702 matches
-
privesc și azi a lor valsare, Cu fiecare frunză eu mai sper Să-ți prind imaculata transformare Din frunză-n fulg de nea... ori înger Căprar Florin ... Citește mai mult Admir acum tabloul toamnei tale,O strălucire ești în fondul arămiu,Te-ai stins ușor cu-a florilor petaleSi-ai renăscut în dânsul frunzelor, târziu.E-un vals al frunzelor spre seară,Ce-n zborul lin îmi bat încet la geam,Un vals ce îl dansăm odinioară,Cândva, cănd...frunze mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
plânge frunzele căzute, Pictate cu aramă și cu aur, Când sufletul umil, pe nevăzute, Ar vrea să se înalțe-n glas de graur. Misterioasă, toamna se ferește De vânturile rele și hoinare; Speranța, însă, tot mai tare crește, Găsind în arămiu o alinare. Și suflet și speranță - împreună Se vindecă-n ideile profunde, Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde În rime și în fraze-ntortocheate Și în al toamnei arămiu lințoliu, Întins, ușor, pe versuri deocheate Ce
RUGINIUL TOAMNEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379604_a_380933]
-
însă, tot mai tare crește, Găsind în arămiu o alinare. Și suflet și speranță - împreună Se vindecă-n ideile profunde, Mai răbdătoare-n razele de lună... Lumina gândului mereu pătrunde În rime și în fraze-ntortocheate Și în al toamnei arămiu lințoliu, Întins, ușor, pe versuri deocheate Ce suferă, fiind mereu în doliu. Durerile crescute-n suflet - arse De ruginiul toamnei ce suspină, Spre mine și spre lume sunt întoarse, Dar mă conduc, mereu, către lumină. Referință Bibliografică: Ruginiul toamnei / Curelciuc
RUGINIUL TOAMNEI de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379604_a_380933]
-
păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 ... Citește mai mult MIROSUL TOAMNEIDin vârful dealuluiApusul arde-n flăcăriNori de păsări.De sub cărbunii aprinșiAmurgul suflă aripi-frunze -Culori în transhumanță...Agonizând, pâlpâie vara,Respiră aurul gutuilor,Îngreunând povaraIubirilor spre Paradis.Cad peste
ELISABETA IOSIF [Corola-blog/BlogPost/380917_a_382246]
-
-n vecie, ușor, mă strecor, În râs ștrengăresc și-n priviri de copii. Septembrie-acesta îmi plouă-n senin Și-un gând îmi înalță privirea-nspre cer, Un nor, dintr-odată, de lacrimi preaplin, Împrăștie-n grabă-amintiri în eter. Septembrie-acesta cu gust arămiu, Din toamnă în toamnă m-ajută să trec Prin porțile-acelea de timp și eu știu Că-i tot mai aproape-anotimpul să plec. Referință Bibliografică: SEPTEMBRIE-ACESTA... Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2074, Anul VI, 04 septembrie 2016. Drepturi
SEPTEMBRIE-ACESTA... de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381134_a_382463]
-
LUMII! ...De la zăpadă spre firul cel de iarbă, Întreabă- mă, copile, încet și fără grabă... În care veșnicii pământul nu răsare, Copilării pe unde mai are omul oare?" - În ochii tăi, copile, se nasc copilării, Frumoșii ochi sclipesc cu raze arămii, Să fim prieteni buni, copile înțelept, Si sfaturile bune primește-le complet. Copilăria e acolo unde- i mângâiere, Și dragoste de viață, si soare, si cădere, Iar tu sămânță infinitului îmi ești, Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
interior. Așezate în rame de aur, Sentimentele Au oprit timpul. Ce frumos... Am uitat să mai plec. GÂNDURI Înfloresc în fiecare clipă în interiorul meu albastru gânduri roșii, galbene și violet. Curând voi culege roadele lor, în coșurile verzi ale credinței. ARĂMIU Desculța pășesc Prin pădurea arămie a vieții. Fiecare copac este un profund sentiment sau o dulce-amintire. Păsările-gânduri zboară spre cerul albastru al ființei tale. RECEPTARE Scrisorile-gânduri albe, au fost aduse de postașul iluziilor și așezate cu grijă, în cutia verde
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
aur, Sentimentele Au oprit timpul. Ce frumos... Am uitat să mai plec. GÂNDURI Înfloresc în fiecare clipă în interiorul meu albastru gânduri roșii, galbene și violet. Curând voi culege roadele lor, în coșurile verzi ale credinței. ARĂMIU Desculța pășesc Prin pădurea arămie a vieții. Fiecare copac este un profund sentiment sau o dulce-amintire. Păsările-gânduri zboară spre cerul albastru al ființei tale. RECEPTARE Scrisorile-gânduri albe, au fost aduse de postașul iluziilor și așezate cu grijă, în cutia verde a speranței. -------------------------------------- OPREA Cristina, Artist
PICTURI LIRICE de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381461_a_382790]
