4,609 matches
-
urgență, fără să explice însă de ce, în opinia lor, conținutul ideatic al preambulului ordonanței de urgență criticate nu ar fi apt să justifice adoptarea ordonanței de urgență. Or, Curtea Constituțională nu se poate substitui autoarelor excepției în formularea și argumentarea unor critici de neconstituționalitate, cu atât mai mult cu cât prevederile constituționale invocate nu susțin prin ele însele neconstituționalitatea textelor de lege criticate. În caz contrar, instanța de contencios constituțional ar exercita un control din oficiu, deși în cazul soluționării
DECIZIA nr. 162 din 22 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256777]
-
deci va trebui să fie urmată, în cazul unei neexecutări de bunăvoie, de o procedură de executare silită a obligației de a face a autorității publice, obligație denumită în doctrină intuitu personae. ... 108. În acest context, instanțele au reținut în argumentare (așa cum rezultă cu claritate și din punctele de vedere și jurisprudența comunicate de instanțele naționale în vederea soluționării prezentei sesizări) și considerentele relevante ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în cuprinsul unei decizii pronunțate în recurs în interesul
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
comunicate de instanțele naționale în vederea soluționării prezentei sesizări) și considerentele relevante ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în cuprinsul unei decizii pronunțate în recurs în interesul legii, respectiv Decizia nr. XX din 19 martie 2007; de altfel, în argumentarea punctului de vedere exprimat de judecătorii Tribunalului București s-a arătat că, după pronunțarea Deciziei nr. XX din 19 martie 2007, orientările divergente ale jurisprudenței în materia aplicării legii fondului funciar s-au unificat, conform dezlegărilor cuprinse în această decizie
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
ipoteză fiind exclusă de examenul jurisprudențial, fie că a intervenit o modificare legislativă sau un alt element care să influențeze modul de interpretare a dispoziției legale anterioare. ... 119. Cu privire la această ultimă teză, rezultă din formularea sesizării și din argumentarea punctului de vedere exprimat de instanța de trimitere că aceasta s-a raportat în propria evaluare a chestiunii de drept în discuție la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 44 din 31 ianuarie 2017 și nr. 139 din 27 martie 2018
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
un argument relevant sau pertinent în ceea ce privește inadmisibilitatea unei acțiuni prin care titularul cererii de reconstituire care nu a primit un răspuns la cererea sa se adresează instanței pentru soluționarea pe fond a pretenției sale. ... 127. Dimpotrivă, economia argumentării instanței de contencios constituțional în cuprinsul Deciziei nr. 44 din 31 ianuarie 2017 relevă că edictarea și apoi prelungirea repetată a termenului în care comisiile de fond funciar erau ținute a da un răspuns tuturor cererilor nesoluționate la data intrării
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
și la emiterea unui răspuns - prin recursul la dispozițiile de drept comun ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 - nu atinge chestiunea soluționării pe fond a cererii de către instanța de judecată și nici nu o exclude. ... 137. Nicio parte a argumentării acestei decizii nu aduce în discuție o modalitate de interpretare nouă a reglementării cuprinse în art. 51-53 din Legea nr. 18/1991; dimpotrivă, reținând abrogarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013, Curtea Constituțională observă - incidental - că reglementarea abrogată nu a
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
se subsumează evoluției generale a jurisprudenței instanțelor naționale în sensul recunoașterii dreptului de acces la instanță față de pasivitatea sau tăcerea autorității îndrituite a emite un răspuns, se apreciază că soluția admisibilității acțiunii în discuție nu ridică nicio dificultate de argumentare. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureș - Secția I civilă, în Dosarul nr. 651/319/2018, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept: Dezlegarea modului de
DECIZIA nr. 27 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256403]
-
și restricționează dreptul de a practica această profesie, deși ministrul sănătății, în baza diplomelor obținute, certifică acest drept. ... 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, din argumentare nerezultând încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituție. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele
DECIZIA nr. 154 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256571]
-
