1,225 matches
-
scăunelele, obiectele. Uneori își „lăsau rând” cu o zi-două înainte de sosirea mărfii, deseori plecau de cu noaptea la kilometri distanță în oraș, unde auziseră că „se bagă”. Își lăsau rând și își vedeau de ale lor, până când se anunța - cu aproximație - ora venirii mașinii. Atunci populația cozii începea să se strângă - urma încolonarea, regruparea, pregătirea pentru atac. Era o luptă surdă pentru fiecare centimetru de teren, aveau loc învăluiri abile, erau speculate toate momentele de neatenție și de slăbiciune ale celor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Falca lui Cain, București, 2001; Călugărul Filippo Lippi și călugărița Lucrezia Buti, București, 2001; Pușca lui Caragiale, București, 2002; Anglia, București, 2003. Repere bibliografice: Georgescu, Încercări, II, 171-175; Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
în estetică. Aspecte contemporane, pref. edit., Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Pierre Mertens, Agentul dublu, București, 2002 (în colaborare cu Maria Muthu). Repere bibliografice: Al. Dobrescu, „Orientări critice”, CL, 1972, 20; Dana Dumitriu, „Orientări critice”, RL, 1972, 40; Mircea Anghelescu, Ipoteză și aproximație, LCF, 1977, 10; Dumitru Micu, O coordonată a literaturii române?, CNT, 1977, 21; Marin Mincu, „Literatura română și spiritul sud-est european”, AFT, 1977, 9; Alexandru Duțu, La Littérature roumaine et l’esprit sud-est européen, REVR, 1977, 3; Valentin Tașcu, Despre
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
figura 2). în general, cu cât virajul de culoare este mai intens, cu atât elementul patologic este prezent în cantitate mai mare (astfel, proteinuria, hematuria, leucocituria sau glucozuria se determină semicantitativ cu +, ++, +++, ++++). Pentru alte elemente, virajul de culoare indică, cu aproximație, o anumită valoare (de ex. a pH-ului, densității urinare). în fine, unele elemente investigate de către ESU se exprimă ca prezent/absent (de exemplu nitriții). ESU poate fi determinat de către orice medic, în ambulator; atunci când există probe numeroase, se preferă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a rămas în Europa, devenind unul dintre primii fizicieni care au aplicat teoria cuantică în electrodinamica. Cea mai importantă lucrare a lui, scrisă împreună cu Max Born, a stat la baza unei teorii asupra comportamentului molecular, care avea să fie numită aproximația Born-Oppenheimer. Este interesant de remarcat faptul că Born l-a găsit pe tânărul Oppenheimer foarte arogant și antipatic. La întoarcerea în Statele Unite, în 1929, Oppenheimer avea reputația de a fi autoritatea supremă americană în materie de mecanica cuantică. A primit
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
modalităților de abordare științifică a operei”. Autorul o consideră necesară, întrucât estetica intuitivă, constituită prin negarea celei speculative și sistematice, întemeiată de filosofi, nu elucidează decât unele dintre problemele artei, de vreme ce judecata estimativă se poate bizui doar „pentru o primă aproximație” pe „intuiția și finețea exegetului”, pe când întemeierea ei riguroasă „nu se poate lipsi de cercetarea atentă, chiar de disecția operei cu ajutorul instrumentelor oferite de noile metode”. După studierea artei îndeosebi ca parte integrantă a culturii, în cartea Artă și civilizație
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
creată. În general, se admite că motivul mioritic își are originea în relațiile păstorești de transhumanță, fenomen caracteristic începuturilor orânduirii feudale. Unii cercetători consideră că nucleul a fost conceput în secolul al XVI-lea, alții indică o dată mai recentă, cu aproximație începutul secolului al XVIII-lea. Un indiciu asupra primei versiuni este dat de episodul judecării ciobanului, episod ce ar fi putut fi inspirat de anumite obiceiuri juridice străvechi, semnalate în Transilvania. Conform unui asemenea cod păstoresc, ciobanul acuzat că și-
