620 matches
-
Templul din Ierusalim și teocrația iudaică. Apolo a propovă- duit evanghelia în Galileea, pentru că Samaria era sub rînduiala lui Petru și Iacov, Cezareea era a lui Filip iar Saul și Barnaba vorbeau iudeilor care trăiau printre Neamuri. Saul povestește despre apostolatul lui Apolo prin anii 40 dar sigur ei lucrau la această plăsmuire de ceva vreme pentru că ideea religiei universale era veche la iudei și ura zeloților farisei de la Qumran față de cei de altă religie se consi- dera o stare de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
imposibilitatea de a-și mai plăti chiria, și de a mai avea unde locui, Andi e primit de Sem și inițiat într-un mod de a trăi care poate fi începutul iubirii, adică păsul pentru celălalt. E un fel de apostolat pe care încearcă să-l aplice Sem. Iubirea se învață după manual? Trebuie să deprinzi tehnici ca să intri în sfera comuniunii? Aceste întrebări sunt scandaloase, mai ales că Andi găsește în biblioteca pocăitului cărți de manipulare, care dau rețete. Ei
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
profesat. Autoritatea ordinului o exercită Capitolul General, care se desfășoară de Rusalii. Sfântul Francisc a dictat la Porțiuncula, înainte de a muri, scopurile fundamentale ale programului de viață franciscan: iubire mutuală, respect pentru sărăcie și fidelitate față de Biserică. Caracteristicile generale ale apostolatului franciscanilor minori constau în disponibilitate și deschidere către toți ceilalți oameni - frați din lume, cu modestie și simplitate, precum și în puterea de a se adapta mereu la schimbările tot mai complexe care intervin în societate. Problema păstrării stricte a sărăciei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de a se adapta mereu la schimbările tot mai complexe care intervin în societate. Problema păstrării stricte a sărăciei, impusă de către Regulă și Testamentul Sfântului Francisc a fost „îndulcită”, de o folosire moderată a bunurilor mobile și imobile, necesare în apostolat dar și în viața cotidiană a societății. Bunurile de proprietate aparțin Sfântului Scaun. Dintre atributele dreptului de proprietate, frații au de fapt numai dreptul de utilizare și de uzufructare (nu și dreptul de posesiune sau de dispoziție). Au fost „prietenii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
eliberate de obsesia carierismului, a banilor și a concurenței. Doar așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni. Franciscanul se recunoaște după trăsăturile lui dominante: este mistic și ascet, apostol, misionar și artist, rostul clar al vieții lui în lume este pentru a-L imita pe Cristos, împreună cu ceilalți oameni. Spiritul franciscan, mereu în acord
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cristos cel viu și din Euharistie, are libertate de mișcare și prinde în înălțime atunci când predică Evanghelia. El unește și nu dezbină, îndreaptă greșelile, dar nu critică, construiește și nu polemizează. Din spiritualitatea franciscană fac parte sfințenia, artele, literatura spirituală, apostolatul, misiunile, religia populară, teologia, caritatea și angajamentul social, precum și politica de pace. Această spiritualitate este mai mult afectivă decât intelectuală și impune o reînnoire a conștiințelor, „o eliberare din noi înșine” și din închisoarea propriilor noastre gânduri. Sfântul Francisc și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Anton de Padova, Sf. Angela de Foligno, Fer. Luca Belludi, Sf. Bernardin de Siena și mulți alții, care și-au trăit în sfințenie viețile, rămânând în anonimat. Sfințenia este universală, dar cea franciscană denotă mult curaj în misiuni și în apostolat, o simplificare exemplară a vieții și o mare deschidere spre valorile universale. În 1861, au fost înființate „Analele Franciscane” de către P. Laurent d ̕Aoste, iar din 1870 această publicație a apărut și la Milano, scopul ei fiind popularizarea literaturii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
suferințelor sale și nu în momentele sale de glorie; dar în spiritualitatea franciscană se simte o reculegere profundă a sufletului, ce conduce la o înțelegere superioară. Bucuria Luminii, surâsul, concordia, optimismul, i-au însoțit mereu pe franciscani, mai ales în apostolat și în misiuni. Rugăciunile sunt aproape permanente în viața spirituală a franciscanului. Ele sunt solitare și comunitare (cu întâlniri la ore fixe diurne sau nocturne). Rugăciunile solitare pot fi afective sau contemplative. Franciscanul se roagă lui Dumnezeu din toată inima
