375 matches
-
până în momentul în care survin poeții adevărați ... Îți spun un secret: am făcut armata, în prima parte, la Caracal, la infanterie. Da, chiar la Caracal, ce te miri...? Acolo am aflat că oltenii vor să fie șefi cu orice preț, ardelenii tot caută nordul, ca să stabilească unde e Clujul, pe când moldovenii se dau bine pe lângă bucătărie...! Într-o cronică sportivă, făcând referire la nu știu ce meci de fotbal și la nu știu ce fotbalist moldovean ratangiu, Fănuș Neagu făcea o remarcă vesel/ ironică/ supărată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
încredere semnalul ca să reintrăm în luptă pentru a spăla pata siluirii de la Buftea. În aceste simțiminte am răspuns la Iași, bucurându ne că scrisorile încredințate domnilor C. Nanu și Lupescu de d. Papiniu ajunseră încă calde celor ce le așteptau. ardelenii din bucurești Într-o dimineață sosi un subofițer în uniformă ungară, vorbind bine românește, și se prezentă ca Banciu, bibliotecarul și custodele Muzeului Astrei din Sibiu. Nu știam de trebuia să-l cred, deși părea foarte sincer și dezesperat de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
încoace; eram fericiți și ne bucuram fără rezervă de toate manifestările patriotice făcute de moldovenii de peste Prut. Pe cât de mare bucuria, pe atât de nepregătită numai cu un an înainte. La redobândirea Transilvaniei ne gândeam de-a pururea, contactul cu ardelenii nu se tăiase, într-acolo a zburat mai întâi armata noastră, unirea ne părea firească. Cu biata Basarabie însă nici o comunicație, chiar liniile de cale ferată nu corespundeau. Ce greutate să ai un pașaport; să circuli prin țară era imposibil
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a doua zi o procesiune la statuia Brătianu, s-au rostit discursuri și s-a jucat Hora Unirii împrejurul statuii și în curtea palatului. În acele momente de însuflețire, aceste gesturi erau mișcătoare, în timpuri obișnuite ar fi părut ridicole. Ardelenii au plecat cu făgăduiala noastră de a le întoarce vizita la Paște în Transilvania. Doamnele ardelene, cu d-na Băiulescu și d-na Bârseanu în frunte, au fost invitate la Palatul Cotroceni la un ceai, și noi toate cu ele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întâi Florica, unde mama era nerăbdătoare să se vadă așezată. Pe urmă să-și facă o cură la Govora. De acolo, plănuiam cu domnul Maniu să se ducă cu auto-ul lui la Sibiu, pentru ca mama să vadă Ardealul dezrobit. Ardelenii erau până atunci foarte inimoși și binedispuși. prima călătorie a regelui și a reginei în ardeal, 1919 drumul spre alba iulia După plecarea lui Ionel la Paris pentru tratativele de pace, regele și regina se hotărâră a face o călătorie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Goga luă în alegeri atitudine fățișă pentru Take Ionescu. În fine, când se întruni pentru prima oară în București Parlamentul României Mari, la validarea deputaților, văzui cu durere o scenă uimitoare: al doilea fu Argeș[ul], deputat I.I.C. Bră tianu. Ardelenii rămaseră singuri pe scaune, cu mâinile lipite de genunchi și capetele plecate. Apoi, când în aceeași sală a Ateneului, Ionel își rosti primul discurs de la declarația războiului pentru a-și explica înaintea țării acțiunea și [a-și] justifica politica din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
locuințele, curțile și lumea de pe acolo, bine hrănită, veselă și conștientă de naționalitatea și de legătura frățească cu noi, cei de dincoace de Dunăre. După două sute de ani de despărțire i-am văzut mai români decât noi, muntenii, moldovenii sau ardelenii, atât pe dinafară, cât și pe dinăuntru. Poposind la vremea prânzului Într-un han, mai mult ceainărie, din nu mai știu care sat prico psit, ca mai toate, de altfel, am văzut cu emoție cum alergau spre noi femeile, bărbații
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Danube al lui La Fontaine, când aud șoapte și pași mărunți pe culoar, de unde un stol vesel de fete izbucni pe ușă, săltând zglobiu și așezându-se apoi cerc dinainte-mi. Erau vreo douăzeci de fătuțe, cum le-ar spune ardelenii noștri, care mai de care mai mândre, mai galeșe și mai În pielea goală, unele stând turcește pe jos, altele În picioare, În fel și fel de atitudini care mai de care mai atracțioase, În timp ce luminile multi colore și marșul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un joagăr în stare bună folosit zilnic. Plata morarilor se face din veniturile morii cu a patra găleată ca vamă. Venit mai mare are moara în anii cu secetă, când vin ardelenii de peste Olt la măcinat, morile lor ducând lipsă de apă în acei ani. Tot administratorul ne informează în documentele conscripției că pe ultimii șase ani media anuală măcinată a fost de 93 de feldere de grâu și 13 cupe, 110