solicitat Consiliului Superior al Magistraturii avizul obligatoriu cu privire la actul normativ ce avea să devină Legea nr. 136/2020, s-a încălcat art. 1 alin. (3) și (5), coroborat cu art. 133 alin. (1) din Constituție. Astfel, primul element al argumentării autorului constă în referirea la Decizia Curții Constituționale nr. 3 din 15 ianuarie 2014, prin care Curtea a statuat că proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor (care
DECIZIA nr. 216 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257539]
-
pedepsei în ipoteza în care, pentru infracțiunea descoperită pe parcursul termenului de supraveghere, s-a pronunțat o soluție de amânare a aplicării pedepsei, fiind suficient ca pedeapsa închisorii dispuse pentru infracțiunea nou-descoperită să fi fost stabilită, nu și aplicată. În argumentarea punctului de vedere s-a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 89 alin. (1) din Codul penal, dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana supravegheată mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
și Judecătoria Pătârlagele. În această opinie s-a susținut că nu este posibilă anularea amânării aplicării pedepsei în ipoteza în care, pentru infracțiunea descoperită pe parcursul termenului de supraveghere, s-a pronunțat o soluție de amânare a aplicării pedepsei. În argumentarea punctului de vedere formulat s-a susținut că nu se poate proceda la anularea amânării aplicării pedepsei în ipoteza în care, pentru infracțiunea descoperită pe parcursul termenului de supraveghere, s-a pronunțat o soluție de amânare a aplicării pedepsei, având
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
mai bune condiții mandatul primit. Arată că, în procedura penală, în vederea realizării unei apărări efective și concrete, se acordă posibilitatea părților - în speță fiind vorba despre inculpat - de a participa în mod activ și în contradictoriu la prezentarea și argumentarea drepturilor lor și dovedirea acestora în cursul desfășurării judecății. Aceasta, motivat de împrejurarea că procesul penal este construit pe îmbinarea inițiativei și activității procesuale a părților cu inițiativa, oficialitatea și activitatea instanței, rezultând astfel rolul creator al acestui principiu, iar
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
concepută fără ca instanța să asculte concluziile fiecărei părți în faza procesuală a judecății. Totodată, principiul contradictorialității asigură atât dreptul părților de a prezenta și de a discuta întregul material probator, cât și dreptul de a-și expune părerea și argumentarea lor în fapt și în drept, cu privire la toate problemele ce trebuie soluționate. În atare situație, consideră că nu se poate susține cu just temei că unui inculpatul i-ar fi afectat dreptul la apărare prin propria persoană, în
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, participă procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. În argumentare s-a arătat, în esență, că dispozițiile art. 5 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
de procedură penală, judecătorul de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică, în cazul în care apreciază că este necesar ca colaboratorul să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video. În argumentarea acestui punct de vedere s-a susținut că emiterea mandatelor de supraveghere tehnică de către judecătorul de drepturi și libertăți cu respectarea dispozițiilor art. 139-140 din Codul de procedură penală este suficientă pentru garantarea respectării art. 8 din Convenția europeană
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
tribunalele Arad, Argeș, Bacău, Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Sibiu și Teleorman și judecătoriile Alba Iulia, Alexandria, Buftea, Caracal, Caransebeș, Câmpulung, Fetești, Huși, Iași, Lehliu-Gară, Lugoj, Liești, Reșița, Roșiori de Vede, Timișoara, Urziceni, Vaslui, Videle și Zimnicea. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că mandatul de supraveghere tehnică are un obiect clar definit, reprezentând acele măsuri luate în temeiul art. 138 alin. (1) lit. a)-d) din Codul de procedură penală. Utilizarea colaboratorului
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
video. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere de către curțile de apel Craiova, Galați, Iași și Pitești, tribunalele București, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Timiș și Vaslui și judecătoriile Bârlad, Bistrița-Năsăud, Bolintin-Vale, Cornetu, Lugoj, Slobozia și Turnu Măgurele. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că emiterea mandatelor de supraveghere tehnică de către judecătorul de drepturi și libertăți cu respectarea dispozițiilor art. 139-art. 140 din Codul de procedură penală este suficientă pentru garantarea respectării art.
