2,684 matches
-
Alexandra Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Toamna ți-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte, Dorul de senin te cheamă Să te-apropii fără teamă. Nourii îți sunt năframă, Rochia ta, văl de aramă, Toamna ne-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte. Valsul nopții, vise sfinte Se îmbracă în cuvinte, Haina toamnei se destramă În a veșniciei ramă. Toamna ți-a pictat veșminte... Referință Bibliografică: Rondel de toamnă / Alexandra Mihalache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RONDEL DE TOAMNĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448213860.html [Corola-blog/BlogPost/382597_a_383926]
-
POVESTEA UNUI GENIU autor:**** Flori Gomboș**** Ai curs prin ape repezi, venind, de se cutremurau și plopii. Ai curs, doinind pe malul lacului albastru și te-ai vărsat în marea cea de oameni, torcând fire de poveste din codrii de aramă. Și din gânduri amestecate ai scos iubirea zbuciumată, pierdută-n zarea tinereții. Iar când trecut-au anii, ai coborât din cer LUCEAFĂRUL (tocmai când bătea de miezul nopții) legănat pe brațe de fecioară --crăiasa, ca un înger apărut din vis--
POVESTEA UNUI GENIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1452800112.html [Corola-blog/BlogPost/380240_a_381569]
-
Tragedia apărea atunci când vedeam cum cădeau intelectualii noștri. La Jilava am stat cu mai mulți miniștri și mă gândeam cum au putut oamenii aceștia să conducă țara, cu această micime de suflet și de caracter, că acolo, săracii, își dădeau arama pe față, povesteau tot. Am văzut un general care a furat ceapa de sub căpătâiul uni țăran, motivând că nu putea să reziste de foame. Închisoarea a fost o școală extraordinară, o școală spirituală. Suferința fizică nu conta, chiar la Pitești
RELUAREA UNUI INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… DESPRE ADEVĂRATA RUGĂCIUNE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493020892.html [Corola-blog/BlogPost/377713_a_379042]
-
creează în Univers o lume nouă, transferată spre împlinire a voii deusiene. Cele două sunete ale exprimării râsului, „hî” și „ha”, nu sunt altceva decât două elemente onomatopeice ale unei manifestări sarcastice, ale dorinței exprimării unei tensiuni nervoase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o rezonață specifică și vibrații puternice, este des amintit de poet când dorește să se apropie de divinitate: „Când sună arama în noaptea deplină” (Pălind, 1965:47), făcând aluzie la starea lui de om solitar, căutător al pustietății
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
altceva decât două elemente onomatopeice ale unei manifestări sarcastice, ale dorinței exprimării unei tensiuni nervoase, delirante. Sunetul aramei, metal cu o rezonață specifică și vibrații puternice, este des amintit de poet când dorește să se apropie de divinitate: „Când sună arama în noaptea deplină” (Pălind, 1965:47), făcând aluzie la starea lui de om solitar, căutător al pustietății, dar și la Graalul sacru al Mântuitorului. Pustietatea apare în poezia lui Bacovia ca dorință a meditației, a eliberării gândurilor de lumesc în
SENSUL ONOMATOPEELOR ÎN CREAŢIA LIRICĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Sensul_onomatopeelor_in_crea_stefan_lucian_muresanu_1363537941.html [Corola-blog/BlogPost/342188_a_343517]
-
consistență. E târziu și vezi doar coline line în existență. Prea rar ai ajuns la câte un capăt. Te-ai oprit mereu doar în acceptabil. Mersul prin avânt ți-a fost greu și șchioapăt, imperturbabil. Cum de-ai prefăcut auru-n aramă, aripile-n cârji, gândurile-n dune? Vultur te-ai dorit și-ai fost doar o pană ce de lăstun e. Fii ce s-a dorit Dacă vrei să ai împliniri depline urcă înspre culmi pe potecă-abruptă și nu te speria