-
LUMII! ...De la zăpadă spre firul cel de iarbă, Întreabă- mă, copile, încet și fără grabă... În care veșnicii pământul nu răsare, Copilării pe unde mai are omul oare?" - În ochii tăi, copile, se nasc copilării, Frumoșii ochi sclipesc cu raze arămii, Să fim prieteni buni, copile înțelept, Și sfaturile bune primește-le complet. Copilăria e acolo unde- i mângâiere, Și dragoste de viață, si soare, si cădere, Iar tu sămânță infinitului îmi ești, Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
LUMII!...De la zăpadă spre firul cel de iarbă,Întreabă- mă, copile, încet și fără grabă..." În care veșnicii pământul nu răsare,Copilării pe unde mai are omul oare?"- În ochii tăi, copile, se nasc copilării, Frumoșii ochi sclipesc cu raze arămii,Să fim prieteni buni, copile înțelept,Si sfaturile bune primește-le complet.Copilaria e acolo unde- i mângâiere,Și dragoste de viață, si soare, si cădere,Iar tu sămânță infinitului îmi ești,Te- am răsădit în inimă, să-mi încolțești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > IEDERA Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iedera... Broboane de iedera curată, arămie, Acoperă al casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil, În care prințul, călare
IEDERA de DANIA BADEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380868_a_382197]
-
păsări. De sub cărbunii aprinși Amurgul suflă aripi-frunze - Culori în transhumanță... Agonizând, pâlpâie vara, Respiră aurul gutuilor, Îngreunând povara Iubirilor spre Paradis. Cad peste auriul frunzelor Culori de un roșu nepermis De ultima speranță... Numai...numai crizantema Este sub domnia faldurilor Arămii! Miroase a toamnă... Elisabeta IOSIF 25 noiembrie, 2014 Referință Bibliografică: ELISABETA IOSIF / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2096, Anul VI, 26 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380909_a_382238]
-
Garcia Lorca (în „Romancero gitano”): Ca un fur de iubire am să vin într-o noapte Și-am să-ți gust cu căldură sărutările toate; Și-am să-ți fur, să-mi sting pofta de cireșe pietroase, Fructul buzelor tale arămii și gustoase; Te-aș lega cu iubire și ți-aș trimite sărutul Să-ți cucerească obrajii, urechile, gâtul... Ți-aș atinge, ca orbii, pielea caldă și fină, Să-ți descopăr cu palma trupul de violină. Sânii încinși de doruri, pe
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
ajung." La Joie de vivre" nu- i doar un titlu de carte,E o trăire ce- ncepe, pe țărm, în amurg...... XXIX. IEDERA, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1937 din 20 aprilie 2016. Iedera... Broboane de iedera curată, arămie, Acoperă al casei chip îmbujorat, timid Și urcă tandru, străbătând, de la chindie Până în zori, pereții groși că pe un zid, Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil, În care prințul, călare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
știe de poate spune clipei" este"! Așa că neclintita, versatila, iedera tot crește Și se întinde peste casă, pește sentimente, Ea singură, stăpâna peste cadru înflorește Și simte dorul mut, dezamăgirea, astăzi, desuete. Citește mai mult Iedera...Broboane de iedera curată, arămie,Acoperă al casei chip îmbujorat, timidși urca tandru, străbătând, de la chindiePână în zori, pereții groși că pe un zid,Escaladând cu mantia de- un verde -roșu ireal, Decor plăcut în actul doi al unui vodevil,În care prințul, călare pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
o singură pâine. Și nu veți putea. Nu veți putea. Nu veți putea. A-i mai da Ce vă cere toată dragostea sa. Toate bunătățile lumii le am. Sufletul meu este atât de bogat. CÂNTECUL RĂTĂCITORULUI A început și școală, arămiu - Și dintr-o dată, tot ce a fost viu, Ca aspirat de-un vânt paradisiac, A dispărut, lăsând pustiu, în parc - Câte-un bătrân, arar câte-un matur, Câte-un căruț, cu o bunică-n jur, Câte un chioșc, și el
CÂNTECELE JIANULUI (1) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374409_a_375738]
-
pe dinainte Doar cu ochii toate-n sus Vreau cu adâncă dibăcie Să le leg cu ochii-n vânt Un tezaur ea să fie Sub acest unic cuvânt Ca o candelă să fie Dup-un gingaș asfințit Pe-o cărare arămie Pentru ochiul obosit 29 MAI 2017 balcon cluj Referință Bibliografică: Cunună peste lamele de vânt / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2341, Anul VII, 29 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CUNUNĂ PESTE LAMELE DE VÂNT de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374460_a_375789]