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
asupra viabilității planului de reorganizare când nu se poate lua o hotărâre în ședințele adunării creditorilor din lipsa de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocați la cel puțin două ședințe ale acestora având aceeași ordine de zi. ... 57. În argumentarea acestei opinii s-a subliniat că, în multe situații, practicianul în insolvență s-a aflat în imposibilitate de a lua măsurile necesare desfășurării normale a procedurii insolvenței din cauza inactivității creditorilor. Or, pentru astfel de situații, legiuitorul a conferit judecătorului
DECIZIA nr. 28 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255839]
-
Vaslui, Vâlcea, precum și judecătoriile Alexandria, Agnita, Babadag, Baia Mare, Bârlad, Bolintin-Vale, Buzău, Carei, Darabani, Deva, Fălticeni, Huși, Lehliu-Gară, Lugoj, Negrești-Oaș, Onești, Oradea, Petroșani, Ploiești, Reșița, Roșiori de Vede, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara, Turnu Măgurele și Vișeu de Sus. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai susamintite au apreciat, în esență, că termenul de 5 zile prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cadrul căruia procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare, are caracter imperativ, astfel cum rezultă
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
Argeș, București, Bihor, Cluj, Constanța, Dolj, Ialomița, Prahova, Neamț, Sibiu, Vaslui, precum și judecătoriile Agnita, Baia Mare, Bârlad, Bolintin-Vale, Buftea, Caransebeș, Deva, Huși, Iași, Liești, Moldova Nouă, Onești, Oravița, Reșița, Râmnicu Sărat, Roșiori de Vede, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus-amintite au precizat, în esență, că normele legale nu impun o formă expresă a actului de remediere, acesta din urmă având o natură sui-generis, denumirea nefiind importantă pentru valabilitatea sa (ordonanță, rezoluție, precizări, proces-verbal etc.). În
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
Mare, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vâlcea, precum și judecătoriile Agnita, Aiud, Alexandria, Babadag, Baia Mare, Bârlad, Bolintin-Vale, Buftea, Buzău, Deva, Fălticeni, Huși, Lugoj, Negrești-Oaș, Oradea, Petroșani, Reșița, Râmnicu Sărat, Roșiori de Vede, Sibiu, Timișoara, Turnu Măgurele, Vaslui, Vișeu de Sus. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele menționate au apreciat, în esență, că actul prin care se realizează remedierea rechizitoriului trebuie să fie verificat pentru legalitate și temeinicie de către procurorul ierarhic superior, o asemenea verificare fiind necesară întrucât actul de remediere va face
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de apel Alba Iulia, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara, tribunalele București, Cluj, Călărași, Covasna, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, Neamț, Timiș, Vaslui, precum și judecătoriile Baia Mare, Bârlad, Bolintin-Vale, Buzău, Deva, Fălticeni, Huși, Lugoj, Negrești-Oaș, Petroșani, Reșița, Roșiori de Vede, Timișoara. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele menționate au precizat, în esență, că, în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, verificarea actului de remediere trebuie efectuată în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii de cameră
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
adâncit caracterul ambiguu, imprecis al rechizitoriului, înțelegerea acuzațiilor fiind cu atât mai dificilă. În literatura de specialitate, opinia cvasiunanimă este însă în sensul că actul prin care se remediază rechizitoriul nu poate fi în niciun caz un alt rechizitoriu. În argumentarea acestei soluții s-a arătat că emiterea rechizitoriului poate fi realizată numai la finalizarea urmăririi penale, or, urmărirea penală nu a fost reluată, că refacerea rechizitoriului presupune anularea lui, însă constatarea unor neregularități nu echivalează cu constatarea nulității actului, iar
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
titlu executoriu», se încadrează în categoria prevăzută de Codul de procedură civilă ca fiind «alte titluri executorii» și cărora legea le recunoaște putere executorie. “ ... ... 40. Prezintă relevanță, de asemenea, și Decizia nr. 603 din 16 iulie 2020, prin care, în argumentarea soluției de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 alin. (6^1) din Legea nr. 51/2006, Curtea Constituțională a reținut: 15. (...) prevederile art. 31 alin. (17) din Legea serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr.
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
de contracarare a acesteia adoptate de Guvern, sens în care face referire la Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Se mai susține că reglementarea criticată încalcă dreptul la un nivel de trai decent și dreptul copiilor la alocație. În argumentarea acestei susțineri se invocă motivarea din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 2/2020, care recunoaște aspectele pozitive generate de Legea nr. 14/2020 în planul nivelului de trai a 3,6 milioane de copii. Or, prorogarea acestei măsuri duce la menținerea
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]