438 matches
-
mai, de la ora 19, la Colegiul „I. Vidu“, harpa neîntrecutului maestru Ion Ivan Roncea va picura sonorități rafinate din „Codex Caioni“ de Ioan Căianu, „Dansuri vechi din Transilvania“ de Ferenc Farkas, preludii de George Enescu și Carmen Petra Basacopol, „Primul Arabesc“ de Claude Debussy sau „Sonată“ de Mateo Albeniz. Din Germania vin soliștii recitalului programat luni, 16 mai, la ora 19, în aceeași sală: violonistul Tomasz Tomaszewsky și violoncelistul Cătălin Ilea vor interpreta creații de Maurice Ravel, Zoltan Kodaly și Ermano
Agenda2005-20-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283681_a_285010]
-
brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective. 1.4. Restaurantul cu program artistic este o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
decît despre ritmurile încărcate de lumină ale unui panou care se revarsă dincolo de orice margine a propriei sale corporalități ori despre țesătura barocă, ea însăși un fel de capcană a privirii mult mai posesivă decît o pînză de păianjen, din arabescurile unei ornamentici inextricabile și nepămîntene. Cînd tocmai era pe cale să găsesc o ieșire salvatoare și confortabilă din această situație aparent fără ieșire, adică pur și simplu să reiau textul mai vechi și să mărturisesc sincer că nu am acum la
Silviu Oravitzan sau o poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6831_a_8156]
-
cu puțin înainte și după război.“ (p. 366) Gâlmele acestea de frază dulceagă căreia îi lipsește direcția unui gând dau grosul foiletonului. Papadima nu are concizie în expresie și nici concentrare în gând, de aici senzația că se înconjoară de arabescuri lexicale care au asupra cititorului un efect soporific: o plictiseală lucie pe care nici o tresărire de gând nu vine s-o întrerupă. Sub unghiul moliciunii verbale, Papadima seamănă izbitor cu Perpessicius, a cărei epică merge în volute lungi și flasce
Critica în foileton by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4839_a_6164]
-
ordonare, de refulare a oricărei particule de aleatoriu duce la o presiune lăuntrică greu de suportat. Calofilia veselă se întunecă brusc. Materia existențială izbucnește la un moment dat sub chipul unei explozii ce face țăndări prețiozitățile atît de grijuliu ticluite, arabescurile savante, incantațiile unui limbaj ce se voia proiectat în absolut datorită unei mecanici infailibile. Intempestiv și nu tocmai, poetul-eseist declară că dorește a produce un zgomot al pierzaniei proprii („pierzîndu-mă, din mîini, pe mine însumi cu literatura mea cu tot
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
la manipularea de lux din campaniile electorale. Ea se numește, colorat, ,,creare de imagine": fotografie exotică pe sub palmieri a unor performanțe rahitice. Se înlocuiește atenția zumzăitoare - nici ea foarte selectivă - pentru discursul de balcon cu căscatul mut al gurii la arabescurile în aer ale covoarelor zburătoare. Sunt copiate fără simț designuri occidentale și sunt consultați cu ora specialiști străini, subliniată fiind finalmente doar ideea importului exorbitant al psihologiei pe un teritoriu arid și într-o rețetă săracă, mercenară. Această inadecvare de
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
de oțel a firului țesut de arahnide. 8 Cf. Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, 1995, vol. 3, literele P-Z. 9 "E destulă metafizica în a nu gîndi la nimic" crede poetul lusitan Alberto Caeiro. 10 Vocabulele "caleidoscop" și "arabescuri" ("vedenii arăpești"), tratate (al)chimic corespunzător, vor precipita, ipso facto, o artă poetica. 11 Într-un moment de empatie, J'ai ri, me voilà désarmé(e)!
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
și mi-a povestit ceva. La un moment dat povestea lui s-a isprăvit, și atunci a plecat. I.M.: Și acum, Albert, cum vezi, privind în urmă, toată povestea ta, configurația ei, care e ca un desen, ca un misterios arabesc? A.V.: Am ajuns la un acord foarte particular între mine și cel care a scris romanul. Consider qu'il y a une parenté de noms. Adică numele celui care a scris cartea mai există și acum. Dar cel care
Cealaltă voce by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Imaginative/12335_a_13660]
-
Arabesc de toamnă Elena Marin Alexe Pe unde umbli, toamno, mesteacănul doinește Și plânge pe răcoarea ce tremură-n amurg. La margine de lume, cântată românește, Sau în adânc de suflet, când lacrimile curg. Ce taină te-nconjoară și îți îmbrățișează
Arabesc de toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83227_a_84552]
-
aurii? Te caut cu privirea, de lacrimi răscolită, În frunza ce coboară, e semn c-ai să revii. Oprește-ți alergarea, rămâi măcar o clipă, Să îți ating hlamida din foc mistuitor, Când mii de candelabre stelare se-nfiripă Pe arabescul nopții, te cheamă al meu dor. De aș cuprinde-n palme misterul ce te-ndeamnă, Să vii învolburată pe dealuri și câmpii, Aș aduna tot harul din timpul tău ce-nseamnă Adâncă mulțumire în nopțile târzii.
