KorAP: Find »[drukola/base=apologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...12 13 14 ...49 >

1,211 matches

Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787

dacă ar fi părăsit orașul alăturându-se opoziției.Însă el a făcut invers față de propriile idei de virtute promovate de-alungul întregii sale vieți.Socrate era decis să-i ațâțe pe jurați împotriva lui.Dovezile, în acest sens, se află în „Apologia”lui Xenofon.”Apologia” lui Platon ascunde câteva lucruri esențiale.Xenofon este de acord că modul de apărare susținut de Socrate era voit să provoace condamnarea sa.Dar acest fapt susține Xenofon nu ar fi trebuit să mire pe nimeni, fiindcă

CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
părăsit orașul alăturându-se opoziției.Însă el a făcut invers față de propriile idei de virtute promovate de-alungul întregii sale vieți.Socrate era decis să-i ațâțe pe jurați împotriva lui.Dovezile, în acest sens, se află în „Apologia”lui Xenofon.”Apologia” lui Platon ascunde câteva lucruri esențiale.Xenofon este de acord că modul de apărare susținut de Socrate era voit să provoace condamnarea sa.Dar acest fapt susține Xenofon nu ar fi trebuit să mire pe nimeni, fiindcă Socrate dorea să

CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
cea ce a stârnit dezaprobarea juraților a fost afirmația lui Socrate că Oracolul de la Delfi îl calificase drept cel mai înțelept om.Sau,în formularea mai enigmatică a lui Platon,că nu există un om mai înțelept ca el.În “Apologia”sa ,acesta relatează că afirmația lui Socrate a stârnit strigăte de mânie în rândurile juraților. După proces în”Crito”,discipolii lui Socrate se plângeau că Socrate nu s-a apărat cum se cuvenea.După un timp, în „Fedon”, ei sugerează

CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351458_a_352787]
Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651

col. P.S.B., vol. 1, p. 119. [14] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, op. cit., CXI, p. 222. [15] Minucius Felix, Octavius, XXXVII, 3, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 391. [16] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a II-a , X, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 85. [17]Ibidem. [18] Ibidem, p. 86 [19] Tertulian, Apologeticul, XLIX, 6, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 107. [20

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Smirnei, Epistola către Filipeni, IX, 2, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p. 112. [32] Herma, Păstorul, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. P S B , vol. 1 pp. 233-234; 290-291. [33] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi , XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 40. [34] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXXXVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 254. [35] Idem, Apologia întâi, LXV, LXVI, în

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi , XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 40. [34] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXXXVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 254. [35] Idem, Apologia întâi, LXV, LXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 70-71. [36] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, , CXVIII, CXXXVIII, CXLI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 230, 254, 256. [37] Ibidem

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Părinților Apostolici, din col. P.S.B. vol. 1, p.341. [44] Tertulian, Despre răbdare, IX, în Apologeți de limbă latină, în col. P.S.B. vol. 3, p. 191. [45] Minucius Felix, op. cit., XXXVIII, 4, p. 393. [46] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B., vol. 2, p. 37. [47] Idem, Dialog cu iudeul Trifon,, V, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 98. [48] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B., vol. 3, p. 329. [73] Ibidem. [74] Herma, op. cit., Pilda I, p. 267-268. [75] Ibidem, Pilda a III-a și Pilda a IV-a, p. 269-271. [76] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 39. [77] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 379. [78] Tertulian, Apologeticul, XLVII, 12, în Apologeți

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, Editura Sfânta Mînăstire Dervent, 2000, p. 54. [92] Idem, Despre mărturia sufletului, IV, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 122. [93] Ibidem. [94] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 37. [95] Tertulian, Apologeticul, XXIII, 1, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 75. [96] Idem, Despre suflet, în Apologeți de limbă latină

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
3, p. 137. [109] Ibidem, XV, 8, p. 133. [110] Ibidem, XV, 5, p.133. [111] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Dialog cu iudeul Trifon, LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 149-150. [112] Idem, Apologia întâi, XLVII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 56. [113] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 190. [114] Ibidem, CX, p. 220-221. [115] Ibidem