-
Culoarea lacrimei se schimbă din verde-smarald în turcoaz. Când pun a ochilor risipă în voie-bună sau necaz. Și-mi arde inimă amară, precum văpaia soarelui în zilele fierbinți de vară. Pe calea nenorocului. După culoarea copacilor se schimbă-n tonuri arămii. Când suflet lăcrimează de dor, e-n rubiniul inimii. Gri e-n dorințe neșoptite, de lacrima sufletului. Iar de gânduri nerostite, e-n ceața orizontului. E culoarea surâsului, când lacrima-i de fericire. Sau e a întunericului, când nu-i
CULOAREA LACRIMEI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374587_a_375916]
-
zăbrelele-nchisorii, Ochi de sticlă fac prăpăd, împietrindu-mă-n fiorii Prea udați de lacrimi false și de false simțăminte - Inimi seci, secate, stoarse din pantera de cuvinte. O coroană de hartie șade-n frunți de semidocți Și din sceptru, arămie, se ivește, că din nopți, O paradă închinata zeului postmodernist, Clevetind că-i demodata haină bietului artist. „Cât de verde este iarbă?!” povestesc cei care n-au Sentimentele iubirii... La nimicuri se dedau. Cu privirea în pământ, calc tăcută, pas
SE BALANSA PANTERA de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373589_a_374918]
-
povârniș Păstrăvăria cea regală Ți-oferă o hrană frugală. Sus în amonte de urci Poți drumurile să le-ncurci Sălbăticia te uimește, Soarele dulce te încălzește. Codrul e o nebunie, un vis, Simți că te-afunzi în Paradis, Verdele-n arămiu se contopește, Pe creste neaua strălucește. Totu-i de vis, de nedescris, Te rătăcești în luminiș. Cerbul, mistrețul întâlnești, Pe Martinică din povești. Te lași purtat în nesimțire, Ești uimit și beat de fericire. Ai vrea să te întorci napoi
VALEA AZUGAI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373631_a_374960]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > TOAMNA CU CHIP DE FEMEIE Autor: Ștefania Petrov Publicat în: Ediția nr. 2080 din 10 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Azi toamna e stăpână peste timp, Are întreg pământul la picioare, În arămiu a îmbrăcat un anotimp Și ploi de frunze scutură în soare. Este și prietenă cu norii reci, Ce toarnă brumă peste trandafiri, Iubește chiar și vânturile seci, Ce îi stârnesc furtuni prin amintiri. Curcubeu de culori și eleganță, Toamna deține
TOAMNA CU CHIP DE FEMEIE de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371384_a_372713]
-
pe câmpuri iarbă roade din apusuri și semne se tocmesc pe la ferești viața fuge că o zână îmbracă-te în falduri s-o privești apoi coboară scară ei pe după uși și numără prin porți copacii răzvrătiți pe cei din urmă arămiii duși Referință Bibliografica: PASTELURI DIN CRENELURI 5 / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2052, Anul VI, 13 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PASTELURI DIN CRENELURI 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373963_a_375292]
-
Acasa > Literatura > Proza > ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2052 din 13 august 2016 Toate Articolele Autorului De dincolo de undele verzi arămii ale pădurii se înflăcărează orizontul. Soarele deschide larg ferestrele castelului său de dincolo de tăriile cerului, lăsând să se scalde în baia de smarald a ierbii stropite de rouă primele-i raze abia trezite din toropeala somnului. Se zbenguiesc razele scânteind
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
Ei, dar flăcăul nu avea ochi pentru ea. Plecă la treburile lui ca și cum fata nu ar fi fost nimic mai mult decât o mătură uitată după ușă. Mare lucru și acesta, pentru că Măriuța era o mândrețe de fată, cu cosițe arămii groase cât pumnul și ochi verzi, pătrunzători, care îți puteau fura sufletul pe loc dacă erai un flăcău ca oricare altul. Săndruțu însă nu era un flăcău ca oricare altul, dar cine să știe că Vâlva Băii pusese stăpânire pe
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
îi zări pe miner și pe fiul său teferi și nevătămați, privind-o din locul în care, nu demult se ridicase baia părăsită. Fata îi zâmbi fericită flăcăului, iar acesta își dărui ei de bunăvoie sufletul, descoperind că niște cosițe arămii și niște ochi verzi iscoditori aveau mult mai mult farmec decât părul de aur și ochii de diamant. Înainte de a încăleca pe-o șa, v-aș mai spune ceva. Când se întâlni din nou Săndruțu Oiții cu cei doi flăcăi
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]