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a lui Henri de Herp. La racoleți, exercițiile durau 9 zile iar la capucini, începând din 1847 se practicau 10 zile de exerciții. Reculegerea avea ca scop purificarea sufletului și înviorarea lui pentru a se întoarce în misiune sau în apostolat cu puteri reînnoite. Toma de Celano l-a descris pe Sf. Francisc „Atunci când în rugăciuni slujitorul lui Dumnezeu este vizitat de Domnul (In. 6, 5 și Lc. 18, 13) cu vreo nouă mângâiere trebuie înainte de a termina să-și ridice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Sfintei Maria la Elisabeta, Rozariul în comun, rozariul franciscan, cu cele 7 bucurii, Scapularul Maicii Domnului, rozariul viu, devoțiunile antoniene, devoțiunea către Sf. Iosif, toate acestea sunt devoțiuni franciscane, unele dintre ele, preluate mai târziu de întreaga Biserică Catolică. În cadrul apostolatului, predica nu are numai caracter religios, ea are și un rol social și chiar politic. Există nenumărate culegeri cu tematici pentru predicare, dar franciscanii au preferat exortația, în scopul educării profunde a sentimentului religios. În predică franciscanii făceau apel la
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Cristos. Și este firesc ca evanghelizarea aceasta să prindă rapid în acel segment al societății în care doar proscrișii se unesc între ei prin sărăcie și suferință, devenind frați și cu creația, eliberați de obsesia înavuțirii și a concurenței. În apostolatul franciscan se împletesc mereu două mari iubiri: iubirea mistică față de Cristos și iubirea mistică față de oameni. Iubirile acestea predominante sunt garanția unui umanism autentic și de aceea spiritul franciscan este numit serafic. Totodată, acest spirit este adânc ancorat în realitate
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
din Leopoli (1628). Organizarea vieții catolice din Valahia, Moldova și Transilvania, începută de generațiile misionarilor franciscani din secolele XIII și XIV, avea acum o nouă perspectivă, cu toate dificultățile și confruntările de amploare, ale epocii. Misionarii franciscani și-au desfășurat apostolatul lor de bine și pace cutreierând meleagurile Moldovei, Valahiei și Transilvaniei, răspândind credință și cunoaștere în limba română, cultivând programatic conștiința originii latine a acestui popor, cu care ei au împărțit și lipsurile și puținele bucurii, rezistând împreună în fața războaielor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mitropolitul Atanasie, și Banatul de Severin a rămas în stăpânire muntenească până la cucerirea lui de către turci, în 1416”. Bătălia de la Posada (1330) a însemnat ruperea relațiilor dintre domnitorii Țării Românești și Regii Ungariei, care au sprijinit pe călugării franciscani în apostolatul lor din Valahia și Moldova în scopul de a apăra credința catolică. Dar și domnitorii români au avut o atitudine binevoitoare față de părinții franciscani, care evanghelizau în limba română, predicând mereu despre originea latină a limbii și a poporului român
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
canonică de sine stătătoare). În acele vremuri Bosnia și Bulgaria făceau parte din teritoriul Imperiului Otoman, pe când Moldova și Valahia erau doar state vasale Sultanului, și din această rațiune, călugării franciscani veneau la români cu mare ușurare în suflete, considerând apostolatul lor de aici, ca pe o adevărată eliberare. Armatele otomane au fost sistematic înfrânte de către Liga Sfântă: în 1686 a fost eliberată Buda, în 1687 s-a decis eliberarea Ungariei la Mohács, iar în 1688 a fost eliberat Belgradul. Liga
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la școala de băieți. Succesorul lui B. Pantaleoni a fost franciscanul polonez, preotul Conard Piramovicz, dar pentru o perioadă scurtă de timp (1886-1888); a urmat apoi preotul Ioan Knossalla (1888-1924), paroh plin de demnitate și evlavie, om încercat în dificultățile apostolatului, priceput și abil, adevărat iubitor de oameni și păstor al Domnului. Criza economică (1889) i-a determinat pe mulți străini să se repatrieze (în primul rând au plecat mulți unguri), astfel încât numărul catolicilor a scăzut de la 3200 la 2800 de
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numit paroh preotul Dionisie Bossanvi, franciscan minor observant. În 1885 arhiepiscopul I. Palma a efectuat vizita apostolică și a administrat Sacramentul Mirului. Din 1889 a fost numit paroh Julius Hering, absolvent al seminarului din București, poliglot și bine pregătit pentru apostolat, ca toți cei care au urmat cursurile acestei prestigioase instituții. El a organizat un nou cimitir catolic, o școală și o capelă la Sinaia (la îndemnul episcopului Zardetti din 1895, aflat în vizită canonică la Ploiești). În 1898 a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