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
să facă totul. Spre pildă și consolare, avem istoria lui Søren Kierkegaard (1813-1855) din Copenhaga primei jumătăți de veac XIX. Acest excentric teolog, cu o imensă operă, dar lipsit de catedră, cedase și el tentației jurnalisticii. Pentru că, printr-o piezișă aproximație geografică, Danemarca ar putea părea o Dobroge situată în vecinătatea Mării Nordului, am remarca modul cum la București, în același secol și numai câteva decenii mai târziu, Mihai Eminescu (1850-1889) își asuma și el riscul deriziunii. Făcând zilnic drumul spre Lipscani
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
consecințele iminente ale acestui proces trebuie gândite temeinic, discutând comportamente și decizii cu un impact adesea imprevizibil. Nici o „doctrină socială” nu s-ar putea dispensa de munca sociologilor care investighează comportamentul maselor pe termen scurt și mediu. Pentru a evita aproximațiile reductiviste, teologii au nevoie de referința la statistica nominală. În rubricile sociologiei, cifrele - oricât de reci - evocă uneori așteptări stringente. Rezultatele recensământului din anul 2002 prilejuiesc câteva spontane reflecții asupra prefacerilor religioase din țesutul social românesc al ultimului deceniu. Numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
convertire; abundă estetica politeții și arareori apare acribia discernământului; sunt rescrise incertitudinile fondatoare ale ereziei și este abandonată asceza reîntoarcerii la tradiție. Ecumenistul voiajor nu iubește vigilența și preferă în locul reacției spontane în conversație doar stereotipia, mimetismul, sloganul călduț sau aproximația stearpă. Ecumenismul se consumă adesea într-o foarte veselă atmosferă de sindrofie fără cauză - o perpetuă prefață la redactarea unor documente care anunță succesul eshatologic al imanenței. La ce bun, atunci, să mai așteptăm un sfârșit? Reîntoarcerea la izvoarele comune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
nu în relație cu generalul metafizic (care pentru istorici reprezintă „vagul”), ci cu individualitățile unice și perisabile ale istoriei. Fernand Braudel (1902-1985) a inspirat această deplasare a interesului către arhitectonica subsistemelor economice și culturale care compun o civilizație, preferând oricăror aproximații ideologice decupajul infinitezimal în arii precis determinate. Astfel s-au scris nenumărate monografii despre culturi regionale, cuprinzând un bogat index al vieții private a omului european, pulsând între angoase infernale și nostalgii paradisiace. Abundența studiilor specializate, relevante pentru specialiștii „de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
prestigiului enorm al metodei fizico-matematice, care a colonizat treptat întreg teritoriul științelor umaniste. Consecința imediată a acestei filozofii a fost identificarea „neînțelegerii” în interpretare cu „eroarea” de calcul. Pentru toți cei ieșiți din Aufklärung, neînțelegerea era direct omologată „viciului” de aproximație sau intenției maligne a subiectului cercetător. Mulți au nutrit speranța că „neînțelegerea” nu reprezintă decât un pasaj efemer în procesul gândirii hermeneutice. Proiectul mesianic al științei nu putea să sufere ideea că „neînțelegerea” va rămâne ingredientul esențial în aventura cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care va avea a se ocupa de Începători. Secretariatul acestei secții a fost Încredințat d-lui Geo Dumitrescu”. La scurtă vreme de la alegerea sa În fruntea secției „literatură tânără” Geo DUMITRESCU 19 denunță comoditatea, „entuziasmul facil”, „amabilitățile de salon”, „dulcile aproximații”, „Înaltele pasivități