720 matches
-
întâlni pe Nichita la Festivalul de poezie de la Struga, iar după moartea lui Nichita, el a scris un poem despre poetul dispărut. Asta a făcut ca eu să fiu printre primii traducători ai lui Kjell Espmark în reviste ca 22, Apostrof și într-un număr al revistei Secolul 20, număr dedicat Suediei și realizat de mine împreună cu poeta și prietena Ioana Ieronim și prin grația domnului Dan Hăulică. Ideea și mijloacele realizării au aparținut excelentului ambasador al Suediei, Ragnar Angeby, și
Unica necesitate by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/6444_a_7769]
-
lipsa de instrucție, de educație, slăbirea școlii ne conduc inevitabil spre acest deznodământ: ajungem să ne ștergem singuri, cu nonșalanță, urmele, cele care ne fixează în istorie. Regulile puterii Cazul Arman e fără sfârșit. O reacție recentă întâlnim în revista APOSTROF (nr. 8) și aparține Martei Petreu: „Datorită ziariștilor, au ieșit la iveală mai multe fapte din biografia noului redactor-șef, cum ar fi conducerea sub influența alcoolului (ocazie cu care i-a amenințat pe polițiști), soldată cu o condamnare penală
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3260_a_4585]
-
chiar al filosofiei (pe care o și predă, de la catedră, studenților). Și aceste ipostaze se conciliază bine una cu alta, alimentîndu-se reciproc. Dacă mai adaug că d-na Marta Petreu este și redactorul șef al unei foarte bune reviste clujene, Apostrof, pentru care se zbate să obțină, de vreo șapte-opt ani, subvenții (și le obține!), căpătăm portretul ideal al acestui remarcabil intelectual transilvan, deopotrivă poet și cugetător. Știu că are, în dubla ei ipostază, iluștri precursori. Dar nu mă pot reține
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
a extremei drepte. De aceea, tocmai, e binevenită învățata carte a d-nei Marta Petreu, care va rămîne, de acum încolo, un moment important în bibliografia temei. Marta Petreu, Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", Ed.Ianus, Biblioteca Apostrof
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
despre teatre care nu au cu ce să monteze noi spectacole, despre sponsorizări sistate, colaborări neplătite, proiecte abandonate... Cum nici România literară, vorba unui banc, nu se simte prea bine, Cronicarul îngrijorat a găsit reconfortante răspunsurile date la ancheta revistei APOSTROF (nr. 5) care aniversează 20 de ani de apariție lunară plus 150 de cărți editate prin strădania Martei Petreu. întrebarea la care am fost în mod special sensibili în împrejurările nefaste de azi este "la ce sînt bune revistele pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7237_a_8562]
-
va fi, în ciuda oricăror împotriviri ce poate vor veni vreodată, o zi de ne-uitat. Dimineață m-am apucat să citesc Uitarea, cartea lui George Banu, tradusă din franceză absolut superb de Anca Maniutiu și publicată la Cluj, la Bibliotecă Apostrof. Cartea mea nu are coperta întîi, așa încît intrarea în materie este directă, abruptă, neintermediată de nimic. O parte din text îmi era cunoscută exact de acum un an, de la premiera lui Mihai Maniutiu de la Teatrul Național din Cluj cu
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
d-na Marta Petreu supune cartea dnei Lavastine Uitarea fascismului, la care ne-am mai referit, unuia dintre cele mai minuțioase și avizate examene critice. Am prevăzut acest lucru, atunci cînd am semnalat, în paginile de față, o notă din APOSTROF care enumera titlurile cărților și studiilor românești despre tinerețea legionară a lui Eliade și Cioran. Lavastine, ți se pregătește ceva! Într-adevăr, dna Petreu vine acum cu observații foarte amănunțite și precise despre carte, unele compromițătopare, altele doar alarmante. Cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
veghe, 24 de ore din 24 Citatul referitor la cultul lui Eminescu este luat din-tr-un articol cu un titlu sugestiv: Poetul "împăiat". După 1989, Vitalie Ciobanu a scris și a publicat sute de articole, în România literară, 22, Dilema, Interval, Apostrof, Convorbiri literare și, bineînțeles, Contrafort. De doi ani este prezent, cu o tabletă săptămânală, și în România liberă. Toate publicațiile selecte îi găzduiesc cu încredere textele, remarcabile nu numai prin ținuta lor intelectuală, ci și printr-un patetism auster. Tânărul
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
de mai sus motivat de lectura plăcută oferită de cele 21 de povestiri ale lui Liviu Bleoca. Întrucît nu i-am citit celelalte cărți, Sindromul Belfast (Alfa Press, 1994), Collectio de scandalis (Paralela 45, 2001) sau Biblioteca de buzunar (Biblioteca Apostrof, 2001), acest volum de povestiri cu titlu înșelător, Erotikon, mi-a arătat dintr-odată un prozator foarte sigur pe scrisul lui, capabil să-ți stîrnească interesul de la primele fraze, în fine, un foarte bun autor de proză scurtă. Ca și
