434 matches
-
brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.), servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective. 1.4. Restaurantul cu program artistic este o
NORME METODOLOGICE din 28 iunie 2002 (*actualizate*) privind clasificarea structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144041_a_145370]
-
brut sau prelucrat), cărămidă, trestie, stuf, rachița etc. Ospătarii au uniformă confecționata în concordanță cu specificul unității (costume de daci, de români, ciobănești etc.). 1.3.3. Restaurantul cu specific național pune în valoare tradițiile culinare ale unor națiuni (chinezesc, arabesc, mexican etc.) servind o gamă diversificata de preparate culinare, băuturi alcoolice și nealcoolice specifice. Ambianța interioară și exterioară a saloanelor, programul muzical, uniformele personalului de servire și celelalte sunt specifice țării respective. 1.4. Braseria asigura în tot cursul zilei
ORDIN nr. 56 din 27 iunie 1995 pentru aprobarea Normelor metodologice şi a criteriilor privind clasificarea pe stele şi categorii a structurilor de primire turistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige, cu precizia și delicatețea liniilor ce conturează realitățile vieții cotidiene, printr-o remarcabilă esențializare a expresiei. Debussy se pronunță în sensul aprecierii arabescului, ca element definitoriu al reprezentărilor, prin excelență, decorative. El insistă asupra sublinierii funcției vitale cu care este investită curba liniei melodice în contextul declanșării stării emoționale. Astfel, elementul ornamental va fi absolvit de orice semnificație plastică, existând prin caracterul său
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Viñes, Estampes vor aduce confirmarea reorientării spre noi mijloace de expresie ale limbajului muzical, dar și redimensionarea orizonturilor universului său estetic. Marcat de virtuozitatea artei japoneze, Debussy dă glas unei noi concepții ornamentale de structurare a discursului, reflectată în natura arabescurilor decorative și rafinate ale Pagodelor, figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
figurațiile de chitară ale Serii în Grenada cu ritmul său languros de habaneră, precum și în motivele stilizate ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste ipostaze sonore vor prelua arabescul, ca element esențial al naturii sale prin excelență decorative. De altfel, aprecierea lui Debussy pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach o descoperim într-unul dintre articolele sale, în care ne apare subliniată cu insistență funcția vitală ce o îndeplinește
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale liniilor sinuoase din Grădini sub ploaie. Ca o consecință firească a procesului de asimilare a artei extremorientale, aceste ipostaze sonore vor prelua arabescul, ca element esențial al naturii sale prin excelență decorative. De altfel, aprecierea lui Debussy pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach o descoperim într-unul dintre articolele sale, în care ne apare subliniată cu insistență funcția vitală ce o îndeplinește curba liniei melodice în crearea stării emoționale. Este un elogiu adus concepției de „linie în sine”, elementului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o temelie solidă pentru multiplele supraetajări ale acoperișurilor sinuos ornamentate. Dar, în pofida acestei tehnici de stratificare a discursului, scriitura compozițională nu implică existența unei ierarhii după criteriul pregnanței tematice sau a unei subordonări în raport cu evoluția liniei melodice principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu claritate prin simpla opțiune a compozitorului de a le proiecta în registrul acut al claviaturii, fără a se impune necesitatea sublinierii lor în mod deliberat. Astfel, se urmărește receptarea discursului ca un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unor sonorități ce se doresc absolvite de funcția lor armonică sau pe investigații dinamice care, adeseori, ating praguri imperceptibile (aussi pp que possible - pe cât de pp posibil). Valoarea incontestabilă a simțului decorativ ce transpare cu evidență din liniile grațioase ale arabescurilor din Pagodes aduce proba măiestriei artistice a spiritului debussyist, care își asumă inițiativa asimilării și adaptării noțiunilor de abstract și stilizat, ca trăsături definitorii ale artei extrem-orientale, la mijloacele specifice universului muzical. I.2. La soirée dans Grenade (Seara în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