și indiferențe” etc. care domnesc În secțiile Societății Scriitorilor, care sunt Încă departe de „spiritul principialității clasei muncitoare” și de angajamentul prin care „scriitorii noștri și-au pus ferm condeiele lor În marele front (Ă) pentru construirea socialismului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literar, nu trebuie admis cu nici un chip să fie escamotat, negat de fapt. Acest rost trebuie lămurit cu oricâtă insistență tuturor membrilor secțiilor, el trebuie transferat Într-un principiu viu, Într-un obiectiv imediat, prezent fără Încetare. Trebuiesc lichidate dulcile aproximații și Înaltele pasivități și indiferențe, trebuiesc risipite nedumeririle, Îndoielile și perplexitățile multor oameni de bună credință care nu văd Încă limpede noimele propriilor lor prezențe În, deocamdată, scurtele și fugarele ședințe ale secțiilor. E adevărat, aceste secții n-au trecut
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu este posibilă independent de principiile a priori. Iar încercările de a pune în evidență o tensiune între aceste două afirmații nu par să fie convingătoare. Concepția lui Kant asupra legilor particulare ale naturii poate fi schițată, într-o primă aproximație, printr-o dublă delimitare față de o filosofie a naturii de tradiție carteziană sau wolffiană și față de punctul de vedere al acelor fizicieni care, urmându-l pe Newton, socoteau că ele pot fi derivate din observarea faptelor prin inducție. Kant a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Întîmplat - chiar dacă are un impact În plan energetic -, dar permite vindecării și iertării să ajungă În timpul respectiv, ceea ce va schimba, treptat, sentimentele dumneavoastră față de acel lucru. De exemplu, dacă ați avut o experiență dificilă sau traumatizantă și vă amintiți cu aproximație data, puteți folosi Simbolul Distal pentru a trimite Reiki către acel moment din trecut, cu scopul de a vindeca problema sau trauma. De multe ori, este de ajutor să aveți o fotografie a dumneavoastră din perioada În care a avut
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
și nici nu aveți o nici o poză, tehnica tot va funcționa, prin simpla numire a problemei și prin rugămintea ca Reiki să ajungă la acea cauză și să o vindece. 1. Descrieți amănunțit pe o hîrtie situația și data, cu aproximație (de exemplu, ruperea unei relații cînd aveați 20 de ani), și desenați sau imaginați-vă Simbolul Distal deasupra hîrtiei (și a fotografiei cu dumneavoastră la vîrsta respectivă, În cazul În care aveți una). Rostiți În minte mantra sacră de trei
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
avea nevoie de ajutorul energiei Reiki (cum ar fi un interviu pentru un loc de muncă, o intervenție stomatologică sau o Întîlnire de afaceri ce ar putea fi dificilă), scrieți pe o hîrtie cîteva cuvinte despre evenimentul respectiv, precum și, cu aproximație, data și ora acestuia. Urmați aceleași instrucțiuni ca În cazul anterior, simțind energia Reiki curgînd În viitor pentru a vă aștepta acolo. Puteți, de asemenea, să vă imaginați că puneți energia Reiki Într-un recipient, pentru a o putea folosi
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
e plin de sugestii: impersonation. Pe parcursul a două sute șaptezeci de pagini, el trebuia să devină o altă persoană. Ceea ce, indiferent de reproșurile criticii, Robert B. Parker a reușit cu brio. Titlul cărții - a cărui variantă românească ar putea fi, cu aproximație, Visul, doar visul - provine din celebrul monolog al lui Hamlet, actul III, scena 1: To die, to sleep;/ To sleep: perchance to dream:/ ay, there’s the rub;/ For in that sleep of death what dreams may come („Să mori