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
familie, ci după sonoritatea aparte a literelor de botez. E îndeajuns să spunem "Camil" ca să știm despre cine este vorba. Așa cum constata, pe bună dreptate, Ion Ianoși în volumul O istorie a filozofiei românești - în relația ei cu literatura (Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996), nimănui nu i-ar trece prin minte ca, vorbind despre Blaga, să spună "Lucian" și atît, sau, referindu-se la Călinescu, să scrie simplu "George". Iar scrupulul acesta onomastic nu vine dintr-o fățarnică politețe, ci din constarea
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
Editura Universal Dalsi) edifică asupra unei dispute care nu a fost numai de termeni și nici privitoare numai la Sebastian și Liiceanu. Dezbaterea despre Mihail Sebastian este reactivată în 2009, când apare cartea Martei Petreu Diavolul și ucenicul său (Editura Apostrof). Nu este în discuție acum numai Jurnalul, ci și publicistica lui Sebastian de la „Cuvântul”, adică din perioada în care legăturile dintre mentor și discipol („diavol” și „ucenic“) sunt cele mai strânse. Ce vrea să dovedească Marta Petreu - și reușește - este
Posteritatea lui Sebastian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3690_a_5015]
-
și înțelepciunea ei, despre darul irezistibil de a stîrni empatie. întregul grupaj dovedește că, atîta timp cît există în memoria celor ce au îndrăgit-o și în cîrțile pe care le-a scris, Irina Nicolau supraviețuiește. Început de an cu Apostrof Plăcut la lectură și foarte consistent numărul din ianuarie al revistei Apostrof. Nicolae Balotă, în dialog cu Vallasek Júlia, deplînge slaba comunicare dintre literații românî și cei maghiari: Ignorarea reciprocă este o tristă realitate. De altfel, îmi face impresia că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
dovedește că, atîta timp cît există în memoria celor ce au îndrăgit-o și în cîrțile pe care le-a scris, Irina Nicolau supraviețuiește. Început de an cu Apostrof Plăcut la lectură și foarte consistent numărul din ianuarie al revistei Apostrof. Nicolae Balotă, în dialog cu Vallasek Júlia, deplînge slaba comunicare dintre literații românî și cei maghiari: Ignorarea reciprocă este o tristă realitate. De altfel, îmi face impresia că, în zilele noastre, scriitori români și maghiari deopotrivă par să fie rodnici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8801_a_10126]
-
au simpatii marxiste: Dawkins, Gould și Weinberg, restul fiind fără amprentă ideologică. În fine, toți cei șase sunt atinși de o viziune apostrofică asupra lumii. Așa cum sînt cuvinte cărora le cade o literă, dispariție pe care o marcăm printr-un apostrof, tot astfel sunt gînditori din al căror orizont dispare o dimensiune a spiritului. Lor, pur și simplu, le cade un tipar de înțelegere, urmarea fiind un gol de interpretare pe care nu-l resimt ca pe o carență. Vederea lor
Vederea apostrofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4319_a_5644]
-
din sufragerie, plângând, dar nu în hohote, cum s-a spus, pentru că era o fire reținută, interiorizată...” De subliniat că acest număr al revistei din Timișoara este în întregime unul foarte bun, care se citește cu interes. Despre elemente Revista APOSTROF își invită colaboratorii să scrie „o reverie” despre unul dintre cele patru elemente primordiale din care credeau anticii că este făcută lumea: pământ, apă, aer, foc. Iată finalul răspunsului formulat de prozatorul Gheorghe Schwartz: „Pe tărâmul speranței, pământul (Gea) doar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
aceasta. Să-i fim recunoscători și să-l protejăm, la rândul nostru. Dar pe tărâmul speranței, pământul nu este decât receptaculul corpului material și locul unde am fost deportați după ce am fost exilați din aerul pur, din rai.” Ancheta revistei Apostrof este binevenită, căci are darul de a-i provoca pe scriitori, de a-i scoate din starea cotidiană, în care gândul le este, nu de puține ori, previzibil , „ațipit”, copleșit de clișee și de o anumită „cumințenie” care nu face
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4427_a_5752]
-
subțire de foi în gură. Pe coperta a patra, surpriză!, acelasi portret de tărănus român cu morgă de magnat american! Volumul ar putea fi atârnat pe pereți în locul carpetelor cu "Răpirea din Serai" aduse din Turcia. Dispariția spiritului critic Revista Apostrof a avut de la început toate calitățile, în afară de una: fermitatea spiritului critic. Subtilitatea eseurilor, valoarea documentara a "dosarelor" de istorie literară, frumusețea poemelor făceau și mai de neînțeles, prin comparație, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17785_a_19110]