Arabesc de toamn? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83227_a_84552]
-
În așteptarea ploii - albastrele-nflorite printre mărăcini Gâze în zig-zag pe asfaltul fierbinte - umbra nicăieri Legănate-n vânt pictează cerul în mov - flori de tuia Merele în pârg - curcanul se înfoaie de-atâta roșu Două crăițe fremătând involte-n rond - arabesc floral Pe nisipul ud scoici, copii și pescăruși - orchestra mării Scoicile goale legănate de valuri - ultimul tangou Vuietul mării - printre valuri mă întrec cu pescărușii Lăstuni atingând cu aripile marea - călduri de august În miezul roșu gustul pământului negru - atât
Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
mână în mână. Pentru ea s-au tras focuri de armă, chiar se vorbea de o sinucidere. Cu siluetă de amforă vie care, din creștet până în vârful degetelor, unduia sub priviri, cu chip din rotunzimi desăvârșite și urechiușe lucrate în arabesc, cu frăgezimea pielii care trezea irezistibil pofta masculilor în uniformă, cum să nu se întâmple atâtea ? Târgul era mediocru iar fata avea altă vocație decât tihnita viață a groasei burghezii. Fiind mai realizată decât cei din jur, ființa aceea era
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
cu o carte despre Eminescu. Aproape sexagenar, m-am lăsat sedus de Caragiale. De ce? Fiindcă scrisorile lui din Berlin sunt cea mai suculentă, complicată, excitantă, pe scurt: cea mai ispititoare imagine a îmbătrânirii din literatura noastră. Cu infinit mai multe arabescuri și capcane decât în cazul unor Ion Ghica, Alecsandri, Delavrancea, Vlahuță, Odobescu, Blaga... Și mai tulburător drăcoasă decât la Ion D. Sârbu. După eseurile dedicate epistolarului eminescian și celui cioranian, cutreierul hipnotic printre scrisorile unui Caragiale complexat de sărăcie și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
al textelor care compun această carte e un cititor plin de răbdare, care-și poate permite zăbava de a descifra semnificații niciodată servite de-a dreptul, un hedonist care se poate bucura în liniște și încet de o mulțime de arabescuri și ciudățenii crescute, totuși, din solul purei realități. Și, de asemenea, un cititor care nu se lasă ușor intimidat, pentru că există un fel de cod secret al acestor texte, niște reguli ale unui joc intelectualist, extrem de livresc de multe ori
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
lasă urme în memoria cititorului, cauza stînd în neputința de a-i frapa mintea printr-o tensiune vitală. De aceea, cuvintele lui Creția au rigoare și n-au vigoare, lipsindu-le mocnirea lăuntrică. Proza lui este ca un mileu cu arabescuri dese și enumerări multe, pe care le admiri pentru finețea țesăturii, dar pe care le uiți de cum ai închis cartea. E o eseistică de gingășie și rafinament, dar fără zvîcnet și fără încordare. Îi lipsește agresivitatea, imboldul de frondă, urmarea
Un stoic elegant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5519_a_6844]
-
al Simonei Popescu (pentru a evocă o metaforă care îi este dragă) vede și revede aceleași imagini-obsesii în jurul cărora își construiește un discurs ce poate părea manierist și reflectînd o constantă preocupare pentru propria persoană. Vei privi însă imediat altfel "arabescurile' acestui discurs odată ce vei înțelege că pentru Simona Popescu viață și scrisul se unesc pînă la identificare în una și aceeași structură a devenirii. Aceasta se concretizează treptat într-un model spiralat care își urmează cursul la infinit, odată cu succesiunea
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
eseuri, pentru Simona Popescu experiență personală coincide cu cea poetica și cea individuală, împletindu-se toate într-o structură care exprimă ființă în întregul sau. Scriitoarea deține în exclusivitate "patentul" acestei "structuri" ce recuperează toate identitățile succesive că într-un "arabesc" care repeta aceleași teme-obsesii, reinterpretate însă pe paliere diferite ce corespund diferitelor vîrste: corsi e ricorsi - spirală existenței/ textului (volubilis?) trece prin aceleași locuri, dar de fiecare dată la alt nivel. La rîndul lor, "exuviile" - altă metaforă prin care scriitoarea
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