inițiate de Hokusai și Hiroshige, în care măiestria tehnicii decorative se îmbină cu acea perfecțiune desăvârșită a formei de reprezentare. Derivația naturalistă a titlului își regăsește corespondența de imagini în simplitatea mijloacelor utilizate, în care adevărate convenții sonore reprezentate de arabescurile figurațiilor de arpegii servesc cu plasticitate viziunii descriptive. Forma aridă de expunere ce o implică toccata se echilibrează cu naturalețea ecourilor celor mai populare cântece aparținând folclorului francez pentru copii Dodo, l’enfant do (măsurile 1 - 6) și Nous n
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ce se îndepărtează spre orizontul malurilor. Figurațiile repetitive din episodul quasi cadenza necesită evitarea neutralizării imaginii sonore printr-o tendință de opacizare, ce ar decurge din mixarea variatelor trepte armonice ale evoluției discursului. În secțiunea materialului tematic secund (B), fluiditatea arabescului expresiv al planului superior, ce derivă din uniformitatea configurației ritmice, difuzează impresia unei întinderi nemărginite de apă, a unei imense suprafețe reflectorizante, în care se „oglindește” tema în tonuri (doux et expressif - blând și expresiv), afirmată la nivelul median al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
imaginii sonore o senzație pregnantă de transparență și imponderabilitate. Episodul tranzitiv En animant (animând) impune o atentă gradare dinamică, în scopul de a construi imaginea iconică de „val”, ce își află culminația în fragmentul măsurilor 48 - 50 ( f ). Claritatea interpretării arabescului superior se va asocia cu precizia ritmică a octavelor din registrul grav, executate cu un atac legato. Deși virtuozitatea pianistică în creațiile debussyiste servește rareori în construcția punctelor de climax, Reflets dans l’eau reprezintă una dintre excepțiile acestora, afișând
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
iar furia apelor răscolite își găsește „mântuirea” în simplitatea inocentă a acestor pagini. Imaginea purității o recunoaștem în delicatețea suavă a liniilor melodice sinuoase ce te cufundă într-o efuziune a Sincerității. Gradul ridicat de stilizare ce îl implică natura arabescului, cu acel influx melodic perpetuu, conduce la un fenomen de estompare a pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a discursului în arabesc. În fapt, aceste aspecte privitoare la calitatea interpretării își găsesc „resortul” semantic în viziunea conceptuală a preludiului, ce ne reamintește de acea dezinvoltură a copilăriei care nu cunoaște granițe restrictive. De asemenea, același parametru agogic va contribui semnificativ la procesul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acordurilor de (exemplul 120) sub rezonanța acordului inițial , execuția perfect egală a acestora realizându-se prin utilizarea unei formule unice de digitație, fapt care să asigure evitarea modificării inoportune a poziției mâinii. Motivul „clopotelor” (măsurile 7 13) desfășoară expresia unui arabesc în valori lungi de durată, a cărui recurență a sunetului mi va fi în mod constant marcată de o reactivare a efectului de rezonanță. În planul viziunii conceptuale, episodul însoțit de indicația peu à peu sortant de la brume (si major
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de prețuit de conștiința Sfârșitului, este secunda prelungită a rotațiilor amețitoare ce îmbată spiritul în consonanțele melancolice ale celui de pe urmă dans. Tema preludiului, cu aspectul său dublu al țesăturii sonore, desfășoară în cea de-a doua secțiune a sa arabescul unei linii melodice expuse la unison. Pornind de la aceeași concepție a clar-obscurului, Debussy alternează imagini sonore contrastante prin juxtapunerea efectului difuz al armoniilor de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
secțiune a sa arabescul unei linii melodice expuse la unison. Pornind de la aceeași concepție a clar-obscurului, Debussy alternează imagini sonore contrastante prin juxtapunerea efectului difuz al armoniilor de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
principal se va afirma fără echivoc prin revenirea sa în prim planul discursului, subliniată în mod adițional de profilul amplificat al acesteia. Astfel, melismele vocale vor fi dublate la interval de 3m (în mod frecvent), 3M și 4p, desfășurându-și arabescurile cu o dezinvoltură care ignoră aspectul imobil al pedalelor inferioare (reeditarea pedalei armonice a cvartei mărite, precum și reapariția ritmului de habanera centrat pe tonalitatea de ). În plan interpretativ, această dublare a melodiei solicită o redare diferențiată din punct de vedere