-
foarte prezent, și aproape zilnic, în discuțiile pe care le-am avut despre Hamlet-ul lui, în invocările prietenilor foarte dragi, în telefoanele cu cei de la Teatrul Național din Cluj care-i duceau dorul, în cronica-scrisoare extraordinară a Martei Petreu din Apostrof, în strădania ei și a profesorului Ion Vartic de a publica un volum dedicat regizorului în biblioteca revistei, în visele surprinzătoare ale unora și altora, mai mult sau mai puțin apropiați. A dat roată prin mințile și sufletele noastre. Ne-
In memoriam Vlad Mugur: Toate drumurile duc la München by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15988_a_17313]
-
încurajat să publice (Mircea Eliade, de exemplu, îl aprecia ca prozator), a debutat cu proză abia în 1993 (Ferestre zidite, roman tradus în Franța, Germania, Olanda și Spania, unde a avut cronici favorabile). Volumul apărut anul trecut la editura " Biblioteca Apostrof" reunește povestiri scrise între 1941 și 1997, în aceste condiții unitatea volumului fiind uimitoare. Conexiunea cu Kafka este cea mai la îndemînă, dacă avem în vedere atît obsesia lui Alexandru Vona de a-și modifica la nesfîrșit textele, niciodată mulțumit
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
O carte cu întorsături de frază și de raționament neașteptate, pentru gusturi rafinate, a unui scriitor de la care așteptăm cu nerăbdare să mai scoată ceva din deja mediatizatul său sertar... Alexandru Vona - Misterioasa dispariție a orașului din cîmpie, Editura " Biblioteca Apostrof", Cluj, 2001
Misterioasa literatură din sertar by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14967_a_16292]
-
Voicu, B. Elvin, Andrei Oișteanu, Florințurcanu, Marta Petreu, Costel Safirman, Andrei Strihan, Leon Volovici, Virgil Duda, Liviu Rotman, Edward Kanterian și Paul Bailey. Nume cu rezonanță, majoritatea. Motiv suficient pentru ca volumul Mihail Sebastian. Dilemele identității (apărut nu demult la Editura Apostrof), care reunește intervențiile tuturor, să nu treacă neobservat. Comunicările sunt, și ele, interesante. Cel puțin șapte mi-au atras atenția prin faptul că sugerează, cum se spune astăzi, proiecte coerente de revizitare. Avem, în ele, ciornele unor cărți care s-
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
al autorului ei din perioada premergătoare acestei cărți. Relevante sunt cele 12 scrisori salvate "ca prin minune", adresate prietenului său Bucur }incu, originar tot din Rășinari, publicate și comentate de Ion Vartic într-un volum apărut în 1995, în Biblioteca Apostrof din Cluj-Napoca. Zbuciumul existențial din perioada tinereții a fost mărturisit de Emil Cioran în scrierea sa intitulată Mon Pays (}ara mea), datând de prin anii 1950, publicată mult mai târziu, în 1995, la Gallimar, cu un cuvânt înainte de Simone Boué
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
uimească pe toți cei care examinează literatura noastră. Ivită sub semnul unui miracol, cartea lui Dosoftei nu a lăsat din păcate urmași. Apărută în străinătate, bucurîndu-se apoi de o circulație restrînsă la mediul bisericesc și la un public specializat (vezi Apostrof-ul lui Miron Costin, singurul poet comparabil cît de cît cu Dosoftei, Apostrof inspirat de unele dintre cele mai celebre versuri dosofteiene), prima noastră mare operă poetică n-a fost urmată de alte încercări, nu a creat o tradiție semnificativă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
cartea lui Dosoftei nu a lăsat din păcate urmași. Apărută în străinătate, bucurîndu-se apoi de o circulație restrînsă la mediul bisericesc și la un public specializat (vezi Apostrof-ul lui Miron Costin, singurul poet comparabil cît de cît cu Dosoftei, Apostrof inspirat de unele dintre cele mai celebre versuri dosofteiene), prima noastră mare operă poetică n-a fost urmată de alte încercări, nu a creat o tradiție semnificativă. Ca și celelalte două scrieri literare importante ale literaturii noastre dinainte de secolul al
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
dând sensul "totuși" și rezultând o stare pe loc a sentimentului, un același al iubirii în luptă cu trecerea anilor (,mai mult", adică pentru fiecare an se adaugă ceva încât trecerea să fie compensată, timpul să stea în loc). Interesant este apostroful al doilea din versul 3. Cum se vede, în revistă este larg (cu spațiu; compară cu vr'o din versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]