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Critice, I, 87-89, II, 15-22; Philippide, Considerații, I, 106-112; Pavel Bellu, Blaga în marea trecere, București, 1970; Mariana Șora, Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga, București, 1970; Negoițescu, Însemnări, 67-82; Paleologu, Spiritul, 73-94; Balotă, Labirint, 315-317; Drăgan, Aproximații, 171-176; Zaciu, Glose, 77-95; Negoițescu, Lampa, 11-14; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 64-92; Marin Bucur, Lucian Blaga. Dor și eternitate, București, 1971; Nicoletta Corteanu-Loffredo, Profili di estetica europea, Roma, 1971, 13-91; Ulici, Recurs, 59-68; Manolescu, Teme, I, 58-60, II, 74-77, 100-102
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
izbuteau să smulgă orice calomnii, se liniști și se hotărâ să se apere până la capăt. Atunci pricepu, ascultându-l pe judecător, că acesta n-avea habar de nimic în ceea ce-l privea pe el, că nu-și imagina, nici măcar cu aproximație, unde se găsea Dolșanka și din ce anume trăiau locuitorii ei, și că nu dispunea în realitate de nici un dosar. Doar vreo zece pagini pe care trebuia să le susțină prin răspunsurile acuzatului, spre a face din el, cât mai
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
rândul său, orice acționare pentru dezvoltarea calităților motrice, realizată prin deprinderi și/sau priceperi motrice, influențează consolidarea acestor deprinderi și/sau priceperi motrice. Deci, sunt „priorități" și,,efecte secundare" pe care nu trebuie să le încurcăm. În efectuarea oricărui (cu aproximație) act motric (și mai ales exercițiu fizic) sunt implicate toate calitățile motrice de bază, cu pondere diferită. Sunt și unele exerciții fizice,,pure" (numai de forță sau numai de viteză, etc.). Acționarea specială asupra educării unei calități motrice implică și
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și învățării naturale, susține necesitatea unui curriculum construit pe baza nevoilor și intereselor copilului și pornind de la experiențe naturale, specifice vieții cotidiene. La rândul său, J.Fr. Herbart (1776-1841) vorbește deja despre necesitatea „corelării materiilor”. Cu toate acestea, perioada cuprinsă cu aproximație între 1875 și 1910 (cf. Klein, 2001) a fost una a disciplinării curriculumului, a structurării și organizării acestuia după criteriul disciplinelor care se aflau, la rândul lor, în plin proces de consolidare, dezvoltare sau configurare. Acest proces este foarte vizibil
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
1977; Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, București, 1981. Traduceri: Pablo Neruda, Gloria și moartea lui Joaquin Murieta, București, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu). Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 78-84, II, 84-89; Piru, Panorama, 196; Sorianu, Glose, 117-120; Drăgan, Aproximații, 196-200; Perpessicius, Lecturi, 27-31, 294-298; Călinescu, Literatura, 183-185; Ciobanu, Panoramic, 44-51; Ciobanu, Incursiuni, 93-97; Piru, Poezia, I, 324-329; Laurențiu, Eseuri, 49-55; Cândroveanu, Poeți, 38-43; Lit. rom. cont., I, 222-227; Cândroveanu, Printre poeți, 34-39; Alexandru Balaci, Cuvânt despre Ion Bănuță, LCF
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Scrisori din provincia de Sud-Est sau O bătălie cu povestiri, București, 1994; Un regat imaginar, București, 1997; Elegii la sfârșit de secol, București, 1999. Repere bibliografice: Ardeleanu, Însemnări, 167-176; Negoițescu, Scriitori, 483-486; Oprea, Mișcarea, 197-204; Mincu, Critice, I, 112-115; Drăgan, Aproximații, 201-210; Dimisianu, Prozatori, 70-78; Raicu, Structuri, 277-282; Iorgulescu, Rondul, 132-142; Cristea, Domeniul, 196-201; Balotă, Universul, 130-143; Dimisianu, Nouă prozatori, 7-23; Ungureanu, Proză, 147-156; Ștefănescu, Preludiu, 168-173; Vlad, Lectura, 236-241; Ardeleanu, Mențiuni, 137-141; Simion, Scriitori, I, 598-615; Regman, Explorări, 159-168, 284-294
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]