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de apreciată de compozitor (cele două orchestre ale acesteia erau acordate la diferență de un semiton). La nivel interpretativ, sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în procesul de unificare a formei macro-structurale. Astfel, această
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe malurile acesteia. Alături de Feuilles mortes și La Puerta del Vino, preludiul Bruyères va fi interpretat în primă audiție de Claude Debussy, la 12 martie 1913. Curbele sinuoase și line ale arabescurilor melodice imprimă imaginii sonore o naturalețe grațioasă, lipsită de afectare și sentimentalism (un aspect important ce trebuie avut în vedere la nivelul redării interpretative), adecvată stării de contemplație a unui peisaj en plein air. Atmosfera meditativă astfel creată ne surprinde
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
creat va coincide unei imagini vizuale ce reflectă transparența asocierii rafinate dintre aer și luminozitate. Folosirea cu predilecție a modalității de intersectare a vocilor prin contrapunct dublu face posibilă parcurgerea unui spațiu extrem de extins al claviaturii de către linia melodică în arabesc. În pofida reeditării cvasi-identice a motivului tematic anterior, diversificarea discursului va fi asigurată de variația ritmică produsă deopotrivă prin sincopare egală și inegală, precum și secvențarea afirmației în tonalitatea de . Expresia unei noi ipostaze de cadență plagală (IV - VI) este subliniată, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
puțin animat) se asociază schimbării bruște de cadru tonal (si major), precum și afirmării unui caracter mai vesel (joyeux) al atmosferei generale. Formula ritmică cu triolet ( ), sincopa inegală, predominanța binare și discursul structurat, de asemenea, pe trei planuri distincte cu același arabesc al liniei melodice superioare, constituie elemente de limbaj comune secțiunii introductive, asigurând astfel conturarea unei concepții unitare și coerente la nivelul viziunii de ansamblu a preludiului. Fragmentul ilustrat în exemplul 192 creează o pregnantă impresie de spațialitate prin menținerea prelungită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ușoară precipitare a tempo-ului (Un peu animé sau En animant peu à peu), raportată mișcării inițiale a debutului (Lent). Limitele indicației metronomice ar trebui să se încadreze între , excesul nivelului agogic manifestat de ambele părți riscând animarea improprie a arabescurilor melodice, precum și pierderea fluidității de avansare a discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
discursului. Articulația tematică a preludiului expune o configurație structurală complexă prin combinația inedită a unor variate țesături sonore: scriitura acordică a motivului tematic inițial; juxtapunerea ulterioară a unui motiv în octave cu un aspect evident rarefiat; 241 linia melodică în arabesc ce desfășoară un traseu descendent, îndeplinind o funcție esențial ornamentală, dar asigurând în același timp și unificarea acestor entități disparate ale ansamblului. Debussy precizează o anumită ierarhizare a celor trei elemente distincte, utilizând procedeul diferențierii dinamice a motivelor (pp, ppp
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
disparate ale ansamblului. Debussy precizează o anumită ierarhizare a celor trei elemente distincte, utilizând procedeul diferențierii dinamice a motivelor (pp, ppp și un peu en dehors - puțin în afară). Astfel, se dorește evitarea unei sublinieri inoportune a liniei melodice în arabesc, comparativ cu motivul vocii mediane proiectat în prim-planul contextului. În acest sens, Debussy previne marcarea suplimentară a acesteia care se evidențiază în mod natural și suficient prin plasarea sa în registrul acut, dinamizarea ritmică ( ) și reaparițiile sale ulterioare în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
generată de aglomerarea țesăturii (dublarea acordurilor). Reeditarea unității tematice conservă structura anacruzică a motivelor, juxtapuse de această dată unei pedale armonice inițiale de do# major cu septimă mică. Paul Roberts indica înlocuirea penultimului sunet - fa# -, conținut de linia melodică a arabescului măsurii 6, cu , argumentând modificarea solicitată cu mărturia unei copii a primei ediții de preludii ce aparținuse compozitorului, în care această rectificare ulterioară apare marcată de însuși Debussy. Analiza comparată a celor două ediții utilizate, evidențiază menținerea sunetului fa# în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]