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
col. P.S.B. vol. 2, p. 190. [114] Ibidem, CX, p. 220-221. [115] Ibidem, CXIII, p. 225. [116] Idem, op.cit., în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 59; 124; 125; 141; 145; 149, 220; 247. [117] Idem, Apologia întâi, LIII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 60; cf. In 19, 37. [118] Tertulian, Apologeticul, XXI, 15, în Apologeți de limbă latină, din col. P.S.B. vol. 3, p. 71. [119] Idem, Despre suflet, XXXIII

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Apostolici, din col. P.S.B., vol. 1, p. 172. [143] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit., VII, 1, p. 211. [144] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie, vol. 1, p. 256. [145] Ibidem, p. 301. [146] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XVIII și LII, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, pp. 38, 59. [147] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, LXXX, în Apologeți de limbă greacă, din col. P.S.B. vol. 2, p. 188. [148] Pr. Prof. Dr.

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 94. [188] Ibidem, XVII, p. 102. [189] Barnaba, op. cit., p. 122. [190] Sfântul Policarp al Smirnei, op. cit. VII, 1, p. 211. [191] Herma, op. cit., p. 267-271. [192] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 60. [193] Teofil al Antiohiei, op. cit. II, p. 324-325. [194] Atenagora Atenianul, Solie în favoarea creștinilor, XXXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 383

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
p. 390. [205] Pr. Prof. Dr. Ioan G. Coman, Patrologie vol. 1, p. 89. [206] Sfântul Clement Romanul, Epistola către Corinteni, XXXIV,7, în Scrierile Părinților Apostolici, din col. PSB, vol. 1, p. 64. [207] Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, Apologia întâi, XI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 31. [208] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 228. [209] Ibidem CXXI, p. 235. [210] Idem

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
întâi, XI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 31. [208] Idem, Dialog cu iudeul Trifon, CXVI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 228. [209] Ibidem CXXI, p. 235. [210] Idem, Apologia întâi, XXI, în Apologeți de limbă greacă, din col. PSB, vol. 2, p. 40. [211] Ibidem, 45, p. 55. [212] Ibidem, XXVIII, p. 43. [213] Ibidem. [214] Ibidem. [215] Epistola către Diognet, X, 7 în Scrierile Părinților Apostolici, din col

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657

una cerească și nepământească”[41], prin urmare, „de dragul nădejdii în viața veșnică, noi suntem în stare să disprețuim nu numai bunurile vieții pământești ci chiar și unele plăceri îngăduite ... ”[42]. Autorul epistolei către Diognet, face în capitolele șase și șapte, apologia vieții curate și minunate a creștinilor și a înaltei lor moralități în cuvinte deosebite: „Ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în lume [ ... ]. Sufletul nevăzut este închis în trupul văzut; și creștinii sunt văzuți, pentru că sunt în lume, dar

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356328_a_357657]
Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656

și eshatologiei de către apologeți. Toți apologeții de la care ne-au rămas opere întregi sau măcar fragmente, au scris într-un moment sau altul despre învierea trupurilor, iar unii au consacrat întregi tratate acestei probleme. Astfel, Aristide din Atena scrie în apologia sa despre marea așteptare a creștinilor: învierea morților[144]. Sfântul Iustin Martirul și Filosoful, iată ce scrie în tratatul său „Despre înviere” păstrat, din păcate, numai fragmentar: „Ce este omul, decât o ființă rațională alcătuită din suflet și trup? Oare

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
mod separat nu este om, ci ceea ce rezultă din îmbinarea ambelor se numește om, iar Dumnezeu a chemat la viață și înviere pe om, El nu a chemat om partea, ci întregul, adică sufletul și trupul.”[145] În prima sa „Apologie” este și mai plastic: „noi așteptăm ca morții care au fost îngropați în pământ, să-și reia trupurile lor, socotind că nimic nu este cu neputință la Dumnezeu”[146]. Iar în „Dialog cu iudeul Trifon”, referindu-se la gnostici și