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1447705195.html [Corola-blog/BlogPost/342861_a_344190]
-
la raiul pământesc Luceafărul ce prin tăceri clipește Va încălzi umila mea ființă Nepieritor, destinu-mi ocrotește Să stăpânesc și vers și elocință * Abisu-n univers dacă mă cheamă Voi admira tăcute negre găuri Când am s-ajung și-n codrii de aramă N-am să mă tem când rătăcesc prin hăuri Virgil Ciucă București 29 ianuarie 2016 Referință Bibliografică: Spre viitor / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1864, Anul VI, 07 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Virgil Ciucă
SPRE VIITOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1454867100.html [Corola-blog/BlogPost/369963_a_371292]
-
frățiile, pierzându-se tocmai esența, iubirea înfloritoare, roditoare, constructorul principal al trăirilor, bunurilor și locurilor mai sus amintite. Inima-mi bate acum ca a sticletelui prins în pumn. De nimic nu mi-e mai teamă, ca de pierderea codrului de aramă ce umbra ne-ascunde, de nimic nu am spaimă ca de ochii reci plimbați pe pereți, pe suflete moarte, aș fugi mâncând pământul ce-mi lasă pantoful pierdut clisei, m-aș face giulgiu, de n-aș mai simți năluci dansând
HÂRJOANA CU MINE (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1484281424.html [Corola-blog/BlogPost/366372_a_367701]
-
nu se dorea ca el să ajungă la Gilă, atunci, unde este băiatul, înseamnă că nu este dat familiei, este în altă parte? -Gata, hai să mâncăm. Pe masă, Mihaela, pusese o tavă cu gustări reci și un ibric din aramă plin cu cafea a cărui aromă, plăcută, incitantă, umpluse camera. Vrei un deget de whisky? -Da, mi-ar prinde bine. Stai la masă, te servesc eu!-Mihai a luat din bar două pahare din cristal, mari cu fundul gros, apoi
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1485502293.html [Corola-blog/BlogPost/385346_a_386675]
-
pictată cu scene biblice, cu balcon de lemn, foișor și turnuleț octagonal. Apoi, Piața Catedralei, rezervată pietonilor în acestă perioadă a anului. Impozanta biserică din 1232, în gresie galbenă de Rouffach domină spațiul. Pe fațadă, jocuri de lumini, clopotnița de aramă este luminată și ea și, surpriză, la celălat capăt al acoperișului, un cuib de barză cu “proprietara” în el. De-a lungul timpului, unele dintre aceste păsări migratoare s-au sedentarizat. În micul oraș Epernay, în departamentul Marne, se află
Sărbătorile de Crăciun între Paris, Capitala Luminilor, satul lui Moș Crăciun din Disneyland, Lyon și Alsacia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105896_a_107188]
-
pe lemn, deci a fost blestemat! Iar Mesia nu poate fi blestemat! rosti Anna triumfător. Mesia va avea binecuvântarea tuturor, nu crezi? spuse calm și zâmbitor arhiereul. Bătrânul nu se lăsă impresionat însă de cuvintele arhiereului Anna. -Și șarpele de aramă atârnat pe cruce în deșert a vindecat poporul lui Israel condus de Moise și Aaron, ridicând blestemul morții care căzuse asupra tuturor celor mușcați de șerpi... Deci dacă un șarpe de aramă a fost țintuit pe lemn și a vindecat
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
însă de cuvintele arhiereului Anna. -Și șarpele de aramă atârnat pe cruce în deșert a vindecat poporul lui Israel condus de Moise și Aaron, ridicând blestemul morții care căzuse asupra tuturor celor mușcați de șerpi... Deci dacă un șarpe de aramă a fost țintuit pe lemn și a vindecat pe toți cei care priveau către el, cum poți spune luminate că tot ceea ce e spânzurat pe lemn este blestemat? Iar blestemul asupra învățătorului Iisus a fost făcut posibil de niște nelegiuiți
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1408894740.html [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