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
propus, așa că renunț. Încă din primăvara anului 1917, cunoscusem la „Liceul Refugiaților” de la Universitate, pe doi ardeleni, refugiați din Brașov, unde fuseseră colegi cu verii mei Bercan, așa încât ne-am împrietenit repede. Când s-a încheiat „Pacea de la Buftea”, toți ardelenii refugiați au luat din nou drumul bejeniei și, în toamna anului 1917, au plecat în Rusia. Unul dintre cei doi prieteni, Sextil Aron, fiul unui învățător pensionar, s-a prăpădit printre străini. Al doilea - Dorin Popescu , cu care ne-am
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
-o și pe Nora Iuga! Mai bine spune-mi părerea ta despre articolul lui Tony... — Nu avem decât ce merităm, am spus eu într-un târziu. Ne credem mai cu moț și mai deștepți decât vecinii noștri. — Care vecini? — Bulgarii, ardelenii, moldovenii... Și de fapt suntem proști făcuți grămadă. — Toți? — Nu știu. Mai ales mânuitorii condeiului. — De ce? Pentru că n-am priceput destul de repede că sunt unii pe lumea asta mare care au o nevoie vitală să pună în cârca altora toate
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
probabilitate de artă. S-ar înțelege că specificul e un aspect fatal, condiționat de calitatea etnică a scriitorului. Ibrăileanu îl vede însă ca un postulat. După un anume examen, el a ajuns la concluzia că moldovenii și în parte și ardelenii dețin procentul maxim de specificitate, care constă mai ales în spiritul critic, muntenii având mai degrabă spirit politic. Deci sorții cei mai mari de a se apropia de creație l-ar avea moldovenii. Asta însă atinge pe românii nemoldoveni și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
programul citat mai sus, Galuscus exclamă: "Domnule, am ascultat toate aberăciu-nile câte le-ai debitat fraților români și fac aici declărăciune că ești un perturbator!" etc., dar Galuscus, ca ardelean latinist, nu putea să nu fie și el democrat "perturbator". Ardelenii latiniști trebuiau să fie democrați 1. Mai întîi, în Ardeal n-a rămas o clasă boierească română; clasa de sus s-a maghiarizat. Tinerii cu învățătură erau toți fii ai poporului și, ceea ce e mai însemnat, dușmani ai claselor de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
s-a dezbărat cu totul, în proză, nici mai târziu, de pildă când scria la Timpul. "Ardelenismul" acesta Eminescu nu-l va pierde cu totul nici în faza a doua, nici atunci când nu va mai fi în strâns contact cu ardelenii și când va face parte din "Junimea", 1 Loc. cit., p. 63. din școala care și-a bătut joc cu cea din urmă cruzime de ardelenism. Vorbind de o piesă localizată (Revizorul lui Gogol), în care localizatorul, dl P. Grădișteanu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe care nu le mai înșirăm aici, sar în întrebările acide ale unor tineri care-l privesc, și ei, pe Eminescu drept un „cadavru din debara” (cu expresia ionesciană potrivit pusă la lucru de către dl. Horia-Roman Patapievici). G. Călinescu și ardelenii G. Călinescu însuși l-a numit pe Aron Densușianu într-o paranteză, ca și când ne-am putea dispensa de el. A stat în paranteze Aron Densușianu, cu celebrul său pamflet „Literatura bolnavă”, în fața generației lui Călinescu, chiar în fața generațiilor create și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful Alexandru Surdu, dl. Florea Fugariu, profesorul nostru de literatură elină, editorul Școlii Ardelene, un oltean foarte ager care a fost mentorul multor scriitori din generația lui Nichita Stănescu, a lansat formula: „Ardelenii nu știu ce e ăla un cal” explicând socratic: „Gheorghe Suciu, de pildă, dacă-l întrebi ceva despre animalul numit cal îți va descrie calul său din copilărie, un cal roșu al unui vecin, calul acela alb sau pintenog, calul dormind în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de înțeles generalitatea numită Eminescu: iau informațiile din imediat, ei toți lucrează „cu materialul clientului”, cum se spune, cu texte publicate de prietenii și apropiații lui Eminescu. Sunt texte tipărite imediat după moartea lui Eminescu și acestor texte le răspund ardelenii. Din asemenea realități precum cele citate de un Aron Densușianu rezultă cu necesitate această concluzie: un om bolnav, dezordonat, incoerent nu poate