penitenței, sau la III-lea, al terțiarilor, din care pe parcurs s-a desprins Ordinul Regular (ce cuprinde multe congregații feminine). Acest ultim ordin, în succesiunea apariției, a constituit o adevărată armă de rezervă a creștinătății, dispusă să pornească în apostolat și în misiuni. Mulți analiști îl consideră cea mai importantă realizare a Sfântului Francisc. Oameni din medii sociale extrem de diferite, de la regi și prinți la cerșetori și prostituate, au hotărât să-și schimbe viața, după pilda lui Francisc și în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai mult spre fericirea multora și spre slava Celui Atotputernic. Mult Onorați Preoți Parohi și Directori locali și terțiari franciscani, să-mi învoiți a vă adresa cu această ocazie și Sfințiilor voastre câteva cuvinte, ca un mai mic tovarăș în apostolatul Evangheliei lui Hristos. Mai întâiu o rugăminte insistentă vă fac. De dragul sufletelor, ce vă sunt încredințate spre a le ajuta în opera mântuirii veșnice, binevoiți a însufleți la această lucrare în adunările din fiecare lună pe membrii Ordinului al treilea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
decât a face o pastorație obișnuită, mărginindu-te la datoria de strictă exigență, cred însă că sunteți cu toții martori de binele mare ce se realizează prin asociațiile bine conduse și ați experimenta mângâierea cea mai adâncă și pură în urma acestui apostolat. Cum nu vă va răsplăti Bunul Dumnezeu cu belșugul darurilor pentru munca depusă peste stricta datorie, când El răsplătește și un pahar de apă dat din dragoste către El? Pentru ca această muncă să fie oarecum înlesnită, m-am gândit să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
a însămânțat aceeași învățătură, cu aceeași nesfârșită dragoste de oameni. A fost gata, împreună cu frații săi să treacă proba focului, pentru credința în Cristos, dar mitropolitul ortodox i-a interzis s-o facă. A trecut în Transilvania, cu același sfânt apostolat a luminat credincioșii. La Roma se vorbea de mult despre exemplul său desăvârșit. A fost la Athos, și, când s-a ivit prilejul, a exprimat dorința sa ca Sfântul Scaun să înființeze acolo un colegiu pentru călugării ortodocși, „pentru că numai
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Programul educațional era afișat: 1. Mântuirea sufletului, 2. Luminarea minții, 3. Educația creștină, 4. Sănătatea prin leacuri naturale. Într-un asemenea context, parohul și vicarul său au știut să citească bine semnele timpului și să facă un alt fel de apostolat, prin publicarea Buletinului Parohial de Săbăoani (la început distribuit gratuit), „Viața” la 14.IV.1913. Programul publicației: „vom căuta din răsputeri ca poporul nostru să aibă o viață sufletească cât se poate de nobilă și o viață pământească cât se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și Biserica Greco-Catolică din România, ale cărei merite se reflectă în istoria poporului român. 6. O.F.S. în lumea întreagă a avut un rol uriaș, începând cu secolul al XIII-lea. Este interpretată ca fiind cea mai mare mișcare de apostolat și convertire din toate timpurile. În România mișcarea terțiarilor a fost însuflețită până la 1.XII.1948. În prezent ea există sub denumire de O.F.S. la nivel național din 2008. 7. Ultimul capitol „În umbra îngerilor” vrea să mărturisească prin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
făcut excepție de la probele timpului. Dovadă am Întâlnit-o afișată pe una din coloanele de susținere a peretelui fațadă a Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu” din Bârlad, unde, ca o recunoaștere a clar viziunii unor promoții de elevi și profesori, cu apostolat acolo, Într-o perioadă deloc prielnica libertăților de gândire și exprimare, au Înfăptuit, totuși, istorie. Scrie acolo, pe peretele școlii În care am Învățat și unde ca să citim trebuie să ne descoperim capetele gândindu-ne că dacă ei ar fi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
avem este un trup fără suflet. Mărturia exterioară a Duhului Sfânt este indicată de Sfânta Evanghelie în opera de revendicare a divinității lui Isus Cristos, în slava Sa, și în înfrângerea satanei; iar aceasta e legată neîndoielnic de opera de apostolat săvârșită încă de la început de Apostoli și, de-a lungul veacurilor, de Biserică prin strădania preoților, a persoanelor consacrate și a laicilor. De fapt, acestea au fost și ultimele cuvinte ale lui Isus: Când va veni Duhul Sfânt asupra voastră
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vreo altă creatură nu va putea să ne despartă de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru» (Rom 8,35. 37-39). 20. Idealul Apostolilor este idealul nostru Nici nu și-a imaginat altfel divinul Învățător viața de apostolat, pentru cei 12 Apostoli ai Săi: «Mergeți! Iată, Vă trimit ca pe niște miei în mijlocul lupilor... - Dacă lumea vă urăște, să știți că pe Mine m-a urât înainte de voi... - Nu este ucenicul mai presus decât Învățătorul, nici servitorul mai
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]