idee Care-n inimă-nflorește, înălțându-se spre soare Și dorind ca să apară-n poezii nemuritoare. Totu-i colorat în juru-mi și-ntomnată e natura, Dar în mintea mea și-n suflet început-a aventura; Rimele se mișcă-n cercuri de aramă și de aur, Iară toamna îmi transmite sunetele unui graur. Dragă toamnă aurie, dă-mi puțin din a ta forță, Ca să mă aprind ca tine în a versului meu torță! Pseudonim - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: O idee colorată / Curelciuc Bombonica
O IDEE COLORATĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1479495887.html [Corola-blog/BlogPost/358989_a_360318]
-
filosofică, ci și pe cea teoretică naturalist-științifică”. Meritul lui Aristotel este cel de a fi introdus conceptele de materie, formă, putere, act, noțiuni de care s-a folosit gândirea europeană secole întregi, de exemplu: o statuie este compusă din materie (aramă) și formă - zeița sculptată de sculptor - arta fiind puterea lui, și actul în momentul realizării, iar trecerea de la putere la act exprimă devenirea. Știința explică cauzele acestei deveniri, metafizica - cauzele ei prime, începând cu Dumnezeu - „primul motor” - trei fiind lucrurile
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1440187634.html [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
zălog mierii Și din cuvintele ce se rostesc acum, Spunându-și dorul nerostit, de-o clipă Purtat de-un înger, vis pe o aripă: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din verdele cel pur al unei frunze Sau din arama ei, copil-metamorfoză, Pătrunsă de culoarea dintr-o roză Din răsăritul sau apusul dintr-o floare Și din neobosite stele călătoare: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din fada umbră a omului - ca vis, Din pana îngerului vieții Ce aripile
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Din_noi_ce_mai_ramane.html [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
un servici de ceai cu maci roșii care se potrivea de minune cu friza. Din acestă odaie treceai într-una mult mai mică zugrăvită într-un verde dulce; aici adunasem tot felul de lucruri ciudate, precum olărie veche, vase de aramă și de alamă, iar pe pereți adunasem câteva stampe atrăgătoare. Pe un chaise-longue de pânză întinsesem o învelitoare de nuanță portocalie ștearsă, încărcată cu o mulțime de perne ruginii. Combinarea culorilor era cât se poate de frumoasă și bineînțeles toate
„Cuibul Princesei“ de la Peleș, căsuța din copaci a reginei Maria - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102274_a_103566]
-
idolilor. Eustație, Teopista și cei doi fii ai lor, Agapie și Teopist, au refuzat, astfel că au fost aruncați în groapa leilor, care nu s-au atins de dânșii. Atunci, împăratul a poruncit să fie aruncați într-un cuptor de aramă înroșit. După moartea lor martirică, creștinii din Roma au luat cinstitele lor trupuri și le-au îngropat după cuviință, slăvind pe Dumnezeu, Cel ce este minunat întru Sfinții Săi. Serviciul Cultural al parohiei Iancu Vechi - Mătăsari (Pr. paroh Constantin Stoica
Procesiune de hramul Bisericii Iancu Vechi - Mătăsari din București by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101819_a_103111]
-
bieților prunci. În vremea tătarilor, pogorându-se o fată mare de dealul Taberei, ca să ia apă de la fântâna Gâdesei, a ucis cu cobilița pe un tătar, numai dintr-o singură lovitură. La locul Gorunii, au avut tătarii o arie de aramă. Pe podișul Taberei, la capătul râpii Turului, au fost trei movilițe foarte vechi, înalte de 1,5 stânjeni și cea dinspre apus avea pe lângă ea un șanț. Unii spun că erau din vremea bejeniei, iar alții zic, că din timpul
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