avea decât o operă pe măsură. Cum să înțelegi altfel „schizofrenia” om - operă? într-adevăr,în textul de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ei sperau că-n reeducare vor câștiga... La cei care admit sau cei care se implică În reeducare, fie că vor face detenție mai scurtă - că erau bine pecetluiți, pentru că erau cu condamnări Între opt și zece ani, În timp ce noi, ardelenii, În general am fost cam sub cinci ani -, fie vor lua funcții după ce se duc acasă. Atât de naivi au fost... De unde-a plecat totul? Că, practic, reeducarea a plecat de la alții, nu de la acești Stoian și Livinschi și care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Da’ au fost și moldoveni care-au fost rezistenți, da’ foarte puțini... Curios lucru, să nu vă mire... Oltenii au rezistat foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau de respect, În general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de..., de nicicum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
foarte bine. Oltenii erau cinstiți, corecți, da’ cei cu atitudine corectă și care se bucurau de mult respect erau ardelenii... „Măi, vezi că ăștia-s ardeleni, ăștia nu mint, ăștia nu Înșală. Ăștia spun adevărul, nu te minte ca noi”... Ardelenii se bucurau de respect, În general... Moldovenii mai puțin... Cum era figura lui Stoian? O figură de..., de nicicum. O figură care nu spunea multe, o figură care nu arăta nici inteligență, nici bună dispoziție, nici bonomie, nu arăta nimic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai multe edituri. Așteptăm, pe adresa redacției, cărțile editate de dvs., pentru a fi prezentate și apreciate la adevărata lor valoare de către colectivul publicației noastre (Redacția). În caz că revista ajunge la Suceava, merită să luați un nr. și să-l răsfoiți. Ardelenii sunt oameni mai serioși, și, cine știe, dacă le trimiteți talonul pe care vi-l dau, se ivește ceva. Adresa este: Fundația Culturală Dacia, str. Ospătăriei, nr. 4; cod 4300, Cluj-Napoca. Domnule Dimitriu, din primele trei lecturi făcute până acum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Moraru, Semnele, 149-151; Ion Simuț, „Fereastră la stradă”, F, 1983, 2; G. Nistor, „Fotolii și birouașe”, VR, 1984, 9; Moraru, Textul, 197-200; Florin Berindeanu, „Garduri și leoparzi”, AFT, 1985, 10; Vasile Chifor, „Garduri și leoparzi”, VR, 1986, 6; Laurențiu Ulici, Ardelenii, RL, 1987, 19; Cosma, Romanul, I, 272-273; Anton Cosma, Pateticul bine temperat, I, 1989, 5; Simuț, Incursiuni, 302-305; Dicț. scriit. rom., II, 337-339; Popa, Ist. lit., II, 1005-1006. V.V.G.
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
mai ales spre scriitorii din Transilvania, cu atenție fiind privită și literatura din celelalte provincii românești. Dintre autorii la care se referă nu lipsesc Lucian Blaga, Tudor Arghezi, O. Goga, Perpessicius, Șerban Cioculescu, I. Minulescu, Mateiu I. Caragiale, dar îndeosebi ardelenii aflați, în deceniul al patrulea, la început de drum: Emil Giurgiuca, George Boldea, Ion Șiugariu, Teodor Murășanu, Mihai Beniuc, Ștefan Baciu ș.a. Un anume didacticism, detectabil în insistența demonstrației și în parantezele, rare totuși, care colecționează ezitările de stil din
DEMETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
Ioan Chindriș și Eugen Pavel, Roma, 2000 (în colaborare). Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Papiu Ilarian și contemporanii săi, LCF, 1972, 44; V. Curticăpeanu, „Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian”, STD, 1972, 5; Dumitru Micu, Vulturul doborât, AFT, 1972, 7; Mircea Zaciu, Ardelenii, ST, 1972, 10; Virgil Nemoianu, Ilarian printre contemporani, F, 1973, 2; Ion Vlad, Epistolarium transilvănean. „George Bariț și contemporanii săi”, TR, 1975, 25; Mircea Popa, O generație luptătoare, TR, 1981, 33; Georgeta Antonescu, Nicolae Pauleti, „Scrieri”, MS, 1982, 1; Z
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
ar fi fost de când lumea și pământul feuda a Munteniei și Moldovei, si nu, cum s-a întâmplat în realitate, atribuit (condiționat!) României de către marile puteri occidentale. Cine mai are naivitatea să creadă că Unirea din 1918 au făcut-o ardelenii plecați în căruțe spre Alba-Iulia e, în cel mai bun caz, un analfabet: ei merseseră acolo invitați să ia act de ceea ce hotărâseră cancelariile apusene, răspunzând dezideratului național - așa cum hotărâseră, pentru aceeași zi, 1 decembrie, si in cazul Iugoslaviei ("Regatul
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]