vârstnică, obosită în contururile feței, în vreme ce a doua era o fată ca de optsprezece ani, ovală la față, specific ochioasă, cu buze cărnoase armenești. Pe o masă ședea trântită o râșniță turcească de cafea, cilindroidală, foarte ornamentată și ea cu arabescuri. De asemeni, pe mensola de sub oglindă se îngrămădeau ca într-o vitrină vreo douăzeci de sfeșnice de argint, de toate dimensiunile. Pe o ladă de formă italiană (o cassapanca sculptată cu flori și capete de îngeri) se ridica un vraf
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu trestie, pe care vara albinele sălbatice le umpleau cu o miere neagră. Deasupra se ridica hornul, prin care ieșea fumul de la nuielele mai mereu umede, pline de omizi și păianjeni. În cuptor, cu fața arzîndu-i de la foc și privind arabescurile fumului în dungile de lumină, Maria se simțea ca într-un pântec rotunjit, tandru, în jurul ei. Mirosea a mămăligă și-a tocăniță de-ți lăsa gura apă. Tocmai mesteca-n mămăligă când auzi câinele, pe Roșu, lătrând ca un apucat
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Și când, într-o seară de primăvară-vară-toamnă-iarnă (pierdusem, dacă-l avusesem vreodată, șirul zilelor și-al anotimpurilor) m-am găsit blocată la ultimul etaj al liftului, cu lumina brusc întreruptă și cu un miros de frică plutind difuz împrejur ca arabescul unui fum de țigară, am știut deodată că ora mea astrală sosise. Sirenele urlau afară asurzitor, părea că puteai s-auzi, printr-un simț metafizic, motoarele bombardierelor ce se apropiau, și curând începură cutremurele și exploziile, ca într-o furtună
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
seamă în densitate, în complexitate, în întortochiere, asemenea embrionului care, din foițe și tuburi, creează în cele din urmă pachetul de organe moi impregnate de Duhul Sfânt. La sfârșitul a câteva săptămâni, un mare cub de pluș moale, înțesat de arabescuri, curcubee, aurore polare ocupa aproape în întregime odaia noastră. Patul îl ridicaseră părinții la perete și dormiserăm iarăși toți trei la mine în cămăruță. Până când s-a prăbușit și patul ăsta cu noi, la fel ca și cel din Silistra
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
gălbuie. Dacă-ți înfundai mâna până la umăr, simțeai pielițe și organe umede, pulsând, retrăgîndu-se și vărsîndu-ți pe piele secreții vezicante, așa încît trebuia să ți-o tragi imediat înapoi, ca de pe-o plită încinsă. Un fel de tatuaje, aidoma arabescurilor șterse de pe covor, ne rămâneau apoi pe brațe, se cicatrizau, se resorbeau și-n cele din urmă lăsau pe piele doar un fel de mireasmă de sevă crudă. Dar mama nu s-a mulțumit doar cu atât. Într-o dimineață
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe de altă parte tata a cărui simplă prezență impunea un respect desăvârșit. În 1969 am mers în clasa I și-am fost primul copil din școală, grație iscusinței mamei, care a introdus modelul manșetelor brodate, ulterior dantelate asemenea unor „arabescuri” migăloase și extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
pe de altă parte tata a cărui simplă prezență impunea un respect desăvârșit. În 1969 am mers în clasa I și-am fost primul copil din școală, grație iscusinței mamei, care a introdus modelul manșetelor brodate, ulterior dantelate asemenea unor „arabescuri” migăloase și extrem de rafinate. La noi totul era „accesat” de mână, fața de bancă avea monograma noastră și o broderie centrală ce reliefa un buchet de lăcrămioare. Halatul de laborator avea marginea lucrată într-o dantelă vaporoasă, traista de la atelier
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Radu a fost de la Început fascinat de un set de pahare de Bacara pe care Cella le moștenise de la bunicii ei. Superbe, Într-adevăr, prin austeritatea delicată a formei și a desenului. Niște tuburi cilindrice de cristal subțire, cu broderia arabescului fin Încrustată, pe două rânduri, la o treime de buza paharului. A fost și singurul dintre musafiri care a dat, instantaneu, glas gratitudinii și a rămas fixat În contemplarea transparenței care permitea luminii să ia forma perfectă a frumuseții. Admirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]