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
și dezbate dogma învierii morților în cadru filosofic și cu material exclusiv de această natură în scopul de a răspunde acelor cercuri filosofice păgâne sau cvasicreștine, care ironizau sau respingeau această dogmă. În acest tratat autorul aduce, ca și în apologia sa, argumente din domeniul biologiei, fiziologiei și medicinii „cu multă știință și nuanță elenică, îngemănate cu o metodă sobră care dă o deosebită pondere tratatului”[156]. Atenagora este total împotriva analogiilor, evident, nepotrivite pe care le fac cei ce sunt

DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137

în care se face referire asupra raportului și confluienței dintre spirit și corp, “Evoluția creatoare”(1907), unde se insistă asupra dinamicii vieții în univers, iar”Cele două surse ale moralei și religiei”(1932) părăsește direcția inițială și se îndreaptă spre apologia creștină. Fiecare dintre aceste lucrări orchestrează diferit experiența eului din gândirea lui Bergson- dar niciodată cu final de imn al bucuriei, în paginile fiecăreia revin insistent sunetele joase ale unui sentiment tragic al timpului, cu accente de doină, ca în

MAŞINA DE FĂURIT ZEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356808_a_358137]
Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257

Blaise Pascal, matematician, fizician și filosof francez, adversar al raționalismului cartezian este prezentat ca spirit pozitivist, cu mari merite pentru contribuția sa în domeniile științifice, dar și pentru ipostaza sa de gânditor, care a optat pentru o cale mediană între apologia religiei și apologia rațiunii. Este o navigare între rațiune și sentiment. Alungarea somnului rațiunii duce la sporirea luminii cunoașterii! Personalitatea complexă a filosofului german Martin Heidegger mai este ilustrată și în eseul intitulat „Nostalgia lui Martin Heidegger după esența anistorică

PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
fizician și filosof francez, adversar al raționalismului cartezian este prezentat ca spirit pozitivist, cu mari merite pentru contribuția sa în domeniile științifice, dar și pentru ipostaza sa de gânditor, care a optat pentru o cale mediană între apologia religiei și apologia rațiunii. Este o navigare între rațiune și sentiment. Alungarea somnului rațiunii duce la sporirea luminii cunoașterii! Personalitatea complexă a filosofului german Martin Heidegger mai este ilustrată și în eseul intitulat „Nostalgia lui Martin Heidegger după esența anistorică a omului”- din

PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816

o serie de altele în “Gazeta Literară “și “Contemporanul “ unde a publicat articoliul”Realism-realism socialist “.La fel ca Manolescu, Alex Ștefănescu de când a început să publice ,din 1970, cronici literare în “Luceafărul “,condus pe atunci de Ștefan Bănulescu, a făcut apologia realismului-socialist și criticând fără milă lucrările care nu se încadrau în acest așa zis curent literar impus de PCR. În a doua parte a secolului XX când în, aproape, jumătate din țările europene era impusă ideologia marxist-leninistă, în celelate țări

LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
din timpul vieții, de teamă că vor intra în malaxorul securității. Toate revistele din București și din țară, România Literară, Săptămâna, Flacăra ,Convorbiri Literare, Cronica, Scrisul bănățean. Tribuna, Orizont, etc. aflându-se sub controlul aparatului propagandistic al Partidului Comunist, făceau apologia, nu numai prin editoriale, dar și prin literatura publicată, a regimului de dictatură. Sunt modificate poeziile și proza, de către redactori,( trimise pe adresa redacției de corespondenți), în spiritul realismului -socialist, iar când au fost la conducerea partidului și țării familia

LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491

o serie de altele în “Gazeta Literară “și “Contemporanul “ unde a publicat articoliul”Realism-realism socialist “.La fel ca Manolescu, Alex Ștefănescu de când a început să publice ,din 1970, cronici literare în “Luceafărul “,condus pe atunci de Ștefan Bănulescu, a făcut apologia realismului-socialist și criticând fără milă lucrările care nu se încadrau în acest așa zis curent literar impus de PCR. În a doua parte a secolului XX când în, aproape, jumătate din țările europene era impusă ideologia marxist-leninistă, în celelate țări

LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]