțin, dificilă. Aceasta, în condițiile în care o parte importantă a activității Delegației Comisiei Europene în România se referă tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
astăzi. Este ceea ce editorul semnalează într-o lungă notă de subsol (op. cit., p. 8, n. 1) adresată „specialiștilor” în teologie fundamentală și istoria Bisericii, promotori ai unui irenism obedient, fără acces la adevăratul logos al teologiei, deși stăpâniți de triviale apetențe. Este vorba despre cei cantonați în disciplina de tip manual a cunoașterii, figuri pasagere care n-au decât puterea de a însemna înciudați filele cataloagelor școlare. Situația de astăzi nu-i va mai surprinde pe cititori după ce vor citi Predania
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Istoria limbii, dialectologie și Științe sociale, fiecare număr conține o secțiune substanțială intitulată Poetică și stilistică, în care sunt publicate studii teoretice și analitice asupra textului literar, asupra metodelor de abordare a literaturii, efectuate din perspective moderne. Rubrica „Recenzii” vădește apetența colaboratorilor pentru metodele moderne de cercetare. Colaborează frecvent Olimpia Berca, Livius Petru Bercea, Doina Bogdan-Dascălu, Crișu Dascălu, Eugen Dorcescu, Maria Foarță, Ionel Funeriu, Livia Vasiluță, Dumitru Vlăduț, Smaranda Vultur. D.V.
CAIETUL CERCULUI DE STUDII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286008_a_287337]
-
veniți din țară. Am observat chiar și eu mergând la Hudson Institute, la Indianapolis, și văzând În biroul unui prieten care lucrează acolo două sau trei volume publicate În română sau engleză, care circulau oricum internațional. Am observat deci această apetență pentru vizibilitate globală a premierului Năstase. Nu m-am aflat niciodată În apropierea sa imediată, dar, fiind la mare În timpul Înregistrării cărții de convorbiri cu Ion Iliescu, președintele m-a invitat să merg la Constanța. Avea loc transferul brigăzii NATO
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
valori, registre langajiere, literare, etice etc. dintr-un anumit perimetru cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în timp real al ideilor puse în rețeaua Web formează un referențial nou, constituit dintr-un hipertext prin care fiecare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
încearcă păreri de rău după „dulcea isihie a drumeției de altădată”. Indispus de tracasările de zi cu zi, își caută un refugiu în „liniște și singurătate”. Mai cu un popas, mai cu un taifas, umblărețul colindă ținuturi care îi suscită apetența pentru descrieri. Străinătatea, unde își plimbă pașii de „gură-cască”, îl inspiră mai puțin. Cele câteva figuri care reapar mereu în aceste însemnări sunt personaje virtuale ale unei proze pe care, lipsit de inventivitate, nu ajunge să o compună. Impulsionate de
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]