de Istorie Socială „Pro Memoria” și Biblioteca Municipală „B.P. Hașdeu” din Chișinău, cu participarea unor istorici notorii și personalități din arealul românesc, între care Ioan Agrigoroaiei (Iași), Anton Moraru, Nicolae Osmochescu, Anatol Petrencu, Ion Șișcanu, Mihai Tașcă, Vasile Șoimaru, Elena Aramă, Viorica Cemârtan-Olaru, Romeo Cemârtan, Gheorghe Palade, Daniela Buga, Vlad Pohilă (Chișinău), Lidia Pădureac (Bălți); Marian Zidaru (Constanța); Petre Dinescu (Râmnicu-Vâlcea), George Damian (București); Nicolai Mihailuța și Victor Savcenco (Odesa); Wolfram Niess (Germania), conferința a scos în vileag noi date dureroase
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/tamara_gorincioi_1434980622.html [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
de ce nu, progresul economic înregistrat în timpul scurtei guvernări liberale 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008. Sistemul cripto-comunist a învins din nou! Prin pulverizarea USL-ului! Democratizarea reală a țării se amână sine die! Troica Iliescu-Băsescu-Voiculescu exultă ! Televiziunile și-au dat arama pe față atacându-l furibund pe liberali și susținătorii lor. Zi de zi. Non stop. E limpede că șobolanilor roșii le e, totuși, frică de Antonescu! Oare de ce? Doar pentru că nu face nimic de capul lui? Pentru că orice decizie a
SINISTRA ROMÂNEASCĂ TOT MAI... SINISTRĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1396872766.html [Corola-blog/BlogPost/354045_a_355374]
-
-ul decrepit este înlocuit de Creanga de Aur și Râul Demiurg, “râul, ramul” - de Zidul-Munte; apar luminile-comete (capete pletoase, coifuri lucitoare) din zona sacră-codru; roiul, ca explozie a Stupului Divin, din care ies flăcările Focului Sacru-Albine: lănci, arcuri, nouri de aramă - se stârnește Vârtejul-vijelie, prinzând, în mijloc, Leul Solar care turbează (furor sacer, demiurgică); flamura-ramură verde se frânge, înlocuită de Creanga de Aur din mijlocul Vârtejului, care unește cer-pământ, într-o Apocalipsă și o Nouă Facere: “Pe pământ lor li se
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului RONDEL DE TOAMNĂ Toamna ți-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte, Dorul de senin te cheamă Să te-apropii fără teamă. Nourii îți sunt năframă, Rochia ta, văl de aramă, Toamna ne-a pictat veșminte, Cerul lacrimă fierbinte. Valsul nopții, vise sfinte Se îmbracă în cuvinte, Haina toamnei se destramă În a veșniciei ramă. Toamna ți-a pictat veșminte... RONDELUL VEȘNICIEI Să nu-ți ferești privirea De rănile ce dor
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
Lasă-mi razele pe umăr- Timpul ți-am încredințat. Spune-mi, timp, tu ai măsură Pentru mare, soare, cer? Spune-mi, pentru o făptură Pendulezi spre efemer? TAINĂ Câte doruri se destramă Câte nasc și câte pier În a timpului aramă În al veșniciei cer? Câte inimi se înalță Câte zboară, câte vin În a vremii rezonanță În al cerului senin? Câte gânduri se mai sfarmă Câte stele mai devin În a timpului aramă În al cerului senin? Câte, oare, vor
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
nasc și câte pier În a timpului aramă În al veșniciei cer? Câte inimi se înalță Câte zboară, câte vin În a vremii rezonanță În al cerului senin? Câte gânduri se mai sfarmă Câte stele mai devin În a timpului aramă În al cerului senin? Câte, oare, vor învinge Timpul mării infinit? Câte, oare, se vor stinge Fără de a fi trăit? DORINȚĂ Mai lasă-mi doar o noapte-a ta iubire! Poteci de vise am să țes din ea, Ascunde-n
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata. Excepția a fost ridicată de Elenă Mănescu în Dosarul nr. 1.175/CĂ/2001 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de contencios administrativ și de Zoe Arama în Dosarul nr. 826/COM/2002 al Tribunalului Galați - Secția comercială, contencios administrativ, maritimă și fluviala. La apelul nominal făcut în Dosarul nr. 159C/2002 se prezintă, personal, Elenă Mănescu, autoare a excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți, față de care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]